Alimente care reduc simptomele de astm la copii

Aspecte importante

Alimente nocive

Alimentele ce trebuie evitate sunt cele care contin sulfati, acestia aflandu-se in unele alimente si bauturi, dar fiind folositi si drept conservanti alimentari. Printre acestea se numara: cele care contin suc concentrat de fructe, gem, creveti si multe alimente procesate si semi-preparate. Majoritatea copiilor cu astm nu au probleme cu sulfatii, insa, in unele cazuri, pot agrava crizele astmatice. In mod similar se intampla si cu dioxizii de sulf (folositi pentru albirea, imbunatatirea si stabilizarea ingredientelor alimentare) care sunt considerati drept cei mai reactivi pot cauza bronhoconstrictie (diminuare a diametrului bronhiilor; afecteaza 5-10% din astmatici).

Trebuie evitate, de asemenea, zaharurile si carbohidratii procesati, inclusiv cei regasiti in alimente cum sunt gustarile de fructe (sub forma de desert gata ambalat), cerealele reci, iaurturile cu arome, bomboanele, sucul, batoanele de cereale, chips-urile, painea alba si biscuitii. Grasimile de tip trans si cele procesate trebuie de asemenea cat mai putin intrebuintate, inclusiv alimentele cum sunt cele cumparate de la patiserie, alimentele ambalate, biscuitii, inghetata (unele sortimente), mancarea tip fast-food si orice aliment ce contine uleiuri hidrogenate sau partial hidrogenate. Zaharul si carbohidratii procesati alaturi de grasimile rele constituie adesea o problema semnificativa a copiilor astmatici, deoarce acesta cauzeaza inflamatie. In urma unui studiu, s-a observat faptul ca acei copii care consumau constant bauturi indulcite prezentau un risc sporit de a dezvolta simptome respiratorii si astm.

Alergiile alimentare constituie de asemenea o problema ce nu trebuie neglijata, deoarece unii copii astmatici prezinta in asociere si reactii de tip anafilactic (reactie alergica severa care survine brusc si poate cauza moartea; apar deseori odata cu crizele astmatice). Aceste alimente pot declansa reactii imediat, dar si dupa un anumit interval de timp si necesita interventie medicala de urgenta, deoarece prezinta potential fatal. Cel mai des intalnite alimente cauzatoare de alergii sunt: laptele, branza, ouale, faina, drojdia, conservantii si colorantii alimentari. In acest sens, monoglutamatul de sodiu care este folosit drept un potentator de gust, tartazina care este un colorant galben sintetic pentru alimente, medicamente si cosmetice si acidul salicilic sunt considerate nocive de unii specialisti. Pentru evidentierea alergiilor, puteti apela la testarile cutanate sau la cele care masoara nivelul de IgE din sange, dar si la consultatii de specialitate (alergologie, imunologie).

Citeste si:

https://www.qbebe.ro/copilul/alimentatia_copilului/monoglutamatul_de_sodiu 

https://www.qbebe.ro/bebelusul/sanatate/cele_mai_frecvente_alergii_la_copii?preview=1 

https://www.qbebe.ro/copilul/alimentatia_copilului/totul_despre_lipide_grasimi_in_alimentatia_copilului?preview=1 

Alimente benefice

Inca de la nastere, laptele matern a reprezentat cea mai buna sursa de alimentatie si a contribuit la reducerea simptomelor de tip wheezing in perioada copilariei. Mamele sunt incurajate sa alapteze exclusiv la san (cand este posibil) cel putin 4-6 luni dupa nastere, iar in cazul in care nu este posibil, sa utilizeze formula partial hidrogenata (desi este relativ nepalatibila - cu gust neplacut- si multi bebelusi nu o agreeaza).

Vitamina C care poate fi gasita in broccoli, ardei gras, portocale, capsuni si lamai este un puternic antioxidant care se considera ca ofera proprietati antiinflamatorii in patologia astmului. Aceasta vitamina a fost identificata in cantitati mari la nivelul tesutului pulmonar, iar deficienta sa este asociata cu disfunctii ale plamanilor din cauza cresterii nivelului de inflamatie. Merele contin si quercetina, o bioflavonoida cu puternice proprietati antiinflamatorii si antihistaminice, in timp ce rosiile contin licopen care reduce inflamatia pulmonara, conform unui studiu. Kiwi poate reduce wheezingul si scurtarea respiratiei, iar spanacul, usturoiul si bananele sunt printre cele mai bune fructe si legume pentru copiii astmatici. Totusi, suplimentarea cu vitamina C artificiala nu a demonstrat imbunatatiri semnificative in simptomele astmului si masuratori ale functiei pulmonare (spirometrie).

