Taierea motului la 1 an: traditii si sfaturi

Taierea motului la 1 an: traditii si sfaturi

Roxana Cristea

Tăierea moțului la 1 an este o practică des întâlnită la români, fără nicio legătură cu creștinismul. Este însă o tradiție importantă pe care o respectă și bogatul și săracul, orășeanul și țăranul. Scepticii sunt de părere că tăierea moțului la 1 an este, de fapt, un obicei inventat de români ca să mai aibă un motiv de sărbătoare, dar tradiționaliștii îi contrazic spunând că tăierea moțului la 1 an este o practică veche moștenită de la geto-daci. Oricum ar fi, dacă vrei să respecți acest obicei, trebuie să știi ce tradiții trebuie respectate în ziua tăierii moțului la 1 an și îți vor prinde bine și câteva sfaturi pentru ca evenimentul să iasă ca la carte.

Ce spune tradiția despre tăierea moțului?

Tăierea moțului în primul an de viață este o ceremonie practicată în special în Oltenia, Muntenia și Moldova. Potrivit acestui obicei, până ce copilul nu împlinește un an de zile nu se taie deloc din părul său. După împlinirea vârstei de 1 an, dar nu mai târziu de 3 ani, părinții și nașii stabilesc data tăierii moțului. În ziua respectivă, nașii îmbracă pruncul de sărbătoare și îl dau cadouri care constau în bani, animale sau alte bunuri. Drept mulțumire, părinții copilului dau o petrecere la care participă rudele apropiate și prietenii. La petrecere are loc și ceremonia propriu-zisă de tăiere a moțului. Copilul, îmbrăcat în haine noi, este așezat pe un scaun și nașa sau nașul îi leagă părul cu o fundiță roșie sau albastră. Apoi nașul sau nașa de botez ia o foarfecă și taie o șuviță din părul celui mic. Șuvița va fi lipită pe un bănuț de argint, cu ceară picurată din lumânarea de botez. În unele zone, se cumpăără și o turtă sau un covrig foarte mare făcut din cocă de cozonac. După tăierea moțului, copilul este trecut prin turta care, după ceremonie, le este împărțită invitaților. În unele zone, turta este ruptă doar la fetițe și moțul se taie doar la băieți. După tăierea moțului și ruperea turtei, în fața copilului este așezată o tavă plină cu obiecte. Copilul are voie să aleaga 3 dintre ele. Se consideră că obiectele alese prevestesc viitorul copilului.

Semnificații și interpretări

Sunt tot felul de semnificații și interpretări legate de tăierea moțului. Biserica Ortotoxa Română respinge această tradiție tocmai din cauza acestor interpretări, pentru că BOR respinge tot ce este legat de predestinare, preziceri și ritualuri făcute pentru aflarea sau influențarea viitorului. Tăierea moțului la un an este un obicei care prezice (sau cel puțin așa se spune) viitorul copilului.

tăierea-moțului-tavă cu cosmetice

Pe tăvița acestuia se pun bani, bijuterii, o foarfecă, ac și ață, un cuțit, o cărticică, un pix, un caiet, verighetă, cheile de la mașină, parfumuri, obiecte cosmetice și mai nou, telefonul mobil, un microfon, o tabletă sau alte gadgeturi moderne. Dacă cel mic alege de pe tavă banii, acesta va fi bogat. Dacă alege foarfeca sau acul și ața se face croitor, iar dacă alege cuțitul se face bucătar sau medic chirurg. Cartea, caietul, pixul înseamnă că piciul va fi deștept și va avea parte de multă învățătură, posibil să ajungă profesor. Verigheta este semn de om gospodar și familist. Se mai crede că, cel sau cea care a ales verigheta de pe tavă se va căsători devreme. Parfumul și obiectele cosmetice definesc o persoană îngrijită, atrăgătoare și cochetă, iar dacă cel mic alege cheile de la mașină, se spune că se va face șofer. Iată care sunt semnificațiile ceremoniei:

  • Tăiatul părului înseamnă luarea sau îndepărtarea fricii. După această ceremonie, copilul va fi curajos și lipsit de orice temere.
  • Bănuțul de argint de care se lipește șuvița de păr înseamnă noroc, sănătate, prosperitate și putere pentru copil.
  • Trecerea copilului prin turtă derivă, într-o oarecare măsură, din obiceiul datului de grindă. Este mai mult o urare și o dorință a părinților și a nașilor ca bebe să crească înalt și puternic.
  • Lumânarea de botez se păstrează în casă și se aprinde la fiecare aniversare a copilului sau atunci când acesta este bolnav.

