Organizatia Mondiala a Sanatatii relateaza ca "Epidemia obezitatii este una dintre cele mai mari provocari de sanatate publica a secolului 21". La nivel mondial obezitatea in randul copiilor si adolescentilor a atins niveluri epidemice. In SUA se estimeaza ca 15% dintre copii sunt supraponderali, iar inca 15% sunt la risc de a deveni obezi. Doua treimi din acestia vor deveni adulti obezi.
Conform unei statistici facute la Institutul de Igiena,procentul in populatia generala a persoanelor cu greutate peste normal este de aproximativ 55%.
Acestea implica numeroase probleme de sanatate, printre care diabet zaharat de tip 2, dislipidemie, hipertensiune arteriala, boli cardiovasculare, neoplazii etc.
Obezitatea si patologia asociata reprezinta semnul vulnerabilitatii umane in fata progresului, a adaptarii catre un stil de viata modern a unei societati bazate pe consum. Statisticile OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) prezinta o crestere considerabila a incidentei diabetului in special in tarile in curs de dezvoltare, unde se incadreaza si tara noastra.
Datele de care dispunem in prezent demonstreaza ca la copii si adolescenti, in ultimii 50 de ani a existat o continua tendinta de crestere a inaltimii si greutatii, mai ales dupa 1989, cand tara noastra a intrat in perioada de tranzitie. In timp ce inaltimea a crescut stabilizandu-se in ultimele 2 decenii, greutatea a continuat sa creasca, ceea ce a condus la aparitia supraponderii si obezitatii in procente din ce in ce mai mari. Aceasta a fost asociata cu o crestere accelerata a tipului 2 de diabet la varste tinere, fenomen care se inregistra numai ocazional inainte de 1980.
Recent am intreprins un studiu pentru a evalua aceasta situatie si la nivel national, la copiii si adolescentii de varsta scolara. Studiul a fost efectuat pe un numar de 754 de copii, din diferite scoli, diferite judete, de varste cuprinse intre 7 si 18 ani. Dintre acesti copii, 65% sunt normoponderali, iar 16% sunt supraponderali si obezi, un procent foarte mare. Aceste date le confirma pe cele inregistrate in alte tari din estul Europei.
Se considera ca obezitatea si diabetul sunt componente bivalente a unei epidemii nascute din stilul de viata bazat pe supraalimentatie (portii mult mai mari), alimentatie de tip fast-food si hipercalorica, bauturi indulcite si sedentarism (micsorarea activitatii fizice inlocuite cu ore intregi de jocuri pe calculator).
Este bine de notat ca numarul celulelor adipoase se decide inca din primii ani de viata.
Astfel incat este important ca parintii sa cunoasca acest risc si sa actioneze in consecinta pentru a evita supraponderea inca din aceasta perioada.
Intrucat obezitatea aparuta la copil se manifesta ulterior pe tot parcursul vietii, prevenirea acestei probleme majore de sanatate publica reprezinta principalul obiectiv al Programului National de Preventie a Patologiei Metabolice si Cardiovasculare lansat de Asociatia Medicala Romana in 2007 si aflat in derulare.
In acest context, este mult mai eficient sa se inceapa preventia de la varste cat mai fragede, decat la adultii cu un comportament alimentar deja format si mult mai greu de ajustat. Astfel, tinta noastra este copilul si adultul tanar, prin care speram sa indreptam societatea catre un stil de viata sanatos, schimband obiceiurile si preferintele generale. Dar interventia inceputa la varsta copilariei trebuie sustinuta in toate etapele urmatoare a vietii, pentru a fi eficienta si care sa se rasfranga in rezultate statistice de diminuare a riscurilor acestei patologii si a deceselor premature. Un studiu publicat in 2010, pe copii amerindieni urmariti pe o perioada de aproximativ 24 ani, a demonstrat ca riscul de deces prematur (sub 55 ani) a fost cel putin dublu la indivizii care au avut la varsta copilariei obezitate, toleranta alterata la glucoza si hipertensiune.
Ce este de facut?
Stabilirea unui echilibru intre alimentatie si activitatea fizica. Cele doua trebuie sa mearga in tandem, pentru ca ajustarea doar a uneia nu este destul de eficienta.
Alimentatia trebuie sa fie echilibrata, orele de masa sa fie fixe, cantitatea de alimente consumata sa fie adaptata in functie de activitatea fizica depusa in cursul zilei respective. In zilele cu activitate fizica redusa, trebuie micsorata cantitatea de grasimi si glucide, hidrati de carbon (dulciuri, paine, cartofi, paste fainoase, orez etc). Sa fie evitate pe cat posibil alimentele de tipul mezelurilor, dulciurilor concentrate, etc, preparate prin procedee nesanatoase si imbogatite cu diversi conservanti si aditivi alimentari, prezentate in ambalaje colorate si atractive in special pentru copii.
Cea mai importanta masura pentru obtinerea si mentinerea unei vieti sanatoase este incurajarea activitatii fizice sportive extrascolare de orice tip, intrucat orele de educatie fizica din sistemul scolar nu mai sunt suficiente, in conditiile aparitiei dezechilibrului dintre activitatea fizica efectuata si cresterii caloriilor ingerate. Este evident ca jocurile de echipa de altadata din spatele blocurilor s-au transformat in jocuri in retea pe calculator, promovand sedentarismul.
Pentru a-mi face o idee despre activitatea sportiva extrascolara, am decis sa vizitez un club sportiv profesional din Bucuresti, din Complexul Sportiv Tei, Asociatia Fotbal Club GVD, unde invata si se antreneaza aproximativ 70 copii, pe grupe de varsta intre 5 si 16 ani, in ture diferite in functie de programul lor scolar. De ce un club spotiv profesional? Pentru ca in cadrul acestora, pe langa activitatea fizica intensa, copilul si tanarul isi formeaza sau dezvolta aptitudini importante pentru viata de adult, cum ar fi responsabilitatea, seriozitatea, spiritul de lucru in echipa etc.
Activitatea fizica intensa, regulata atrage dupa sine si un stil alimentar sanatos, echilibrat.
Asociatia Fotbal Club GVD
Tel contact: 0748.084.262
Urmareste-ne pe Google News
