Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe... X

Copilul și religia: Dumnezeul meu s-ar putea să nu fie și al lui

de Irina Olteanu

Religia nu este o noțiune impusă. Sau, cel puțin, nu ar trebui să fie. Nici măcar de către părinte față de copil. Chiar dacă sunt considerate tabu, trebuie rostite unele lucruri pentru că nimeni nu poate fi stăpân decât pentru propriul suflet.

Voi povesti câteva lucruri mai mult decât intime și, de altfel, tabu. Pentru că da, nu se vorbește niciodată despre sex, religie și politică. Însă consider că trebuie spuse tocmai pentru că tind să fie ignorate, uitate, iar ele joacă un rol mai mult decât important în viața copilului și, mai apoi, a viitorului adult. 

Cred, ca orice alt om, că dispun de niște calități. Evident, și de defecte. Dar trăsăturile ce țin de religie, în opinia mea nu pot fi încadrate în nicio categorie, pentru că, deși te definesc, nu ar trebui, zic eu, să te ridice sau să te coboare în ochii unui alt om. Da, știu, sunt o idealistă. În acest sens, consider mă încadrez mai degrabă în categoria celor credincioși și nu religioși. Ca să fiu mai explicită, cred într-o divinitate superioară, deci nu sunt atee, dar nu cred în instituția Bisericii. Este dreptul meu să fac acest lucru și nu există nimeni să mi-l conteste. La fel ca și mine, există oameni care cred în Allah, în Buddha, dar și alții care nu cred în nimic. Atei. Dar acest nimic nu înseamnă un hău fără străfund, pur și simplu nu cred în acea divinitate superioară care pune toate rotițele lumii în mișcare, nu cred în viața de după moarte, dar, și aici este un mare dar, cred în puterea unui om, în forța liberului arbitru. Cred în capacitatea individuală de a-și scrie, fără niciun ajutor divin, propriul destin. 

Pentru că religia ține de suflet nu ar trebui niciodată să primeze ce-și dorește altul de la tine. Religia înseamnă să îți deschizi larg sufletul și să îmbrățișezi acele concepții, idei, principii, pe care tu le găsești potrivite și oferă un sens vieții. Oricare ar fi acestea.

copilul si religia

Am fost de mică învățată să îmi spun rugăciunea în fiecare seară, fie că era vorba despre Înger, îngerașul meu, fie de Tatăl nostru, să îmi fac cruce de fiecare dată când trec pe lângă o biserică, să mă spovedesc și să mă împărtășesc. Bunica fiind fată de preot și-a dorit să îmi insufle atât mie cât și surorii mele iubirea față de Dumnezeu. Cumva, a reușit să mă îndrume în acest sens, însă în prezent nu mai practic niciun fel de obicei care ține de Biserică. Acest lucru nu mă împiedică să vorbesc cu Dumnezeu atunci când simt nevoia, prin rugăciune intimă, oriunde m-aș afla (și nu neapărat într-un locaș sfânt), să îmi doresc să îmi ajut semenii și să fac concret cât de multe fapte bune pot. Prefer să cred în fapte bune și nu în mătănii. Dar nu are sens să explic prea multe și nimeni nu ar trebui să se simtă obligat să explice în ceea ce crede. Cert este că, în calitate de mamă, nu am considerat necesar să urmez același mod de abordare de care a dat dovadă bunica mea decât pentru o scurtă perioadă de timp, până când băiețelul meu a învățat cele două rugăciuni. Apoi, l-am lăsat pe el să decidă dacă dorește sau nu. 

Mi-am dorit să scriu acest articol încă de la sărbătoarea de Paști, deoarece îmi doresc ca și alți părinți să înțeleagă că religia nu este și nu trebuie să fie un lucru forțat. Acesta reiese din suflet, din dorința de a face unele să le zicem ritualuri, iar uneori acestea nu coincid cu cele pe care le cunoaștem sau le dorim noi. Astfel, mi s-a întâmplat, și nu o dată, să observ că cel mic este atras de Biserică. De a se ruga la icoane, de a aprinde lumânări, de a se împărtăși. Din acest motiv, de fiecare dată când mi-a atras atenția că și-ar dori să facă aceste lucruri nu i le-am interzis. Și chiar l-am ajutat să le realizeze. Mi s-a părut ceva normal, lucruri pe care chiar dacă eu nu le fac, să nu i le refuz. Prin urmare, atunci când la școală, din cauză că anul trecut mâncase, iar că anul acesta nu era spovedit, nu a putut fi împărtășit de către preot, l-am întrebat dacă își dorește acest lucru.

Pentru că de fiecare dată a răspuns afirmativ, am mers cu el la împărtășit. Anul trecut am optat pentru o biserică aproape de casă și nu am așteptat prea mult deoarece trebuia doar împărtășit, iar anul acesta am optat pentru o biserică tot aproape de casă, pe care am descoperit-o întâmplător într-o plimbare. Aparține de un cimitir militar și, pe lângă faptul că mi s-a părut extrem de curată și civilizată, mi-a și inspirat foarte multă liniște. Iar acesta cred că trebuie să fie un atribut de bază. Am făcut anul acesta nu mai puțin de trei drumuri pentru a-l spovedi pe cel mic, din cauza faptului că la orele la care puteam noi ajunge, preotul era ocupat cu slujba sau biserica nu era deschisă. După cel de-al doilea drum, recunosc faptul că am dorit să abandonez. După cum am spus, nu mi se pare un lucru atât de important. Dar nu am fost lăsată de către băiețelul meu care s-a arătat imediat dezamăgit. Am făcut un efort și s-a spovedit după cel de-al treilea drum, la distanță de doar câteva minute de începerea slujbei. Nu-mi pare rău pentru că se putea citi apoi pe chipul său mulțumirea că a făcut ce și-a dorit. Chiar dacă era vorba doar despre o spovedanie și o împărtășanie. Asta a simțit sufletul său și nu pot să fiu decât mândră și extrem de bucuroasă că la vârsta de zece ani are capacitatea de a înțelege ce îi cere acesta să facă. Sunt adulți care nu reușesc.... 