Vitamina E a fost investigata in mai putine studii, insa nivelele ridicate sunt asociate cu o sensibilizare redusa a pielii, nivele scazute de IgE, inflamatie redusa in mecanismul astmului. Si in acest caz, suplimentarea artificiala la nivel de teste clinice nu a demonstrat modificari semnficative in evolutia bolii.
Vitamina A si beta-carotenul sunt considerate a detine proprietati anti-inflamatorii care reduc inflamatia astmatica. Se pare ca in cazul consumului acestora poate fi prevenit si astmul indus de efort fizic.
Zincul a fost identificat in nivele scazute la pacientii cu astm si asociat un inflamatia.

Flavonolele si flavonoidele sunt compusi antioxidativi aflati in alimente cum sunt citrice, ceai, vin rosu si ciocolata neagra. Acesti compusi sunt considerati a stabiliza celulele mastocitare (predominante in astm). Un studiu a demonstrat chiar ca aportul de flavonoide poate imbunatati boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), o boala similara astmului.

Seleniul a fost de asemenea identificat in nivele reduse la astmatici si cei care au urmat o suplimentare cu acesta au prezentat un control mai bun al astmului in special in ceea ce priveste testarea functiei respiratorii si a responsivitatii cailor respiratorii.

Magneziul este un bronhodilatator utilizat in tratamentul acut al exacerbarilor astmatice. Un raport realizat in acest sens sugereaza faptul ca magneziul este benefic in tratamentul copiilor cu astm moderat-sever. In loc sa apelati la suplimente cu magneziu, puteti include orez, grau sau ovaz drept aport in micul dejun. Semintele de dovleac, nucile braziliene, semintele de floarea soarelui si ciocolata neagra constituie surse placute si gustoase pentru copii.

Sodiul (sarea) in cantitati mari conduce la hiperresponsivitate respiratorie si contractii sporite ale musculaturii netede, insa in cazul reducerii acestuia in alimentatie nu s-a inregistrat vreo ameliorare semnificativa.

Acizii grasi cum sunt cei omega 3 din uleiul de peste sunt considerati a stabiliza membranele celulare si a inhiba actiunea leucotrienelor (substante chimice sintetizate de celulele mastoide, bazofile, macrofage si alte tesuturi din tesutul arahidonic). Acesti acizi pot proteja impotriva astmului. Somonul, tonul alb, pastravul si heringul sunt cateva exemple de pesti bogati in acizi grasi omega 3. Un studiu realizat in Australia a demonstrat nivele peak flow metru (un aparat portabil, usor de utilizat cu care se poate masura cat de bine circula aerul in plamani) imbunatatite si medicatie redusa in cazul copiilor care au inclus in dieta surse marine de omega 3 in locul carnii rosii ca masa principala cel putin de 2 ori pe saptamana. Se pare ca cea mai mare problema este reprezentata de diferenta imensa dintre aportul de omega 3 si omega 6 din alimentatie care afecteaza sistemul imunitar (corpul produce toxine care inflameaza caile respiratorii si sensibilizeaza plamanii la factori iritanti).

In ceea ce priveste cerealele, cele integrale sunt de preferat in alimentatia celor mici in locul produselor din faina alba rafinata. Copiii care le consuma des (reprezinta o sursa de proteine mai sanatoasa decat carnea) manifesta wheezing mai redus, conform unui studiu neo-zeelandez.

Nu in ultimul rand, alimentele bogate in calciu imbunatatesc fluxul respirator conform unui studiu englez. Daca cei mici nu prezinta alergie la produse lactate (in caz contrar, este recomandat laptele de soia) disponibile sub forma de lapte, iaurt si branza, vor beneficia din plin de proprietatile antiastmatice ale lor. Laptele integral si produsele derivate contribuie de asemenea (tot conform unui studiu) la prevenirea astmului si la reducerea wheezingului. Surse de calciu sunt si sardinele, sucul de portocale si cerealele de mic dejun fortifiate.

