Ce sunt antibioticele?
Termenul „antibiotic" provine din limba greaca si se traduce "contra vietii". Lupta nu se da insa impotriva celui care si le administreaza, ci a bacteriilor. Inca din 1929, cand Alexander Fleming a descoperit penicilina, antibioticele au tratat milioane de oameni, dar consumul in exces a condus la cresterea rezistentei microbiene. Pentru ca antibioticele sa fie eficiente, trebuie administrate corect.Antibioticele sunt compusi chimici de origine naturala sau produsi sintetic. Actiunea lor se bazeaza pe distrugerea sau inhibarea proliferarii bacteriene. Bacteriile sunt organisme vii care se gasesc peste tot, traiesc ca o celula singulara si majoritatea nu ataca sistemul imunitar. Unele bacterii au insa efect negativ asupra organismului, iar sistemul imunitar nu este capabil sa lupte impotriva lor. Atunci folosim antibiotice ca sa omoram bacteriile rele si sa oprim cresterea si reproducerea lor. Infectiile bacteriene sunt insotite de dureri in diferite zone ale corpului. In cazul in care medicul prescrie copilului un antibiotic, acesta va fi, cel mai probabil, din grupa: peniciline, cefalosporine, macrolide, utilizate frecvent la copii.
In trecut, medicii se grabeau sa prescrie antibiotice in multe situatii despre care acum stim ca nu erau necesare. Acest lucru s-a schimbat, nu numai cu aparitia rezistentei la aceste medicamente, dar mai ales datorita studiilor care au demonstrat ca, intr-adevar, antibioticele nu pot ajuta in orice situatie. Spre exemplu, intr-un studiu, parintii copiilor cu infectii evidente ale urechii si febra au primit picaturi pentru ureche ca sa le trataze durerea si o reteta de un antibiotic, care sa fie folosit in cazul in care starea de sanatate a copilului nu se amelioreaza. 90% dintre parinti nu au mai considerat necesar sa ia antibioticul. De asemenea, un studiu asupra pacientilor cu sinuzita si febra a demonstrat ca antibioticele nu au fost mai eficiente decat efectul de placebo in tratarea infectiei.
Mituri greu de demontat despre antibioticele administrate copiilor
Mit: Toate infectiile se trateaza cu antibiotice.
Infectiile pot fi cauzate de virusuri sau de bacterii. Antibioticele trateaza doar infectiile bacteriene, nu si pe cele virale. Iar raceala, bronsitele sau durerile de gat cauzate de infectii virale nu pot fi tratate cu antibiotice.
dr. Lia Ignea: "Fals. Infectiile pot avea cauze diferite. Doar infectiile de origine bacteriana si, in unele cazuri, de origine parazitara se trateaza cu antibiotice."
Mit: Antibioticele vindeca raceala sau gripa.
Nu numai ca antibioticele nu sunt eficiente in tratamentul unei infectii virale, cum ar fi raceala, dar de fapt creste rezistenta organismului la astfel de medicamente. Antibioticul ucide numai bacteriile. Si apoi, nu fiecare antibiotic este eficient impotriva fiecarei tulpini de bacterie. In plus, chiar daca aveti o infectie bacteriana pentru care sunt prescrise antibiotice, luandu-le incorect mariti rezistenta antibacteriena. Este necesar sa urmati tot tratamentul fara sa sariti peste etape.
dr. Lia Ignea: "Fals. Raceala sau gripa sunt cauzate de virusuri."
Mit: Odata intrerupt tratamentul cu antibiotice, nu mai este eficient.
Chiar daca starea de sanatate a copilului se imbunatateste, tratamentul nu trebuie intrerupt pentru ca infectia poate reaparea daca nu este tratata complet.
dr. Lia Ignea: "Daca ne referim la intreruperea prematura a tratamentului cu antibiotic, aceasta poate duce la nesterilizarea focarului infectios si la recidivarea bolii."
Mit: Tratamentele indelungate cu antibiotice creeaza bacterii rezistente.
Bacteriile sunt organisme vii care se adapteaza conditiilor de mediu dezvoltand, in timp, mecanisme de aparare fata de germeni.
dr. Lia Ignea: "Adevarat. Pacientul va putea avea nevoie de antibiotice din ce in ce mai puternice."
Mit: Antibioticele distrug flora bacteriana.
Pe langa bacteriile daunatoare, aceste medicamente distrug si bacteriile benefice organismului, care echilibreaza flora stomacala.
dr. Lia Ignea: "Corect. Antibioticele pot afecta si bacteriile care, in mod natural, ajuta organismul."
Mit: Febra scade cu antibiotice.
Febra este o modalitate de aparare a organismului impotriva infectiilor. Febra poate fi cauzata de virusuri, care nu sunt ucisi de antibiotice. Doar in cazul infectiilor cu bacterii sunt recomandate antibioticele.
dr. Lia Ignea: "Partial adevarat. Daca febra este cauzata de infectii bacteriene, atunci simptomele bolii se amelioreaza progresiv pe parcursul administrarii antibioticelor."
Mit: Este bine ca antibioticele sa fie luate ca masura de prevenire a unor infectii.
Antibioticele nu trebuie luate decat daca esti bolnav si doar la recomandarea medicului. Utilizarea lor aleatorie poate fi daunatoare. Ele pot distruge flora naturala si fac organismul mai sensibil la infectie.
dr. Lia Ignea: "Partial adevarat. Doar in cazuri speciale, de genul unor afectiuni medicale existente sau datorate anumitor factori de risc, atunci medicul specialist poate prescrie un antibiotic cu scop preventiv."
