10 replici pe care o mama vrea sa le auda de la partenerul ei

1. Prima replica a unui sot bun: Ma ocup eu!

Barbatul este barbat atunci cand se dovedeste calm si responsabil. Va amintiti pustiul de 5, 10, 15 ani, baiatul acela voluntar care este primul cu mana sus si anunta ca se ocupa el de... (a aduce mingea pentru fotbal, a strange echipa sambata dimineata - adica a umbla pe la toti vecinii si a intreba "Mama lui Matei, il lasati pe Matei la fotbal?", a cumpara bere pentru petrecere, a mobiliza gasca sa plece la mare, a face gratarul si tot asa).

Un astfel de baiat poate deveni primul care sa preia responsabilitatea intr-o situatie de familie, daca este educat inca de mic sa procedeze astfel. Ce isi poate dori o mama de la sotul ei, mai mult decat sa isi asume greul si situatiile neprevazute? Din momentul in care devine mama, mai mult ca pana atunci, o femeie are nevoie de protectie.

Nu pentru ca este slaba si neputincioasa; ci are nevoie de protectie in mod constient, lucid, pragmatic, la fel cum stie ca are nevoie de un fond de economii sau ca are nevoie de instalator, atunci cand s-a infundat canalizarea. Maturitatea barbatului de langa ea devine o necesitate, o resursa fara de care intreaga familie se destabilizeaza.

Centrul de interes si aria de actiune a femeii devine familia, caminul, cuibul - indiferent ca este casnica sau femeie de afaceri. Constructia si inclinatia ei fireasca o predispun pentru acestea. Femeia este insusita cu abilitati si cu potential de care barbatul nu dispune. Ea alege daca le foloseste sau nu, si in ce masura. Dar nu le poate prelua altcineva. Ea este cea priceputa in tandrete, in grija, in asigurarea armoniei, in mentinerea ordinii, in a face frumoasa si primitoare atmosfera caminului, pentru familia ei.

Menirea barbatului - pe care putini o mai recunosc, si incearca sa isi indeplineasca "barbatia" in moduri felurite si nepotrivite - este de a fi cap de familie. El este responsabil sa isi dezvolte calitatea de stalp, care nu se clatina in fata furtunilor, care nu isi pierde capul si nici nu leneveste. In acest fel, el protejeaza familia. Spunea cineva ca ispita cea mai mare a barbatului este comoditatea. El tinde sa leneveasca. Se aseaza la meci cu berea si picioarele pe masa si uita sa se mai ridice de acolo.

Femeia deretica, il boscorodeste, el se supara si se duce sa se culce. Barbatul care este barbat se ridica dupa meci, strange dupa el si merge sa caute ce trebuie facut in casa si in jurul casei, spre bunastarea familiei. Cauta greul si il duce el. Isi asuma menirea de stalp si de "cap", pentru ca numai asa dovedeste ca este inzestrat cu ratiune si putere.

Puterea barbatului este putere de munca, este putere in brate dar si in vointa; este stapanire de sine, stapanirea lenei si a slabiciunilor proprii, si nu stapanirea femeii. Un barbat care spune "Ma ocup eu", atunci cand sar sigurantele, cand se strica frigiderul, cand copilul chiuleste de la scoala, cand masina trebuie alimentata sau cand femeia agitata pierde viziunea de ansamblu si intra in panica, acela este un barbat bun si un sot bun. Bun, adica unul care isi indeplineste menirea, care functioneaza dupa cum este proiectat sa functioneze.

2. A doua replica a unui sot bun:
Draga mea, lasa ca fac eu in locul tau!

Acesta este deja o valoare in plus. Un barbat care nu doar poate sa fie barbat, ci vrea sa fie mai mult de atat: vrea sa fie ajutor femeii sale. Sprijinitor. O vede ca egala si ca partenera intr-o comuniune importanta pentru amandoi. "Draga mea, lasa ca fac eu (in locul tau)" spune cineva care vede mai departe si mai clar decat celalalt.

Poti sa o spui din inima, cand inca dragostea arde in inima ta, dar poti sa o spui si fara patos, doar cu loialitate. O spui si o faci. De ce? Pentru ca stii si nu pierzi din vedere, ca sunteti impreuna, voi doi, intr-o cursa pe termen lung. Ca sunteti parteneri si va aveti doar unul pe altul. Atunci cand celalalt nu mai poate, preiei tu. Nu va puteti opri.