Doamna doctor Catrinel Macovei, Medic primar - Diabet, nutritie si boli metabolice http://catrinelmacovei.wordpress.com/ne precizeaza urmatoarele:

"Astmul este o afectiune atopica sau alergica, a carei frecventa este in continua crestere in ultimele decade, mai ales in randul copiilor. Desi exista sensibilitati la anumite alimente, nu poate fi identificat intotdeauna un factor declansator alimentar. Declansarea alimentara a simptomelor de astm este mai probabila la copiii care au si manifestari cutanate sau gastrointestinale de alergii sau intolerante alimentare. Restrictiile legate de alimentele mai frecvent implicate (lapte, peste, oua) nu sunt practice si justificate pe termen lung in toate cazurile de astm, fiind utile in special in cazul astmului sever sau instabil. Mult mai frecvent, declansatorii fac parte din categoria aditivilor alimentari, cum ar fi sulfitii, folositi ca si conservanti in multe alimente inclusiv fructe uscate, sucuri carbogazoase si biscuiti. Este util sa citim etichetele alimentelor si se le evitam pe cele cu multi aditivi, in special sulfiti.

Un studiu din 2009 a aratat ca un consum deficitar de vitamina A si C poate creste riscul de astm si bronhospasm, deci este indicat consumul crescut de fructe si legume proaspete, de sezon, bine spalate, lasate in apa cu bicarbonat, sau curatate de coaja pentru a scadea nivelul de pesticide; acestea sunt bogate in vitamina C si betacaroten, precursor vegetal al vitaminei A.

Riscul de astm ar putea fi crescut de consumul de acizi grasi proinflamatori omega-6 (din grasimi animale, anumite uleiuri vegetale, cum ar fi cel de floarea soarelui) si scazut de aportul crescut de omega-3 (peste oceanic si surse vegetale: in, chia, avocado, rapita) si vitamina D.

Probioticele, mai ales din familia Lactobacilus rhamnosus administrate in primul an de viata scad riscul de dermatita atopica si astm asociat. Alaptarea are de asemenea acelasi efect."

Citeste si:

https://www.qbebe.ro/copilul/sanatate/uleiul_de_peste_in_alimentatia_copilului

https://www.qbebe.ro/copilul/alimentatia_copilului/pestele_la_copii%3A_ghid_de_alimentatie 

https://www.qbebe.ro/copilul/alimentatia_copilului/tot_ce_trebuie_sa_stii_despre_sarea_in_alimentatia_copilului?preview=1 

Sfaturi

Puteti observa cat de multe studii s-au realizat in acest domeniu si majoritatea conduc la o singura idee: o alimentatie sanatoasa va ajuta din toate punctele de vedere. De aceea, este bine sa le oferiti copiilor multe alimente bogate in antioxidanti, in special legume si fructe, dar si produse lactate si cereale. Incercati sa apelati la varietatea disponibila in natura si veti observa rezultate. Alimentele naturale constituie intotdeauna cea mai buna alegere nu doar pentru copiii astmatici, ci si pentru oricare altii.

Doamna doctor Alina Condoiu - medic pediatru Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Grigore Alexandrescu" Bucuresti, consultant nutritie pediatrica Med Consult & Care pe care o puteti gasi si la: http://alinacondoiu.wordpress.com/ ne ofera in incheiere urmatoarele informatii:

"Astmul, atat la copii cat si la adulti, nu necesita o dieta speciala. Insa obezitatea se asociaza cu incidenta mai mare a astmului si a crizelor de astm, astfel ca este recomandat un regim de viata sanatos. S-au efectuat o multime de studii pentru a identifica atat alimente care favorizeaza declansarea astmului, cat si alimente care sa amelioreze crizele de astm, insa rezultatele sunt incerte. S-a observat, insa, ca persoanele care au o alimentatie bogata in alimente ce contin vitaminele C si E, acizi grasi omega-3, magneziu, seleniu, beta-caroten, au un risc mai scazut de a dezvolta astm. Astfel, este recomandat un consum optim zilnic de fructe si legume, peste, fructe oleaginoase, seminte, germeni, uleiuri vegetale. In cazul in care copilul este alergic la anumite alimente, acestea vor fi evitate."

Multumim doamnelor doctor Alina Condoiu si Catrinel Macovei pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:
www.livingwithasthma.net; http://asthma.about.com; www.asthmaaustralia.org.au; www.webmd.com; www.nationalasthma.org.au; www.nhs.uk; www.livestrong.com; www.weightandwellness.com; www.sfatulmedicului.ro