Monoglutamatul de sodiu, tu stii cat este de periculos pentru copilul tau?

In opinia antropologilor, evolutia culturala si sociala a modificat preferintele culinare intr-o directie regresiva, alimentatia sanatoasa pierzand teren in fata conceptelor noi de alimentatie, de la fast food catre fenomene ce leaga in mod negativ mancarea de procesele emotionale (binge-eating, emotional eating etc.).
Problema nu se regaseste numai in obiceiurile alimentare deviante ce includ ingerarea unor cantitati extreme de potentiatori de aroma si alte elemente daunatoare ci si in lipsa acuta de informatii asupra efectelor nocive ale acestor ingrediente prezente pe etichetele produselor ce stau pe rafturile supermarketurilor.

Ce este monoglutamatul de sodiu?

Monoglutamatul de sodiu, sau E621 este cel mai periculos potentiator de aroma pe care corpul uman il poate ingera. Aceasta afirmatie a fost adesea testata prin diversele experimente cu rezultate socante realizate de cercetatori ce au revelat intr-adevar potentialul nociv al acestui derivat. Monoglutamatul de sodiu se regaseste in lista celor 317 aditivi alimentari pe care Uniunea Europeana ii accepta ca perfect legali, desi efectele lor in mancare sunt devastatoare.
Astazi, monoglutamatul de sodiu a creat o piata de miliarde de euro, in continua crestere. Prezent in majoritatea produselor din toate grupele alimentare (de la mancarea semipreparata, mezeluri, sosuri si carnuri la condimente), potentiatorul este adesea corelat cu aparitia unor boli grave, de la Parkinson la Alzheimer, de la fibromialgie la cancere (de san si de colon in special), de la artrita la diverse alte boli ale oaselor.
Sindromul complex MSG (patologia corelata cu acest produs) a fost denumit original "sindromul restaurantului chinezesc", dupa ce au fost raportate mai multe cazuri de efecte negative descoperite la pacientii care au consumat mancare chinezeasca.

Efectele monoglutamatului de sodiu (MGS)

Exista o serie de efecte adverse ce au fost asociate consumului de MGS printre care se numara ameteala, senzatii de usturime, ameteala, furnicaturi, senzatie de greata, amortire, dificultate in respiratie, dureri in piept si aritmie.

Nimeni nu stie in mod sigur cate persoane sunt "sensibile" la prezenta acestui aditiv in mancare, dar un studiu din 1970 arata ca aproximativ 25-30 % din populatia Statelor Unite este afectata, raportat la procentul de aditiv gasit la acea perioada in mancare. De atunci, procentajul a crescut vertiginos, in prezent estimandu-se ca aproximativ 40% din populatie este afectata.
Reactii alergice la MGS au fost raportate chiar si de la persoane care au folosit sampoane, sapunuri sau alte produse cosmetice ce au in compozitie MGS ascuns sub denumiri precum proteine, hidrolize sau amino-acizi.

De ce este monoglutamatul de sodiu atat de folosit in industria alimentara ?

Dr. Russell Blaylock, cunoscut neurolog, autor al "Excitotoxinele, gustul care ucide" ofera o explicatie pentru larga folosire a acestui aditiv, pornind de la legaturile neuronale si procesele ce au loc in creier atunci cand mancam. Monoglutamatul de sodiu excita papilele gustative care la randul lor transmit stimuli creierului, unde se formeaza placerea.
Monoglutamatul nu are gust, cu toate ca in momentul in care consumam un produs ce are in componenta acest aditiv, produsul respectiv are un gust mult mai bun si prin urmare ne vom intoarce mereu la el. MGS pacaleste papilele gustative folosind ceea ce noi numim al cincilea gust: Umami.

Glutamatul monosodic este in opinia specialistilor un drog ce ataca neuronii si pacaleste creierul, facandu-te sa crezi ca mancarea are un gust excelent, dar in realitate ingredientele folosite sunt extrem de nocive si fara valoare nutritionala reala.

Organele noastre interne contin receptori ai glutamatului, ele reactionand intr-un mod specific la prezenta acestuia. Atunci cand acesti receptori sunt suprasolicitati, se produc o serie de dezechilibre interne ce duc inevitabil la probleme de sanatate. 

Cum poate afecta monoglutamatul de sodiu dezvoltarea copilului?

Sarcina este in general o perioada in care viitoarele mame se simt coplesite si incearca sa se asigure ca regimul alimentar pe care il urmeaza este unul nutritiv si sanatos pentru copil. Consumul produselor care contin MGS afecteaza fatul, alimentatia femeii gravide lasand amprente asupra ADN-ului copilului. Un studiu realizat de cercetatori din Marea Britanie, Noua Zeelanda si Singapore afirma legatura intre dieta femeii insarcinate si aparitia obezitatii in copilarie.

Chiar si dupa nastere si mai tarziu, dezvoltarea sanatoasa a copilului este amenintata de consumul de monoglutamat. Asa cum consumul de glutamat la adulti poate provoca boli grave precum Alzheimer, Parkinson si diferite alte cancere si boli osoase, la copii riscul de a dezvolta afectiuni grave este chiar mai ridicat, ei fiind mult mai vulnerabili din cauza organismului ce se afla in plina transformare. Legatura intre consumul de glutamat si obezitate (si nu numai) anunta un pericol real, de aceea este necesar ca dieta copilului tau sa nu contina acest potentiator.