Casnicia, ca si sufletul omului, este ceva care sporeste sau da inapoi. Nu sta pe loc. Un barbat este dotat cu viziune de ansamblu, cu limpezimea mintii, cu profunzimea vederii. Acesta este darul barbatului. O femeie se pierde in lucrurile mici, in "aici si acum" si nu mai vede padurea de copaci.

Barbatului ii revine responsabilitatea sa vada telul final al comuniunii dintre cei doi. Care este telul final? Il mai stii? Il mai vezi? Aminteste-ti-l... Pentru ca tu conduci. Tu esti la carma. Ce faci cand partenerului tau ii slabesc puterile si nu mai poate vasli? Daca tu ai mai multa putere, atunci preiei sarcina lui. Ambarcatiunea nu poate sta pe loc, in mijlocul marii. Voi trebuie sa ajungeti la mal.

Casnicia nu este ceva in care, odata ce inchei actele, poti sa faci ce vrei. Casnicia este provocare zilnica, taierea voii, jertfirea micilor si marilor placeri, atunci cand este cazul. "Draga mea, lasa ca fac eu" ofera un dublu avantaj barbatului. O data, renuntarea la sine, pe care are sansa sa o probeze si sa o exerseze. Un barbat capabil sa isi calce pe comoditate si sa se puna in miscare pentru altcineva, se intareste si devine ca bradul de falnic. Puterile sale launtrice se elibereaza si el simte ca "intra" in firea lui.

Pe de alta parte, un lucru atat de mic inseamna foarte mult pentru sotie, iar recompensa nu se va lasa asteptata. Va veni in mod firesc: recunostinta ei, blandetea, bucuria, buna-dispozitie si dorinta de a-i multumi si de a-l trata bine. Ce barbat nu isi doreste asta? Si este atat de usor de "obtinut"...

3. A treia replica a unui sot bun: Cu ce sa te ajut?

Acesta este un pas facut inca si mai departe. Cum asa? Pentru ca este un pas anticipativ. Nu intervii abia atunci cand sotia ta cade lata, ci te alaturi ei, in eforturile pe care le face. O femeie, si mai ales o mama - deci o femeie solicitata si responsabila - va fi mai mult decat multumitoare sotului care ii adreseaza o astfel de intrebare.

Inseamna ca tu renunti la un timp al tau sau la o alta activitate in care te-ai putea anjaga, pentru a ma ajuta pe mine. Nu mai este vorba atat de a tine "ambarcatiunea" familiei noastre in miscare, ci de mai mult: efortul tau de acum vine din empatie, din respect, din dragoste pentru mine, sotia ta.

Ma vezi ca le pot face si singura, dar iti dai seama ca ajutorul tau ma va feri de un surplus de oboseala. Poate iti dai seama ca si ca dragostea mea pentru tine va spori in mod vizibil. Poate realizezi ca impartind treburile pe care le am, imi devii prieten, nu doar sot.

Ca atmosfera se va relaxa in asemenea masura incat sa spunem glume, sa radem, sa ne imbratisam, sa iti accept punctul de vedere, sa fiu de acord cu deciziile tale. Un barbat care cedeaza din timpul si activitatile sale, pentru a a-si ajuta sotia cu treburile "de femeie", este un sot ravnit, admirat si rasfatat.

4. A patra replica a unui sot bun:
Vorbeste-mi, cum te simti?

Poate ca atunci cand se casatoreste, o femeie nu are pretentia ca partenerul ei sa ii adreseze intrebari atat de empatice. Ea stie ca barbatii se nasc cu "deficiente in empatie" si ca nu ii poti cere unui barbat mai mult decat are. Insa in firea femeii este sa il deprinda pe barbat tandretea si atentia.

Langa femeia iubita, barbatul invata sa mangaie, sa aline, sa asculte. Nu mai poate spune ca este acelasi ca la inceput. Iar o femeie isi descopera nevoia profunda a unui partener de discutie, a unei urechi care sa o asculte, a unui umar care sa se plece catre ea, in momentele de oboseala fizica sau sufleteasca.