Ce facem cu șuvița de păr tăiată?

În unele zone, șuvița de păr este păstrată până când copilul împlinește vârsta de 7 ani și apoi este îngropată la rădăcina unui pom fructifer. În alte zone, șuvița, lipită cu ceară de un bănuț, se păstrează până când copilul devine adult. Există și obiceiul ca șuvița de păr să fie îngropată într-un lan de grâu, imediat după ceremonia de tăiare a moțului, pentru ca părul copilului să fie bogat ca lanul de grâu.

Tăierea moțului la un an – sfaturi de la mămici

Elena Dumitrescu, mama Anastasiei, spune: "Părul copilului se taie în formă de cruce, iar dacă bebe nu are păr prea mult, nașul taie puțin perișor din cele 4 puncte cardinale.Turta trebuie tăiată în 4 părți egale fără a fi desfăcută. Așa îi va fi nașului mai ușor să ridice copilul prin turtă. Este bine ca la tăierea moțului să țină cineva copilul. Acesta se poate speria de atâta lume, de foarfecă. Drept urmare, se zbate și poate să cadă sau să se rănească.Pentru a evita o cheltuială în plus, ceremonia tăierii moțului ar fi bine să aibă loc la petrecerea aniversară a copilului. Dar, dacă vrei să ai mai multe motive să dai o petrecere, o poți face separat. Nu uita de cadoul pentru nași."

Florentina Ionescu, mama Marei, spune: "Mara a plâns groaznic. Eu vă sfătuiesc să nu va traumatizați copiii. Dacă începe să plângă, poți trece direct la tort sau la desfăcutul cadourilor. În general, le place doar partea cu alesul de pe tavă, în acest fel au și ei acces la rujul mamei, la telefonul tatălui și la alte lucruri interzise".

Citește și: Botezul copilului: ce trebuie să facă nașii , Când se rupe turta? sau  Trusoul de botez al bebelușului: informații utile

Tăierea moțului la 1 an - origini

Tăierea moțului la un an este considerată a fi o sărbătoare păgână, moștenită de la străbunii noștri. Biserica ortodoxă nu recunoaște aceste obiceiuri și habotnicii îi condamnă pe cei care le respectă. Nimeni nu știe cu exactitate care sunt originile tăierii moțului la 1 an și nici care sunt tradițiile legate de acest obicei, dar fac "așa cum zice bunica". Specialiștii în tradiții și obiceiuri laice spun că tăierea moțului, datul de grindă sau ruperea turtei descriu același obicei: copilul așezat pe un scaun, în fața unei tăvițe pline cu obiecte care ar putea să-i "ghicească" viitorul și va avea voie să aleaga 3 obiecte. Înainte să aleagă, nașul sau nașa va tăia o șuviță din părul copilului și îl va trece pe acesta printr-o turtă mare sau un colac făcut din cocă de cozonac. Diferența între datul de grindă și tăierea moțului este că tăierea moțului se poate face în orice zi, după ce copilul împlinește un an. În anumite zone ale țării, nu poți tăia moțul copilului în ani pari (cu soț). Datul de grindă, la origini, presupunea ridicarea copilului până la grinda casei pentru ca acesta să crească înalt până la grindă. În zilele noastre, atunci când se taie moțul, copilul este trecut prin turta de care am amintit mai devreme, cu același scop, și anume să crească înalt și puternic.