Băiețelul meu a fost botezat în religia creștin-ortodoxă. Aceasta a fost, desigur, decizia mea pe care într-un fel i-am impus-o. Dar nu aș avea absolut nicio problemă dacă la un moment dat în viață s-ar decidă să își schimbe orientarea religioasă. Sunt o mulțime de părinți care decid să nu ia nici această primă decizie în viața copilului, respectiv creștinarea. Pentru că, deși copilul le aparține, nu poți avea autoritatea asupra sufletului unei alte ființe umane. Fie ea și copilul tău. 

În final, cred că toți părinții ar trebui să se gândească bine înainte de a lua orice fel de decizie de natură religioasă. Uneori aceste hotărâri pot conduce la reacții extreme mai târziu în viață. La răzvrătiri, aparent inexplicabile, dar de fapt care reies doar din dorința de a decide singur, pentru propria persoană și propriul suflet.

Noutati de la Qbebe

INSCRIE-TE la newsletter-ul Qbebe si primesti ultimele noutati.

Email
Data nasterii bebelusului    
 

Articole asemanatoare

Cum sa-ti ajuti partenerul cand are probleme Cum sa-ti ajuti partenerul cand are probleme
Putina gelozie in cuplu nu strica deloc! Putina gelozie in cuplu nu strica deloc!
Sotul meu nu ma mai saruta Sotul meu nu ma mai saruta
Cum impaci romantismul in cuplu cu aparitia bebelusului Cum impaci romantismul in cuplu cu aparitia bebelusului

Articole Lifestyle

3 femei din zodiac care nu au defecte. Perfecțiunea lor pune bărbații pe fugă! 3 femei din zodiac care nu au defecte. Perfecțiunea lor pune bărbații pe fugă!
3 culori de păr pe care să nu le porți dacă ai ochii căprui 3 culori de păr pe care să nu le porți dacă ai ochii căprui
Metoda prin care o femeie a reușit să slăbească 45 de kilograme Metoda prin care o femeie a reușit să slăbească 45 de kilograme
Alege un fulg de nea: testul de personalitate care iti dezvaluie ce te face unica Alege un fulg de nea: testul de personalitate care iti dezvaluie ce te face unica

Alte articole care te-ar putea interesa

Adauga comentariul tau
 
Nume   Cod
Refresh

 
 
 
Mesaj (1500 caractere)  

 
Nu exista comentarii pentru acest articol. Fii prima care isi spune parerea!
Editorial Qbebe
scris de Mariana Stan
Mami, cum să învăț să fiu fericită, dacă tu nu știi să fii fericită?-Mama, ești fericită? mă întreabă Paula. - De ziua ta vrei să-ți răspund dacă sunt eu fericită? Tu ar trebui să-mi vorbești despre fericire și lucrurile pe care ți le propui să le faci pe viitor. -...

Lista gradinite

Cauta o gradinita in orasul tau

Retete culinare
Editorial Qbebe
scris de Irina Olteanu
Întâlnire cu doamna Annabel Karmel la Târgul GaudeamusDoamna Annabel Karmel are publicate în prezent în România 3 cărți, respectiv Top 100 piureuri pentru bebeluși, Ghidul complet pentru înțărcatul copilului (rapid și ușor); Tot ce trebuie să cunoști...
Qbebe Horoscop saptamanal
Qbebe Funny

Naste natural

Tot ce trebuie sa stii despre linea nigra

Tot ce trebuie sa stii despre linea nigra

Linea nigra reprezinta o modificare a corpului subtila, dar care pune pe ganduri
MAI MULT

Factori care influenteaza conceptia

Factori care influenteaza conceptia

Conceptia poate fi influentata de o serie de factori care tin de cele mai multe
MAI MULT

Testul de evaluare a riscului de nastere prematura

Testul de evaluare a riscului de nastere prematura

O nastere prematura reprezinta o situatie pe care toate viitoarele mame doresc
MAI MULT

Bebee

De ce apare urticaria şi cum o tratăm

De ce apare urticaria şi cum o tratăm

Urticaria este termenul medical ce reprezintă acea roşeaţa combinată cu
MAI MULT

Află care sunt cele mai întâlnite tradiţii şi superstiţii despre sarcină şi copii şi de unde provin ele

Încă din vremea strămoşilor,
MAI MULT

Trebuie-să-ne-ferim-de-produsele-de-curăţenie-când-suntem-însărcinate!

Trebuie să ne ferim de produsele de curăţenie când suntem însărcinate!

În rândul activităţilor precare pentru o mămică, dar mai mult pentru făt,
MAI MULT

nastere prin cezariana

Iată ce spun cercetătorii că „le lipsește” copiilor născuți prin cezariană

Cercetătorii de la Universitatea din
MAI MULT

sigur.info-fii sigur pe net