Barbatul invata sa ofere toate acestea, pentru ca le si primeste. Are model si traieste pe viu calitatea de a fi empatic si prezent pentru celalalt. Descopera ca pana si sufletul sau are astfel de nevoi, poate nebanuite, care tresalta la atingerea delicata a femeii: atingere cu mana sau cu vorba. Un bun observator si un barbat intelept va sesiza ca empatia si compasiunea sunt o resursa in cuplu si in familie, deblocand energia pozitiva si canalele de comunicare.

"Vorbeste-mi, cum te simti?" este o replica ce va topi inima unei femei care simte nevoia sa fie sprijinita. Ea va aprecia sufletul nobil si demersul rabdator al partenerului care vine astfel in intampinarea ei. Si va vorbi. O asemenea invitatie nu este egalata, in istoria cuplului, decat de prima invitatie la cafea si de cererea in casatorie...

5. A cincea replica a unui sot bun:
Vreau sa schimb ceva la mine

Imi aduc aminte de observatia cuiva: un om tine mortis sa se casatoreasca cu celalalt si nu cu altul, iar dupa nunta face tot ce poate ca sa il schimbe. Iar apoi, de la un punct incolo, ii reproseaza: "Nu mai esti ca la inceput, te-ai schimbat!". Nu-i asa ca astfel functioneaza lucrurile in multe cupluri? Dupa venirea copiilor, dinamica din familie se modifica, iar asperitatile dintre cei doi soti risca sa iasa si mai mult la iveala.

Fiecare "isi da arama pe fata". Legea inertiei actioneaza, din pacate, si intre oameni: partenerii cad in egoism si in comoditate. Atentia celuilalt nu mai este vanata, impresia pe care i-o faci conteaza mai putin, dorinta de a-i fi pe plac ramane in urma propriului egoism. Fiecare din cei doi parteneri se blazeaza si ajung sa creada unul despre celalalt ca se cunosc indeajuns, ba chiar si despre ei insisi ajung sa creada acelasi lucru. Ei uita ca omul este o taina, o minune care se cere "lucrata".

Ca schimbarile pe care le dorim la celalalt le putem face la noi insine mai intai. Ca suntem datori sa fim vii, sa ne incordam si sa facem aceste schimbari - fata de noi, fata de copiii nostri si fata de cel caruia i-am promis sa fim impreuna pana cand moartea ne va desparti.

Cineva spunea: "Nu putem cunoaste pe nimeni in intregime, nici pe noi, nici pe cel din fata noastra, pentru ca omul este o mare taina. Si tocmai asta il face intreg. Omul din fata mea nu mai este intreg, ci este ciopartit, devine pentru mine o caricatura, atunci cand cred ca il cunosc.

"A, stiu eu ce ii poate capul..." Nu, nu stim nimic! Stim ce a facut ieri sau ce a facut alaltaieri sau ce poate sa faca intr-o situatie anume. Dar nu-l cunosc. Si a-l accepta in intregime inseamna a-l accepta cu ceea ce nu cunoastem. Si nu numai cu ce nu cunoastem pentru ca nu este manifest, ci si cu ce va fi." (Monahia Siluana Vlad)

Asadar, stiind despre noi va suntem o mare taina, sa ne insufletim si sa devenim ceea ce suntem. Sa descoperim ce putem mai mult de atat, sa descoperim cum putem aduce bucurie si frumsete, armonie si stabilitate in vietile noastre si ale celor dragi. Iar atunci cand avem nevoie de ajutor, sa il cerem. O femeie va sustine din toate puterile pe barbatul curajos care vine si ii marturiseste: "Draga mea, vreau sa schimb ceva la mine."

6. A sasea replica a unui sot bun:
Ce ai vrea sa facem impreuna?

Stiti cat de important este ca cei doi soti sa isi lase timp si lucruri de facut impreuna? Impreuna ca si cuplu si impreuna ca si familie, alaturi de copii. Important este sa simta ca le fac impreuna.

Sa doreasca sa se detaseze de listele care trebuie bifate, de presiunea care vine adeseori tocmai dinspre celalalt ("trebuie sa le fac de mancare; trebuie sa o ajut sa bata covoarele") si sa se bucure de prezenta cat mai deplina a fiecaruia, cat mai relaxata, cat mai bucuroasa. Atunci cand sunt copii in familie, ei pot ajuta -  in mod paradoxal -  pentru ca micutii sunt un "filtru" in atmosfera familiei, captand emotiile negative si generand energie pozitiva.

