Malnutritia la copii

Oricine resimte senzatia de foame din cand in cand, aceasta reprezentand modul prin care organismul ne anunta ca necesita mancare. Odata ce am ingerat hrana suficienta pentru a satisface necesitatile organismului, aceasta senzatie dispare pentru o perioada pentru a reaparea mai tarziu din nou. Malnutritia nu este acelasi lucru ca foamea, desi deseori se asociaza. Copiii care sufera de malnutritie cronica nu beneficiaza de nutrimentele necesare unei dezvoltari si unei stari de sanatate adecvata. Malnutritia poate fi pe termen scurt sau lung si poate avea doua grade: usoara sau severa. O definitie medicala o indica drept o afectiune caracterizata de o dieta necorespunzatoare sau insuficienta, in realitate incluzand: subnutritia, obezitatea si supraponderabilitatea, deficienta micronutrimentelor (foame ascunsa) care este adeseori fatala in cazul copiilor sub 5 ani. Iata si principalele deficiente de micronutrimente care afecteaza 2 miliarde de persoane, conform statisticilor:

- Deficienta de fier (cunoscuta drept anemie) poate cauza probleme de crestere, dar si in dezvoltarea intelectuala, precum si un sistem imunitar slabit si o expunere mai mare la bolile prezente in mediile dezavantajate: pneumonie, diaree, malarie, pojar si SIDA. Fierul se gaseste in carne rosie, fructe uscate, unele cereale si legume cu frunze verzi.

- Deficienta de iod poate cauza leziuni cerebrale ireversibile care pot duce, la randul lor, la retard mintal, dar si la aparitia gusei (inflamatia tiroidei) si alte tipuri de probleme tiroidiene. Iodul se gaseste in sare, alge, peste si fructe de mare, dar si in unele legume precum fasolea verde.

- Deficienta de vitamina A poate cauza orbire sau deces. Vitamina A (retinol) se gaseste in produse animale cum sunt ficatul, pestele gras sau uleiul de peste. Vitamina A (caretonoida) este prezenta in legume cum sunt: morcovi, spanac, broccoli, portocale si mango.

Alte deficiente (vitamina B1 si B2) pot incetini dezvoltarea copilului sau conduc la probleme de concentrare, oglindite in abandonul scolar si analfabetism la nivel ridicat. Copiii care sufera de malnutritie au un sistem imunitar slabit si sunt vulnerabili la infectii, in special la HIV (virusul imunodeficientei umane) care, dupa cum reiese si din denumire, impiedica asimilarea nutrimentelor din alimente. De asemenea, acesta creste necesitatile energetice ale organismului in stare de repaus, bolnavii fiind nevoiti sa consume mai multe calorii decat este normal.

Cel mai adesea, malnutritia este asociata cu subnutritia datorata fie unui aport inadecvat de calorii sau de componente alimentare (in special proteine). Este vorba de malnutritie, conform literaturii de specialitate, si cand se consuma prea multe calorii (supranutritie), cand se pierd nutrimente in cantitate anormala din cauza diareei, unei imbolnaviri cronice sau efortului energetic exagerat (malnutritie secundara). Principala problema la care conduce este un sistem imunitar slabit, reprezentat de imbolnaviri dese si, din pacate, chiar deces.

Malnutritia cronica este caracterizata de o intarziere in crestere a copilului care nu va prezenta o inaltime sanatoasa pentru varsta sa, iar cea acuta este caracterizata de insuficienta crestere in greutate in comparatie cu inaltimea sa (emaciere), fiind moderata sau severa.

Conform informatiilor colectate de Programul Natiunilor Unite, 925 milioane de persoane nu au suficienta mancare, o cifra realmente ingrijoratoare. In statele in curs de dezvoltare se pare ca 1 din 4 copii mai mici de 5 ani este subponderal, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca malnutritia este responsabila pentru 54% din mortalitatea infantila globala (aproximativ 1 milion de copii). Chiar si gradele reduse de malnutritie dubleaza riscul de mortalitate datorata bolilor respiratorii si diareice si malariei.

Citeste si: Anemia la copii: simptome si tratament

Cauze

Pe langa cauzele evidente (saracia, lipsa hranei), exista si cauze care nu au legatura directa cu foamea. In primul rand, lipsa unei alaptari naturale adecvate este corelata cu aparitia malnutritiei in multe cazuri, dar si oferirea unei singure surse alimentare, cum este o alimentatie exclusiva constand in porumb sau orez. Apoi, exista afectiuni care impiedica digestia sau asimilarea alimentelor in mod corespunzator:

- Boala celiaca - probleme intestinale declansate de o proteina (gluten) care se gaseste in grau, secara si orz care presupune afectarea tesutului intestinal ce rezulta in slaba absorbtie alimentara. Alte tulburari digestive si probleme ale stomacului sunt boala lui Crohn sau colita ulcerativa (nu se absorb nutrimentele necesare). Si diareea sau varsaturile (cand este vorba de episoade severe) conduc la pierderea directa a nutrimentelor vitale, scaderea asimilarii acestora, asociate cu scaderea aportului de hrana si scaderea necesarului metabolic.
- Fibroza chistica - nutrimentele nu pot fi absorbite, deoarece este afectat pancreasul, un organ care produce de obicei enzimele necesare digestiei
- Disfagia (dificultate in inghitire) cauzata de o boala conduce la o imposibilitate de a consuma suficiente nutrimente potrivite
- Probleme mintale cum este depresia pot cauza malnutritie. Este vorba in special de anorexie sau bulimie (se ingereaza prea putina mancare) care din pacate afecteaza si copiii.