Tăierea moțului la un an – legenda

"Datul de grindă", considerat de unii ca fiind prima variantă a "tăierii moțului", este un obicei moștenit de la geto-daci, care se sărbătorește imediat după Anul Nou, în anul în care copilul împlinește 1 an sau 3 ani. Se crede că, la început, preotul era cel care ducea la îndeplinire acest ritual, pentru ca mai apoi rolul acesta să fie îndeplinit de moașa satului sau de nașii de botez ai copilului. Legenda acestui obicei cu origini geto-dace îi are ca protagoniști pe Zalmoxe (marele preot geto-dac) și pe liderul militar al strămoșilor noștri. Acesta din urmă este foarte supărat că se nasc din ce in ce mai puțini băieți și nici aceștia nu sunt de soi, iar armata are nevoie de geto-daci înalți și puternici. Zalmoxe se roagă la Dumnezeu și acesta îl învață ce să facă: "Pentru săvârșirea ritualului este nevoie de o masă, un fier, o pâine împletită, trei bănuți. Cel care oficiază slujba se spală pe mâini, ia copilul de subțiori și îl așează cu piciorușele pe bucata de fier, după care îl ridică până sus, la grindă, apropiindu-l cu creștetul capului, spunând: fie ca acest prunc să fie sănătos și să crească mare și puternic ca fierul. Aceasta se face de trei ori, după care îl dă pe copil părinților. Acest ritual să se facă în prima zi din an, la orele dimineții și să se repete în primii trei ani de viață ai copilului". Obiceiul acesta numit "datul de grindă" s-a făcut la început doar pentru băieți, pentru ca mai apoi să se facă și la fete. Având în vedere că vorbim mai mult de o poveste nescrisă, transmisă din generație în generație, datul de grindă s-a interpretat, a fost modificat și modernizat de-a lungul timpului, ajungând în zilele noastre sub forma pe care o știm – tăierea moțului la 1 an.

Surse foto: Unsplash, iStock

Articolul urmator
Am fost judecată aspru în grupul de mămici pentru faptul că am fost nevoită să opresc alăptarea. Cum rămâne cu solidaritatea și grija pentru alte mame?
Am fost judecată aspru în grupul de mămici pentru faptul că am fost nevoită să opresc alăptarea. Cum rămâne cu solidaritatea și grija pentru alte mame?

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiții și obiceiuri: ce NU ai voie să faci astăzi
    Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiții și obiceiuri: ce NU ai voie să faci astăzi

    Pe 29 august creștinii de pretutindeni prăznuiesc sărbătoarea Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. În această zi, marcată cu cruce roșie în calendarul...

    Ce tradiții de Paște mai respectă românii anul acesta
    Ce tradiții de Paște mai respectă românii anul acesta

    Paștele este una dintre cele mai importante sărbători religioase și este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri, pe care mulți români le respectă cu sfințenie, de ani de...

    Tradiții și superstiții de Sfânta Filofteia. Ce nu ai voie să faci în această zi
    Tradiții și superstiții de Sfânta Filofteia. Ce nu ai voie să faci în această zi

    Sărbătoare mare în rândul creștinilor! Pe 7 decembrie, Biserica Ortodoxă o prăznuieşte pe Sfânta Muceniţă Filofteia, considerată patroana spirituală a copiilor...

    Moșii de iarnă: tradiții și obiceiuri la români
    Moșii de iarnă: tradiții și obiceiuri la români

    De Moșii de iarnă, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Astfel, Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților reprezintă o sărbătoare importantă din...

    Intrarea Maicii Domnului în Biserică: tradiții și obiceiuri
    Intrarea Maicii Domnului în Biserică: tradiții și obiceiuri

    Intrarea Maicii Domnului în Biserică este o sărbătoare de mare însemnătate pentru creștinii ortodocși. Iată cea mai puternică rugăciune pe care o puteți rosti de...

    Sfintii Apostoli Petru si Pavel: Traditii, obiceiuri si superstitii – Acatistul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
    Sfintii Apostoli Petru si Pavel: Traditii, obiceiuri si superstitii – Acatistul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

    Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriti in fiecare an pe 29 iunie. Sfintii Petru si Pavel sunt praznuiti impreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, de 29 iunie a anului 67 d. Hr....

    Tradiții și obiceiuri în Postul Crăciunului! Ce trebuie să faci până în data de 25 decembrie
    Tradiții și obiceiuri în Postul Crăciunului! Ce trebuie să faci până în data de 25 decembrie

    Postul Crăciunului, una din cele mai importante perioade de peste an pentru creștinii ortodocși durează 40 de zile și este foarte permisiv. Când avem voie să consumăm pește și...

    În ce dată sunt moșii de vară 2021: tradiții, obiceiuri, superstiții
    În ce dată sunt moșii de vară 2021: tradiții, obiceiuri, superstiții

    Una dintre cele mai cunoscute tradiții din Biserica Ortodoxă este și cea legată de pomenirea celor adormiți. În calendarul creștin ortodox românesc există două date, pe...

    © 2024 Qbebe