Mit: Pastrez antibioticul pentru o utilizare viitoare.
Atunci cand copilul este bolnav din nou si aveti in casa antibiotic de la un tratament anterior, nu-l folositi fara avizul medicului! In ciuda unor simptome similare cu boala prin care a mai trecut, este posibil ca acelasi medicament sa nu functioneze. Medicul va folosi cultura, antibiograma si istoricul pacientului pentru a prescrie un nou tratament. Utilizati numai antibioticul prescris de medic.
dr. Lia Ignea: "Partial adevarat. Depinde de tipul de medicament folosit (suspensie/comprimate/injectabil). Este important in a respecta prospectul medicamentului si termenul de valabilitate."
Mit: Antibioticele pot provoca alergii.
Inainte de orice tratament cu antibiotic, este indicat sa se efectueze o antibiograma si un test pentru alergiile medicamentoase. Cu atat mai mult, cand tratamentul este administrat copiilor, care sunt cei mai sensibili si pot dezvolta usor alergii la medicamente sau alimente. Daca se observa o reactie alergica: o roseata a pielii, mancarime sau lacrimarea ochilor, tratamentul va intrerupt numaidecat si se va lua legatura cu medicul pediatru pentru schimbarea medicatiei.
dr. Lia Ignea: "Adevarat - precum in cazul oricarui alt medicament, in cazuri rare, pot fi manifestate reactii alergice."
Mit: Antibioticele sunt interzise in timpul alaptarii.
Antibioticele ajung in laptele matern si afecteaza flora bacteriana a copilului hranit la san.
dr. Lia Ignea: "Adevarat. Antibioticele trec in laptele matern."
Mit: Antibioticele scad imunitatea.
Bacterii probiotice, cele care mentin un pH echilibrat, odata distruse, imunitatea organismului scade, iar mediul devine favorabil dezvoltarii infectiilor.
dr. Lia Ignea: "Partial adevarat. Trebuie inteles ca antibioticele afecteaza si bacteriile benefice organismului sau faptul ca antibioticele nu ajuta, ci inlocuiesc anumite functii ale sistemului imunitar."
Mit: Antibioticele pot provoca reactii adverse.
Ca orice medicament, antibioticele pot avea efecte secundare. Cele mai frecvente sunt tulburarile digestive, diareea si aparitia candidei.
dr. Lia Ignea: "Adevarat. In anumite cazuri antibioticele pot provoca reactii adverse. In aceste cazuri este necesar sa va adresati medicului specialist."
Mit: Nu e bine ca antibioticele sa fie luate cu lactate.
Chiar daca iaurtul ajuta la refacerea rapida a florei intestinale afectate de antibiotice, nu este recomandat consumul lactatelor in timpul tratamentului cu astfel de medicamente deoarece le scade efectul. Pentru echilibrarea florei bacteriene naturale, puteti apela cu incredere la probiotice.
dr. Lia Ignea: "Partial adevarat. Exista antibiotice pentru care absorbtia in organism sa fie afectata."
Mit: Administrati antibioticul impreuna cu vitamine.
Este bine sa dati copilului vitamine, dar dupa terminarea tratamentului cu antibiotice. Atunci vitaminele vor sprijini procesul de regenerare al organismului. Administrate in timpul terapiei, vitaminele ajuta nu numai corpul, dar si bacteriile care cauzeaza o boala.
dr. Lia Ignea: "Partial adevarat. In unele cazuri, medicul specialist poate recomanda pentru stimularea imunitatii tratament adjuvant cu vitamine."
Efectele secundare ale antibioticelor
In afara de bacteriile patogene, un antibiotic ucide si bacteriile benefice din tractul digestiv. Acest lucru poate duce la:
• diaree
• avitaminoza
• reducerea nivelului de minerale precum calciu, zinc, magneziu
• imunodeficienta
• alergie, manifestata prin dureri abdominale, eruptii cutanate, bubite.
Este bine sa monitorizati bebelusul in timpul tratamentului, simptomele pot aparea chiar de la prima doza de medicament, desi, de obicei, apar dupa a doua. In plus, daca observati alte simptome alarmante ca somnolenta, iritabilitate si planset, consultati imediat medicul. Dupa examinarea copilului, el poate decide sa modifice antibioticul.
Cititi cu atentie prospectul
Daca medicamentul este administrat mai tarziu decat la ora recomandata sau doza este mai mica decat ar trebui, antibioticul nu va distruge bacteriile care cauzeaza boala. Eficienta acestuia va fi mai mica si copilul nu se va insanatosi. Un alt rezultat al administrarii necorespunzatoare a antibioticelor poate fi imunizarea. Incercati sa respectati cu strictete recomandarile medicului.
Si nu uitati, este mai bine sa previi decat sa tratezi! Prevenirea infectarii cu bacterii poate fi realizata prin respectarea de catre copil a masurilor de igiena, prin evitarea contactului cu persoane bolnave, dar si printr-o alimentatie sanatoasa si echilibrata.
Citeste si: 10 motive sa spui NU antibioticelor cand copilul este bolnav
Surse: ucsfchildcarehealth.org; canpolbabies.com; healthcentral.com; evansmedicalgroup.com, timeswellness.com
Urmareste-ne pe Google News