Citeste si: Fibroza chistica la copii

Simptome

Copiii pot prezenta in primul rand un deficit de crestere, in termeni de inaltime, greutate sau ambele. Este prezenta si o stare de irascibilitate, apatie si plans excesiv alaturi de modificari comportamentale cum sunt anxietatea (chiar depresia) si deficitul de atentie. Pielea devine uscata si descuamata, palida si rece, iar parul se poate toci, usca, avand un aspect de paie, putand chiar cadea in cantitate destuld e mare; obrajii par scobiti, iar ochii infundati. Apare, de asemenea, o slabiciune musculara si o pierdere a masei musculare, iar membrele au aspect batos. Tesutul adipos se pierde, apar dificultati in respiratie (risc mare de insuficienta respiratorie), numar scazut de leucocite. Exista riscuri mari de complicatii post chirurgicale si de hipotermie (temperatura anormal de scazuta), timp de vindecare a ranilor/bolilor crescut.

In cazuri grave este prezenta o umflare a abdomenului (din cauza lipsei musculaturii abdominale, ceea ce conduce la o bombare a continutului abdomenului si la inflamare) si a membrelor (din cauza edemului - lipsa nutrimentelor vitale) sau chiar la lipsa de reactie (stupoare) sau cedarea (insuficienta) organelor vitale (ficat, inima, plamani). In situatiile in care este vorba de o malnutritie prin deficit de proteine, apar Marasmus si Kwashirkor. In primul caz, se pierde din masa musculara si greutate corporala si nu exista aproape deloc grasime sub piele, iar pliurile pielii sunt subtiri si fata pare brazdata asemenea batranilor; parul este rar sau casant. In al doilea caz, culoarea parului este similara unui rosu sters, gri sau blond, fata pare rotunda cu abdomen si picioare umflate, pielea este uscata si inchisa la culoare cu pete sau striuri ca si cum ar fi dungata.

Infometarea totala este presupusa a fi fatala intre 8-12 saptamani (nicio calorie consumata). Copiii care sufera de malnutritie grava, chiar daca reusesc sa isi revina, au afectate functiile mintale si digestive uneori pentru tot restul vietii.

Impact

Deoarece corpul uman inregistreaza in primii ani de viata o dezvoltare definitorie pentru tot restul vietii, deficientele nutritive pot avea un impact major pe termen scurt. Astfel, este compromis, dupa cum am mentionat anterior, sistemul imunitar al copilului (deficiente de zinc, fier si vitamina A, in special), copiii fiind mai susceptibili la boli infectioase. In special in institutiile/zonele unde practicile sanitare sunt defectuoase, cei mici sunt si mai vulnerabili. Apare, de asemenea, o stagnare in crestere. Deficientele preexistente pot cauza altele, de exemplu deficientele de fier, magneziu si zinc conduc la anorexie si la un aport redus de nutrimente importante. Aportul redus de lipide afecteaza asimilarea vitaminelor lipo-solubile cum sunt vitaminele A si D, iar deficientele de zinc si proteine conduc la o stagnare a dezvoltarii sistemului osos (in special o statura mica), expunand copilul la complicatii pe termen lung care nu pot fi remediate ulterior. In acest sens, apar intarzieri cognitive cum sunt: deficit de atentie, performanta scolara scazuta, nivel IQ scazut, deficienta de memorie, probleme de invatare, aptitudini sociale reduse, dezvoltare a limbajului redusa, abilitati reduse de rezolvare a problemelor.

Tratament

In cazul in care considerati/observati ca cel mic nu primeste suficiente nutrimente esentiale, trebuie sa apelati la medic. Acesta va intreprinde o examinare fizica si va va intreba ce tip si ce cantitate de alimente consuma copilul de obicei. Va masura de asemenea inaltimea, greutatea si IMC (indicele de masa corporala) pentru a verifica daca se incadreaza in parametrii staturo-ponderali ai grupei de varsta din care face parte. De asemenea, va investiga daca exista probleme adiacente care pot cauza malnutritia si poate recomanda teste de sange pentru a identifica deficientele nutritive (si alte teste aditionale).

In mod uzual, tratamentul include un program de hranire cu o dieta planificata special si posibil administrarea de suplimente nutritive. De obicei, un medic nutritionist va recomanda alegerile alimentare potrivite pentru fiecare situatie in parte, incercand sa asigure un aport sanatos de carbohidrati, proteine, grasimi si lactate, dar si vitamine si minerale (se recomanda uneori o suplimentare de 250 kcal pana la 600 kcal fata de aportul zilnic normal). Copiii care au suferit malnutritie severa sau care nu pot primi nutrimentele necesare prin ceea ce mananca sau beau pot primi suport nutritional artificial. Exista doua tipuri de suport nutritional: nutritie enterala (prin tub plasat in nas, stomac sau intestinal subtire) sau nutritie parenterala (un lichid steril este introdus direct in fluxul sanguin intravenos). Exista de asemenea pentru situatii de urgenta pachete speciale cu alimente fortifiate cu vitamine si minerale. Ulterior, evolutia copiilor trebuie monitorizata indeaproape, iar tratamentul revizuit constant pentru a asigura suplinirea necesitatilor nutritive.

In final, nu trebuie sa uitam de supranutritie (cauzata de supraalimentare) care constituie tot o forma de malnutritie, prin urmare parintii trebuie sa urmareasca o alimentatie corespunzatoare si moderata din toate punctele de vedere. Oferind o varietate de alimente sanatoase celor mici si limitand gustarile nesanatoase putem contribui la prevenirea aparitiei acestei afectiuni cu implicatii deosebite.

Citeste si: Piramida alimentara la copii: 0-6 ani

Surse:
www.news-medical.net; http://kidshealth.org; www.orphannutrition.org; http://en.wikipedia.org; www.humanium.org/en; www.medicalnewstoday.com; www.nhs.uk/