Este o idee buna sa lasi copilul cu bunicii?

Implicarea bunicilor in educatia copilului poate fi de bun augur pentru dezvoltarea fizica si psihica a micutului, insa in acelasi timp, ei pot exagera sau pot impune anumite reguli care nu-ti sunt pe plac, moment in care trebuie sa intervii cu discutii sau sfaturi.

In ciuda oricaror greutati, copilaria are farmecul ei datorita bunicilor, a caror amintire este una duioasa si plina de dragoste. Nu degeaba exista proverbul "Cine n-are batrani, sa-si cumpere"! Poate sunt subiectiva pentru ca am avut parte de niste bunici minunati, insa cred ca nimic nu se compara cu momentele dulci alaturi de batraneii mereu dispusi sa te invete cate ceva, plini de rabdare si de dragoste! Pentru a intelege cat mai bine ce implica timpul petrecut de copil alaturi de bunici, cel mai intelept este sa tii cont de fiecare avantaj si dezavantaj. Decizia iti apartine !

Avantajele

Timpul si rabdarea de care dispun bunicii nu coincid cu ritmul de viata, cel mai probabil alert, pe care il adopti cel putin in zilele in care mergi la lucru. Asadar, de ce sa nu profiti de faptul ca bunicii au timp de joaca cu copilul tau, pot sa ii spuna povesti, sa il invete jocuri si sa il educe fara sa fie deranjati sau tensionati din cauza problemelor de zi cu zi. In acest sens, cel mai bine este sa discuti deschis cu bunicii si sa stabiliti impreuna, macar in linii mari, cum ar trebui sa decurga o zi obisnuita pentru cel mic.

Pe masura ce va mai creste, incepand cu varsta de 2 ani, copilul va fi incantat sa cunoasca familia direct, la diverse intalniri, sau din albumele cu fotografii. Astfel, ii va fi mai usor sa se raporteze la trecut, prin ceea ce ii povestesc bunicii. Vocea lor blanda il va ajuta pe copil sa isi inteleaga trecutul, sa stie ce exista inainte si dupa el, cine ii sunt rudele sau prin ce peripetii au trecut proprii lui parinti.

Afland detalii despre familia lui si despre copilaria parintilor lui, copilul va aprecia mai mult unitatea in familie si valorile familiale, va dezvolta o afinitate deosebita fata de bunici si isi va consolida siguranta in sine, pentru ca stie de unde vine, cine ii este aproape si cat de mult inseamna pentru familia din care face parte.

Lasa-l sa isi petreaca noptile la bunici si isi va dezvolta independenta si siguranta in propria persoana. Este adevarat ca, departe de tine, va simti ca poate face orice, insa cu siguranta va invata sa se descurce singur, simtindu-se protejat in acelasi timp.

Bunicii rezolva in felul lor problemele si micile incidente, pentru ca sunt blanzi si rabdatori cu cel mic si mai ales, pentru ca ii ajuta experienta. Indiferent de greutatile prin care va trece familia ta, copilul va sti ca bunicii vor fi mereu langa el, gata sa il ajute.

Prezenta bunicilor in viata copilului tau ii ofera acestuia stabilitatea emotionala si afectiva de care are atata nevoie, mai ales in primii ani de viata. In plus, bunicii au nevoie doar de dragostea pe care o poarta in suflet pentru a avea grija de copil. Un aspect foarte important al petrecerii timpului alaturi de bunici, este faptul ca cel mic are mult mai mult ocazia sa se joace in aer liber si sa se bucure de natura. Relatia cu natura il ajuta pe copil sa se adapteze mai usor, il face mai responsabil si mai ales, ii imbogateste cunostintele si aptitudinile. In dezvoltarea lui frumoasa, copilul are nevoie de acea libertate oferita de timpul petrecut in aer liber, alergand, udand florile sau simtind iarba sub talpi.

Iata si dezavantajele!

Exista si cazuri mai putin fericite, in care parintii si bunicii nu cad de acord cu privire la educatia copilului. Totusi, problemele pot fi rezolvate prin comunicare, cu rabdare si tact. Ascultati-va reciproc si spuneti-va parerea, in fond, este in joc dezvoltarea si educatia micutului vostru !

