Impactul agriculturii chimice asupra fructelor si legumelor

Despre agricultura chimica

Tehnologia de protectie a recoltelor care include pesticide, ierbicide, insecticide, fungicide, precum si produse biotehnologice ajuta la controlul speciilor de buruieni, insectelor daunatoare si boli ale plantelor care afecteaza culturile. In lipsa lor, ar fi redusa dramatic productia de alimente, multe fructe si legume s-ar gasi in cantitate restransa si pretul lemnului ar creste. Un specialist in agricultura sustine chiar ca prin utilizarea rationala a fertilizatorilor si a ierbicidelor ar putea dubla sau tripla productia de alimente din Africa.

Termenul pesticide inglobeaza de obicei si insecticidele, fungicidele, ierbicidele, rodenticidele, moluscocidele, nematocidele, regulatorii de crestere a plantelor s.a. Printre ele, insecticidele organoclorurate au fost folosite cu succes in controlul mai multor boli, inclusiv malarie si tifos, fiind insa interzise dupa anii 60 in majoritatea statelor cu tehnologie avansata. Introducerea altor insecticide sintetice- cele organofosforice in 1960, carbamate in 197- si piretroide in 1980 si introducerea ierbicidelor/fungicidelor in 1970-1980- a contribuit semnificativ la controlul daunatorilor si productia agricola.

In mod ideal, un pesticid trebuie sa fie letal doar pentru daunatori si nu pentru alte specii, inclusiv om. Din pacate nu este cazul iar acestea au ajuns sa se regaseasca in orice parte a vietii noastre. Sunt utilizate in agricultura pentru a stimula productia si a asigura o cantitate de alimente adecvata, dar reziduuri ale acestora pot fi periculoase pentru fiinta umana. Nivelul de nocivitate rezultat in urma expunerii la aceste substante chimice este strans legat de nivelul de expunere-cu cat este consumat mai mult, cu atat creste riscul potential.

Trebuie sa stiti ca urmele de pesticide dintr-un aliment depind de o serie de factori, inclusiv de tipul si cantitatea de pesticide utilizata, cantitatea de ploaie/vant/soare care a influentat recolta respectiva, tipul de procesare prin care a trecut alimentul (timp de depozitare/spalare/curatare).

Desi majoritatea persoanelor privesc doar partea negativa a utilizarii acestor substante, este important sa cunoasteti si beneficiile pe care le pot oferi ele:
- Dupa cum am mentionat, agricultura chimica creste productia de alimente, prin eficientizarea proceselor de productie. Pana la 40% din productia potentiala a lumii se pierde din cauza buruienilor, daunatorilor si bolilor si aceasta s-ar dubla in lipsa sa
- Scade costul alimentelor. Deoarece este imbunatatit randamentul culturilor, tehnologiile pentru protectia lor au un impact asupra pretului; in lipsa protectiei pe care o ofera, fructele si legumele s-ar gasi in cantitate redusa si la pret mare.
- Beneficii pentru consumatori. Permit produse de calitate ridicata care nu au urme/contaminare de la insecte sau pete. Chimicalele folosite reduc/elimina impactul insectelor, asigurand o vandabilitate ridicata

Calitatea fructelor si a legumelor

In tarile din lumea intai, s-a observat ca o alimentatie care contine fructe si legume proaspete depaseste cu mult riscurile potentiale in urma consumului unor reziduuri reduse de pesticide (Brown, 2004). Alte studii (Orientari alimentare, 2005) indica faptul ca un consum regulat de fructe si legume reduce riscul pentru mai multe tipuri de cancer, hipertensiune, boli de inima, diabet, accident vascular cerebral si alte boli cronice. Lewis et al (2005) a analizat proprietatile nutritionale ale merelor si afinelor in dieta americanilor si a concluzionat ca nivelele ridicate de antioxidanti continute actioneaza ca protector pentru cancer si boli cardiace si a atribuit dublarea productiei de afine salbatice ierbicidelor care au ameliorat controlul daunatorilor.

In principiu, nivelele de pesticide sunt testate de organisme specializate/abilitate la nivel national pentru siguranta consumatorilor. Sunt stabilite in acest sens limite de toleranta sau nivele maxime de reziduuri ce descriu cantitatea dintr-un pesticid care poate ramane in siguranta in/pe un aliment. In SUA a fost realizat in urma analizarii acestora parametri o lista cu fructele si legumele cu cele mai ridicate nivele de reziduuri pesticide, si anume: mere, telina, ardei gras dulce, piersici, capsuni, nectarine, struguri, spanac, salata, castraveti, afine, cartofi.

Impactul negativ asupra fructelor si legumelor

Unele persoane sunt mai sensibile decat altele la reziduuri pesticide, insa reactiile alergice si sensibilitatile la chimicale care apar natural (cum se intampla la nuci de exemplu) sunt mai frecvente.
Studiile au demonstrat ca exista dovezi coplesitoare ca unele chimicale folosite in agricultura poseda un risc potential pentru oameni si alte forme de viata (Forget, 1993; Igbedioh, 1991; Jeyaratnam, 1981). Niciun segment din populatie nu este complet protejat de expunerea la acestea si la efectele potentiale grave asupra sanatatii, printr-o incarcatura disproportionata, in cazul persoanelor din statele dezvoltate si mai ales pentru grupurile de risc din fiecare tara (WHO, 1990). Bolile cronice si decesele din intreaga lume in urma utilizarii pesticidelor au atins o cifra de aproximativ 1 milion pe an (Environews Forum, 1999)

Conform Institutului National de Stiinte pentru Sanatatea Mediului, pesticidele prezinta o serie de efecte inca neintelese pentru oameni. Fermierii care le manipuleaza au prezentat simptome neurologice cum sunt durere de cap si tremor al mainilor. Copiii in special pot fi susceptibili la efecte negative. Coalitia Nationala pentru Recolte fara pesticide sustine ca din cele 30 de pesticide cele mai des folosite, 19 sunt legate de cancer/carcinogenicitate, 13 sunt legate de defecte de nastere, 21 cu efecte asupra organelor reproductive, 26 cu afectarea ficatului,15 cu neurotoxicitate si 11 cu perturbarea sistemului endocrin.