Puteti de exemplu sa va luati o jumatate de sambata in care sa iesiti la picnic sau in parc cu cei mici, dar lasand acasa ziarele, tabletele si telefoanele mobile de serviciu. Puteti pregati impreuna ceva bun la bucatarie - o prajitura care ii place si lui tati sau un fel de mancare la cuptor, cu garnitura si "zorzoane", ca la o sarbatoare. Sau un simplu gratar, la care sa participati cu totii.

Puteti face o drumetie nepretentioasa de un week-end la munte, daca micutii au varsta necesara, sau va puteti trezi cu noaptea in cap sa mergeti in cel mai apropiat parc si sa vedeti rasaritul - sau doar pe balcon, daca aveti acces de acolo...

Va puteti pregati sa ajutati pe cineva in nevoie: mama si tata sorteaza ce nu le mai trebuie in casa, copilul impacheteaza; mama gateste, tata repara ceva, cel mic alege jucariile si cartile pe care le poate ceda. Sau puteti invata sa cantati la un instrument impreuna; sa faceti fotografii (luati-va aparatul si plecati in padure sau in oras sambata); sa va dati cu rolele...

Timpul in doi este mai greu de obtinut si adeseori este vazut ca un lux. Tocmai de aceea nu trebuie cedat, atunci cand apare sansa de a il avea pentru voi (fara un pret prea mare). Poate copilul sa stea cu prietenii de familie sau cu bunicii o jumatate de zi sau o jumatate de week-end pe luna?

Atunci, acesta este timpul vostru ca si cuplu - nu al fiecaruia cu urgentele lui. Si mai ales acum, dar si in situatiile descrise mai sus, care ii vizeaza pe toti membrii familiei, mama va fi cel putin induiosata sa auda de la sotul ei invitatia: "Tu ce ai vrea sa facem impreuna week-end-ul acesta?"

7. A saptea replica a unui sot bun:
Esti cel mai frumos dar al meu

De aici incolo incep replicile emotionante, pline de suflet, care vin sa aline, sa insufleteasca, sa inmoaie inima femeii. Dar conditia pentru ca ele sa "prinda", consta in "indeplinirea" celorlalte replici, cele de pana acum, care te angajeaza la fapte. Abia dupa ce faci faptele (insotite de cuvintele corespunzatoare), vorbele pot veni ca o confirmare a implicarii tale. Numai dupa ce dovedesti, poti sa vorbesti. Altfel, cuvintele tale nu gasesc sol fertil in care planta dragostei sa "prinda".

Asadar, ce desert, ce cadou, ce tratament special ii poti oferi sotiei tale prin cuvinte, dupa ce i-ai dovedit prin fapte ca esti alaturi de ea? Lucruri pe care le simti. Ca sa ajunga la inima cuiva, cuvintele trebuie sa tasneasca tot dintr-o inima. Daca poti lua putin distanta, sa o privesti pe sotia ta si pe mama copiilor tai, vei simti poate ca este cel mai mare dar pe care l-ai primit. Un om este un dar.

Un om nu soseste si nu ramane in viata noastra fara sa vrea, indiferent cat de mult am dori noi. Partenerul nostru pe viata este un dar pe care invatam sa il pretuim in fiecare zi. Daca asa stau lucrurile, spune-i. "Esti cel mai frumos dar al meu", "Esti cel mai bun lucru care mi s-a intamplat" si alte variatiuni. Daca vin din inima, este pacat sa le lasi nespuse. Nu te zgarci la recunoasterea adevarului, pentru ca inima simte, dar are nevoie sa i se confirme ceea ce simte.

8. A opta replica a unui sot bun:
Ce frumos cresti copiii nostri!

Nu este usor sa cresti si sa educi copii. Nu este usor nici sa ii duci in pantece noua luni si nici sa ii nasti. De profunzimea si gravitatea acestor experiente poate deveni constient un barbat, cu atat mai mut cu cat lui nu ii este dat sa le poata trai. Teoretic, o femeie poate muri in timpul nasterii. Riscurile exista.