Exista si bunici mai conservatori, a caror mentalitate difera total de cea a parintilor epocii moderne. Mai mult decat atat, unele reguli pe care bunicii ar putea vrea sa le impuna pot fi total depasite pentru cat de repede avanseaza tehnologia si cat de multe cunosc cei mici inca de la varste fragede.

De exemplu, anumiti bunici pot avea tendinta sa il pedepseasca pe copil mai aspru decat ai face-o tu, care stii cate tentatii si curiozitati il pandesc in ziua de azi, la orice pas, pe cel mic. Chiar daca acest tip de educatie, prin teama, poate da rezultate, pe termen lung exista riscul ca bunicii sa ii indeparteze sufleteste pe copii.

Pe de alta parte, majoritatea bunicilor tind sa fie destul de permisivi si hiperprotectori cu nepotii lor, si asta nu din neglijenta sau din neatentie, ci din dragoste si din dorinta de a-l face pe copil sa se simta cat mai bine alaturi de "batraneii" care tin atat de mult la el.

De exemplu, un copil care este pieptanat, imbracat sau hranit chiar si cand este mai mare, va ajunge sa creada ca nu este in stare sa faca asta si singur sau ca i se cuvine un astfel de tratament, indiferent ce ar face. Bunicii ii pot lasa pe copii sa mearga la culcare la ce ora vor, sa manance aproape orice isi doresc sau sa se joace mai mult decat le este permis. De exemplu, copilul poate trece cu usurinta de la experimentele pe papusi, la cele pe proprii bunici, care astfel se implica prea mult in jocul lor, devenind niste marionete. Bunicii trebuie sa se impuna, sa il invete pe copil ce este respectul, nu prin autoritate sau duritate, nici printr-un ton sever, ci prin duhul blandetii si puterea exemplului.

Ritmul de viata usor dezordonat pe care l-ar putea permite unii bunici nu corespunde cu cel pe care ti-l doresti pentru copilul tau, mai ales ca, odata revenit acasa, copilul va refuza sa se adapteze regulilor tale sau se va adapta mai greu. Din nou, fac apel la comunicarea eficienta intre parinti si bunici.

Iti reamintesc ca nu trebuie sa te grabesti in a-i acuza pe bunici! In fond, poate ca nu ei poarta toata vina, ci si anumiti copii din anturajul celui mic sau chiar exemplele pe care le "fura" rapid de pe strada. Poarta discutia atat de necesara cu parintii si socrii tai, dar si cu copilul... explica-le ca fiecare familie trebuie sa aiba regulile ei si un ritm propriu. Este extrem de important sa il faci pe cel mic sa inteleaga ca nu trebuie sa aleaga intre parinti si bunici, ci doar sa ii respecte in egala masura pe toti.

Respect, traditie, familie...

Alaturi de bunici, arborele genealogic se va contura firesc si logic in mintea celui mic. Va va auzi pe voi, parintii, spunandu-le mama si tata bunicilor lui si va intelege astfel ca si voi ati fost copii, ca si el, si ca bunicii lui sunt parintii parintilor lui intotdeauna.

In plus, micile anecdote si povestiri despre copilaria parintilor lui, il vor incanta si il vor amuza nespus pe copil, a carui curiozitate vie il face sa isi doreasca sa afle cat mai multe. Albumele cu fotografii, descrierile, comentariile entuziaste ale bunicilor... vor consolida in mintea micutului ideea de identitate comuna si identitate individuala.

Bunicii sunt marturia valorilor familiale transmise de la o generatie la alta, dintre care multe sunt urmate si respectate de parinti. Atunci cand copilul se bucura de prezenta bunicilor din partea ambilor parinti, reconstituirea propriei sale istorii este mai mult decat binefacatoare pentru toti membrii familiei, dar mai ales pentru cel mic. Odata cu acest moment, copilul va constientiza altfel raportul cu parintii si rudele lui, dar si faptul ca el face parte din cea mai tanara generatie a familiei si ca, peste ani si ani, va avea si el copii.

Iata ca bunicii pot fi adevarate modele pentru copii, atat timp cat exista comunicare si intelegere. Inlesneste aceasta comunicare si lasa-l pe cel mic sa se bucure de copilarie asa cum trebuie! Lumea bunicilor are farmecul si dulceata ei, ar fi pacat sa il tii pe cel mic departe de ea !