93% din americanii testati de Centul de Control al Bolilor au prezentat metaboliti de clorpirifos (insecticide neurotoxice) in urina; unul din cele mai frecvent folosit in agricultura. Interzise in utilizarea domestica din cauza riscului pentru copii, clorpirifosul face parte din familia pesticidelor (organofosfati). De asemenea si copiii intre 6-11 ani au prezentat nivel inacceptabil din acestea, precum si din metal, cunoscute a dispune de proprietati neurotoxice legate de ADHD. 99% din americanii testati pozitiv pentru degradantii DDT, chiar daca acesta nu a mai fost folosit din 1972 (se acumuleaza in lantul alimentelor, in unt si lapte); femeile expuse la acesta au de 5 ori mai multe riscuri sa dezvolte cancer la san. Aceste doua substante sunt prezente in alimente chiar si dupa spalare.

Trebuie sa retineti ca cei mici sunt susceptibili la efectele nocive din cauza indicelui mic de masa corporala, cresterii rapide si ratelor ridicate de consum al produselor contaminate. In cazul lor, anumite reziduuri pesticide pot cauza intarziere in dezvoltare, influentarea sistemelor reproductiv, endocrin si imunitar, anumite tipuri de cancer, afectarea organelor. Si expunerea prenatala poate afecta dezvoltarea cognitiva si comportamentul, putand cauza chiar tulburari de tip ADHD/tip spectrul autist.

Doamna doctor Gabriela Man, Specialist sanatatea populatiei si siguranta alimentului, www.slabestimancand.ro completeaza:

"Pesticidele, create pentru a distruge daunatori, se acumuleaza in corpul animalelor de la varful lantului trofic, inclusiv in corpul uman, la oameni regasindu-se cea mai mare parte din aceste substante. Le regasim nu doar in pulpa fructelor si a legumelor, dar chiar si in carnea animalelor sacrificate, omul preluand prin consum pesticidele acumulate in carnea consumata.
Cele mai multe pesticide nu pot fi degradate biologic si se acumuleaza la nivelul ficatului si a tesutului gras.
Un alt pericol pentru sanatatea umana este reprezentat de ingrasaminte, deci de substantele pe baza de nitrati (azotati). Sub influenta microflorei si a mediului acid din stomac, nitratii sunt convertiti in nitriti, care ulterior se transforma in nitrozamine si nitrozamide. 75-80% din nitrozamine sunt cancerigene, cele mai frecvente fiind cazurile de inducere a cancerelor hepatice. Studiile arata ca, din aportul total de nitrati, 70% provine din fructe si legume, 21% din apa contaminata si restul de consumul de carne si produse de carne."

Citeste si:

Alimentele modificate genetic: tot ce trebuie sa stii 

Painea: informatii importante, direct de la specialisti 

Ce puteti face

Retineti ca pesticidele au o incarcatura toxica cumulativa cu efect atat pe termen imediat cat si lung, iar fiecare persoana acumuleaza si raspunde la chimicale in felul sau individual. De la nastere corpul aduna o sarcina chimica care reflecta o combinatie intre expunerea la toate chimicalele din mediu. Nu putem sti insa cat de multe sunt nocive pentru ca depinde de persoana si de durata/tipul de expunere.

Iata cateva alimente pe care le puteti urmari:
- Perele importate in proportie de 2/3 au prezentat in continut azinfos-metil, un insecticid neurotoxic
- Pe spanac au fost gasite 48 diferite pesticide, inclusiv 5 cunoscute cancerigene

Cand pregatiti fructele si legumele este important sa le spalati pentru a indeparta reziduurile pesticide (nu are efect in toate cazurile). Curatarea cojii este o alta metoda eficienta in acest sens, insa se pot pierde in consecinta si vitamine. Urmariti produse organice, crescute si procesate fara pesticide; acestea fie sunt certificate, fie le puteti achizitiona de la ferme/crescatori locali (ii puteti intreba direct de metodele folosite; exista ferme care nu folosesc pesticide deloc). Puteti chiar sa cultivati propriile legume/fructe daca aveti gradina/spatiu disponibil. Alternati constant produsele consumate pentru a limita aportul de chimicale nocive.

Doamna doctor Gabriela Man, Specialist sanatatea populatiei si siguranta alimentului, www.slabestimancand.ro completeaza:

"Efectele nocive ale agriculturii chimice pot fi combatute prin raspandirea agriculturii ecologice, bio, care utilizeaza ingrasaminte naturale, tehnici traditionale naturale de combatere a daunatorilor. Astfel se reduce extrem de mult posibilitatea de a ingera substante chimice sintetice daunatoare corpului nostru... Parintii ar trebui sa cumpere, macar pentru consumul copiilor din respectiva familie, produse certificate bio: legume, fructe, carne si produse din carne, produse lactate, cereale."

Multumim doamnei doctor Gabriela Man pentru informatiile oferite. 

Surse: 

www.sustainabletable.org; www.ncbi.nlm.nih.gov; www.croplifeamerica.org; www.panna.org; www.betterhealth.vic.gov.au; www.livestrong.com