In timpul sarcinii, schimbarile prin care trece organismul femeii, la nivel biologic si sufletesc, ar dezorienta poate destul de tare un barbat, daca ar fi in locul ei. Urmele care adeseori raman din sarcina, alaturi de readaptarea dupa nastere, nu sunt procese usoare, ci de o durata mai lunga si presupun rabdare si rezilienta din partea femeii.

Educarea copiilor, atentia distributiva, vigilenta continua si grija constanta pentru puiul de om caruia i-a dat nastere, sunt calitati ale femeii, pentru care poti multumi in fiecare zi. Indiferent cat de "perfecta" sau "imperfecta" este ea in momentul de fata, ai ce aprecia la ea. Increderea in potentialul ei, in capacitatea de crestere si devenire continua, impreuna cu admiratia ta sincera si cu manifestarea acestora, o vor face sa infloreasca.

Arata-i ca recunosti menirea ei de femeie si de mama, ca vezi eforturile pe care le face si frumusetea ei ca mama, si nu doar ca femeie. Spune-i acest lucru. Va fi coplesitor sa auda de la tine, de la tatal copiilor sai, de la barbatul pe care il are simte cel mai aproape si in care are cea mai mare incredere, ca este o mama buna. Ca ii creste frumos pe copii. "Ce frumos cresti copiii nostri!"

9. A noua replica a unui sot bun:
Ti-am adus ceva frumos

Nu ceva bun, ci ceva frumos. Adesea, femeile de feresc de dulciuri si de pizza, oricat de mult s-ar topi in fata lor. Recunoaste-i latura care se osteneste sa ramana frumoasa, sanatoasa si supla: du-i macar inghetata in locul ciocolatei, sau ciocolata din cea mai fina - si, evident, mai putina. Dar cel mai bine, daruieste-i ceva frumos. Cat mai des. Nu astepta un moment special.

Creeaza tu momente speciale. Foloseste-ti sensibilitatea sau imaginatia. Rupe flori de pe drum, daca nu le poti cumpara. Daruieste-i o priveliste minunata pe care ai zarit-o in drumul tau, imortalizata pe telefonul mobil. Invit-o la o plimbare scurta, in care te opresti sa ii cumperi piersici - tu le alegi, tu le platesti.

Cumpara-i o esarfa in nuantele ei favorite, un parfum de levantica, un caleidoscop prin care sa va uitati impreuna ca niste copii, o bratara delicata, un medalion care ii place, o carte postala care te-a impresionat, doua bilete la opera sau la balet... Si continua. Poti gasi nenumarate idei.

Stii de ce sa faci asta? Pentru ca "Ti-am adus ceva frumos", atunci cand sosesti acasa, este un semn pentru sotia ta ca te-ai gandit la ea. Desi ai avut o zi plina, desi nu ati mai vorbit de dimineata, desi poate nu va gasiti in cea mai afectuoasa perioada maritala etc. Totusi, tu te-ai gandit la ea si te-ai oprit sa ii aduci ceva frumos. Ziua ta nu a fost numai a ta. In acest fel, i-ai daruit-o ei.

10. A zecea replica a unui sot bun:
Ti-am spus azi ca te iubesc?

Dupa ce ii arati prin fapte ca o iubesti, merita si este chiar imperios necesar sa ii spui cuvintele clasice. O femeie nu se va satura niciodata sa le auda, decat daca ele raman doar cuvinte. Dar nu este nevoie sa ramana asa - ele se pot adeveri. Iubirea se lucreaza.

Imi amintesc din nou de cuvintele cuiva: "Doi tineri s-au casatorit si, dupa o vreme, sotul striga la Dumnezeu: Doamne, ce sa fac, cum sa o iubesc eu pe asta? Nu mai stia cum sa o iubeasca, era altfel decat inainte de nunta. Si Dumnezeu ii spune: Asa cum o iubesc Eu! Ti-am dat toata puterea Mea in harul Sfintei Cununii ca sa o iubesti asa cum o iubesc Eu. Si a intrat omul acela in iubirea lui Dumnezeu pentru femeia lui si a biruit. Cred ca deja a intrat in Rai, ca povestea e mai demult." (Monahia Siluana Vlad) Asadar, spune-i ca o iubesti!

Dragele noastre, voi ce replici ati avea nevoie sa auziti de la tatii copiilor vostri?