Inflamatiile cronice, bolile autoimune devin si ele efecte ale consumului de MSG. Intr-un studiu realizat in 2008 de Jurnalul de Autoimunitate, cercetatorii au demonstrat ca injectarea cobailor cu MSG a dus la inflamarea semnificativa a ficatului, la obezitatea dar si la diabet de tipul 2. Dupa 6 luni au inregistrat chiar modificari structurale ale ficatului si leziuni la nivelul acestuia. 

Si, mai grav, MSG se joaca cu creierul copiilor nostri. El nu are niciun gust, insa modifica gustul alimentelor. Cum? Actionand asupra creierului, pacalindu-l ca ceea ce mancam noi este delicios. MSG este o excitocina care suprastimuleaza creierul cauzand productia excesiva de dopamina. Se creeaza, astfel, o excitatie asemanatoare consumului de droguri, ducand la dependenta si la mancatul excesiv. Iar in timpul acestui proces, celulele creierului sunt distruse. Efectele asupra dezvoltarii copilului, al carui creier este in continua schimbare si dezvoltare, sunt numeroase si periculoase.

Cum iti dai seama ca MGS se regaseste in mancarea ta?

Acest aditiv alimentar imbogateste gustul mancarii provocand dependenta. Din nefericire el este adesea ascuns sub diferite denumiri ca azeina, proteina vegetala hidrolizata, hidrolizat, autolizad, proteina texturata, aroma de fum, gelatina, extract de drojdie, cazeinat de sodiu sau potasiu, gelatina, potentator de aroma sau sirop de orez sau de orez brun si multe altele, de aceea este destul de greu de identificat pe etichetele produselor.

"Supele instant, cu sau fara paste fainoase, fulgii de cartofi, fix-urile pentru dulceata sau muraturi sunt extrem de aditivate, nu au valoare nutritiva, aduc acele calorii goale spoliatoare si cu efecte drastice asupra sanatatii si greutatii corporale." avertizeaza dr. Gheorghe Mencinicopschi in "Si noi ce mai mancam?".

Cum sa eviti monglutamatul de sodiu?

Evitarea acestui aditiv inseamna evitarea alimentelor procesate din supermarketuri si adoptarea unui stil de viata in care hrana este preparata pe cat posibil acasa. Un alt aspect pe care trebuie sa-l ai in vedere este ca atunci cand mergi la restaurant sa intrebi chelnerul despre ingredientele care au fost folosite in mancarea ta.
Nu in ultimul rand, citeste cu atentie etichetele ambalajelor si evita produsele care contin denumiri ca cele pe care le-am mentionat mai sus sau produse ce contin anumite ingrediente ce au in componenta cantitati de MGS. Evitarea condimentelor, a mezelurilor, a supelor "la plic" sau a "cuburilor magice", precum si sosurile de soia, conserve si alte produse procesate reprezinta un prim pas eficient. Construirea unei diete care sa se bazeze pe mancarea gatita acasa fara prea multe condimente, ci aromata cu legume proaspete de la producatori locali in detrimentul celor cumparate din supermarketuri este alegerea sanatoasa pentru tine si pentru familia ta cu beneficii pe termen lung.

Alege cu grija produsele de pe rafturile supermarketurilor si studiaza eticheta cu atentie inainte sa faci o alegere.

"Eticheta compozitionala este obligatorie conform legilor in vigoare si trebuie sa cuprinda lista ingredientelor, aditivilor si aromelor dupa ponderea utilizarii lor in produs si in ordine descrescatoare. Gramajul trebuie sa fie corect inscriptionat si sa corespunda, cu anumite tolerante, realitatii.[...] Aditivii alimentari (E-urile) pot fi inscriptionati fie sub forma codului alfanumeric european (ex. E102), fie sub denumirea chimica (ex. Tartrazina.)", afirma dr. Gheorghe Mencinicopschi in cartea sa "Si noi ce mai mancam?", vol 2.

Adopta un stil sanatos de gatit

Pentru a gati sanatos si pentru a pastra valoarea biologica a alimentelor trebuie sa folosim instrumente de gatit de buna calitate. Totodata este necesara pastrarea alimentelor in stare proaspata. Evita asadar recongelarea alimentelor, dezgheata si decongeleaza periodic frigiderul si incearca sa nu amesteci alimentele atunci cand le depozitezi in frigider (legumele, hrana preparata, carnea etc. vor fi stocate in zonele indicate, fara a le amesteca).

Indiferent de forma in care se regaseste in alimentele noastre, un astfel de potentiator afecteaza in mod categoric sanatatea fizica a celor care il consuma. Pentru a mentine un nivel optim al nivelului de glutamat din corp, adoptarea unui stil de viata sanatos, completat de un plan de alimentatie eficient si sanatos constituie un pas important ce trebuie facut cat mai devreme in viata fiecaruia. 

Surse: Dr. Gheorghe Mencinicopschi, Si noi ce mai mancam? Citeste eticheta si fereste-te de alimentele falsificate, vol. 3, Bucuresti, Coreus Publishing, 2011; Si noi ce mai mancam? Cumpara destept si gateste corect !, vol 6, Bucuresti, Coreus Publishing, 2011; www.dr-gheorghe-mencinicopschi.blogspot.ro www.stirileprotv.ro, www.financiarul.ro, www.viataverdeviu.ro, www.mercola.com, www.cesamancam.ro ,www.scientia.ro, www.truthinlabeling.com

Surse foto: www.drfranklipman.com; www.examiner.com