Hipertensiunea arteriala la copii

Hipertensiunea arteriala (HTA) este de doua tipuri: esentiala si secundara. HTA esentiala apare rar in copilarie, avand cauze genetice sau de mediu. HTA secundara este cea cu frecventa mult mai mare in randul copiilor.

Cauzele

Pentru a se stabili clar cauzele hipertensiunii arteriale la copil, este nevoie in primul rand de o analiza a factorilor de risc din familie: diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli renale sau obezitate.

La toate acestea se adauga si cauzele de mai sus care pot fi mostenite, genetice fiind, insa pot fi  dobandite de-a lungul vietii , fara sa existe o cauza genetica. De vina pot fi si malformatiile congenitale sau dereglarile hormonale. Simptomele hipertensiunii arteriale Simptomele HTA constau in:  tulburari neurologice- cefalee, greata, varsaturi, migrene, apoi tulburari vizulae- vedere incetosata in totalitate sau doar partial- intr-un anumit segment al campului visual, mai rar dureri nespecifice in zona toracelui, respiratie ingreunata si rapida; intotdeauna insa trebuie sa cautam, in cazul HTA secundare si simptomele bolii de baza: rinichi- infectii urinare dese, greu controlate medicamentos, modificari de volum si ritm de mictiune -adik urinare-,; glande- greutatea corporala, modificari de culoare a pielii, a mucoaselor, adaptare dificala la cald, palpitatii, etc.

Depistarea precoce

Hipertensiunea arteriala (HTA) se instaleaza atunci cand valorile presiunii arteriale depasesc 0,5 in raport cu varsta, inaltimea si greutatea copilului.

Un control medical anual este esential nu doar pentru un copil, ci si pentru adulti. Nedepistata, hipertensiunea arteriala poate provoca probleme serioase de sanatate chiar si unui adult, cu atat mai mult unui copil. Daca totusi, nu iti permiti un control medical anual riguros, afla ca frecventa masuratorilor tensiunii arteriale (TA) este urmatoarea: in timpul controlului de la varsta de 3, 4 si 5 ani, la sfarsitul ciclului de scoala primar, la sfarsitul ciclului de scoala gimnazial sau odata cu orice internare in spital.

Cum se masoara tensiunea arteriala (TA) la copii

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a stabilit, pas cu pas, cum si cand trebuie masurata tensiunea arteriala (TA) la un copil, astfel:
- copilul trebuie sa nu faca vreun efort fizic sau psihic cu cel putin 10 minute inainte de masurarea TA;
- atunci cand TA se masoara, copilul trebuie sa stea pe pat, in fundulet, sau pe scaun, cu mana adusa la nivelul inimii;
- trebuie aleasa o manseta potrivita, care sa acopere 2/3 din brat si a carei latime sa fie de: 5 cm pentru sugari, 9 cm pentru copii, 12,5 cm pentru adolescenti, 17,5 cm pentru copiii obezi sau pentru masuratoarea facuta pe picior la copil;
- trebuie ales un manometru cu coloana de mercur;
- masurarea TA trebuie repetata de doua ori dupa fiecare determinare.

In functie de rezultatul masurarii TA, se poate stabili gravitatea HTA, astfel:
- HTA de granita, cu valori TA intre 90-95;
- HTA usoara, de obicei fara simptome, dar cu valori crescute ale presiunii diastolice. Presiunea diastolica reprezinta presiunea pulsului rezultata din din reflectarea coloanei de sange prin arterele care prezinta fibre elestice in perete;
- HTA moderata, care este insotita de simptome usoare si medii, dar si de crestere cu 10-15 mmHg a presiunii diastolice;
- HTA severa, care este insotita de simptome puternice, asa cum sunt insuficienta cardiaca congestiva (la sugari), cefalee, greturi si varsaturi, migrene, tulburari vizuale si mentale, dezorientare, convulsii si chiar hemopareze sau coma.

Netratata, HTA poate avea consecinte severe pe termen lung: afectarea rinichiului- risc de insuficienta renala ca adult, afectarea ochiului, a inimii- ingrosarea muschiului inimii cu cresterea riscului de moarte subita  ca adult, insuficienta cardiaca, creier- risc de accident vascular hemoragic- pareza sau deces).

Tratamentul si efectele sale

La copii, HTA poate fi tratata nu doar cu ajutorul medicamentelor ci si prin schimbarea stilului de viata, aceasta masura fiind prima pe care o va adopta medicul specialist. Ce inseamna asta? Inseamna o alimentatie echilibrata si cat mai naturala (cu reducerea usoara a aportului de sare ) dar si exercitii fizice regulate .

Totusi, daca dupa 5-6 luni de la schimbarea stilului de viata nivelul TA al micutului nu scade, atunci medicul va decide inceperea administrarii de medicamente. Aceste medicamente sunt:

Diureticele - deoarece il ajuta pe micutul hipertensiv sa elimine sodiul si apa, reducand astfel TA; - Inhibitorii de enzima de conversie- deoarece relaxeaza vasele de sange si protejeaza si rinichiul si inima micutului; - Beta blocantele)- deoarece reduc suprasolicitarea inimii micutului; - Blocantii canalelor de calciu - deoarece relaxeaza muschii de la nivelul vaselor de sange si micsoreaza frecventa cardiaca. Medicamentele menite sa reduca TA se administreaza fie pentru o perioada de timp stabilita, fie pe termen lung, nedefinit. Daca HTA este provocata de obezitate, atunci copilul trebuie sa urmeze neaparat un program de slabire stabilit de un medic specialist si astfel, nu va mai avea nevoie de medicamente.

In ceea ce priveste efectele adverse ale unui tratament impotriva HTA, specialistii sunt de parere ca acest tratatement nu afecteaza cresterea si dezvoltarea copilului. Anumite efecte adverse usoare exista totusi, insa imediat dupa tratament sau in timpul acestuia. Aceste efecte sunt: uscaciunea gurii, transpiratia, ameteala usoara sau oboseala, care de cele mai multe ori sunt tranzitorii.

Televizorul si calculatorul dauneaza grav sanatatii!

Poate ca iti este comod sa te ocupi de treburile casei in timp ce micutul se uita la un film sau la desene animate, insa efectele pe termen lung sunt infricosatoare!

Studiile au stabilit ca, privitul excesiv al copiilor la televizor sau calculator duce nu doar la hipertensiune arteriala ci si la tulburari ale vederii sau izolare fata de societate. Asadar, neglijenta poate afecta copilul pe toate planurile: fizic, psihic si social.

De-a lungul timpului, o multime de studii au dovedit ca telefagia ( mania de a sta prea mult in fata ecranului) afecteaza dezvoltarea psihomotorie a copilului, altereaza capacitatea de studiu si concentrare, provoaca dereglari ale somnului si incet, incet, duce si la obezitate, din cauza sedentarismului si prostului obicei de a nu renunta la televizor si calculator nici macar in timpul meselor. Doctorii pediatri, cercetatorii si nu numai, sfatuiesc parintii sa nu isi lase copiii in fata televizorului sau calculatorului mai mult de 2 ore pe zi si tot zilnic, o ora sa fie consacrata sportului si miscarii in aer liber.