Eu nu stiu cum s-a descurcat omenirea pana acum fara sfaturile profesionistilor in materie de crescut copii. Adica il faci si... dupa aia ce faci? Daca vrei sa-ti pui in cap trei sferturi dintre mamicile si taticii din zilele noastre, n-ai decat sa spui „Domnule, creste el ca si noi..." Nu, potrivit standardelor moderne noi nu am crescut, nici pana la noi nu a crescut nimeni, toti maturii care umple planeta pana la refuz sunt accidente genetice, teoretic ar fi trebuit toti sa fim frustrati, sociopati, bolnavi de cele mai nebanuite maladii, scunzi sau, dimpotriva, prea inalti, obraznici sau prea timizi, excesiv de mamosi sau rupti de radacini. Mare minune ca nu am pierit ca specie imediat dupa ce Adam si-a inseminat coasta!
Sursa foto: www.alexmazilu.ro
Daca stai o ora langa un loc de joaca, vezi 50 de copii - normali, evident, dupa standadele complet gresite ale noastre, cei crescuti fara ca parintii sa urmeze cursurile de paternitate - si de la 50 la 100 de tipi si tipe atinsi parca de o streche mondiala.
Pentru ca si sfaturile astea profesioniste sunt dupa cum bate vantul Internetului. Unul - profesor renumit, fiind vina ta ca nu ai auzit pana acum de el si nici macar de orasul unde a pus bazele unei adevarate universitati de crestere a copiilor - zice sa lasi copilul sa urle, altul sa te arunci la picioarele lui de cum a strambat prima oara din nasuc. Evident ca altfel risti sa-l transformi intr-un alintat sau, dimpotriva, intr-un insingurat care vede ca lumea celor mari nu interactioneaza cu el nici daca-si scuipa bojocii.
O data am vrut sa fac un experiment. Am notat tot ce mi se recomanda sa iau dis de dimineata, pe stomacul gol. Am strans doar sfaturile recomandate/sharuite de parte din prietenii de pe Facebook. Intr-o ora am aflat ca, daca vreau sa mai fac macar putin timp umbra pamantului, trebuie musai sa imi incep ziua band un litru de apa, sa inghit o lingurita de miere, sa mestec o lamaie, sa beau un ou crud, sa iau o lingurita de ulei de masline, sa mestec si una de tarate, sa dau pe gat un fresh din morcovi si mere, sa mananc un mar... si lista continua. Cred ca daca urmezi macar o zecime din sfaturile primite iti petreci ziua sanatoasa pe buda, dand „like" la alte sfaturi minunate.
Asa e si cu sfaturile pentru parinti.
A racit copilu! Ii dau o pastila! Cum? Dai pastile copilului? Esti inconstient! Atunci ii fac un ceai. Ceai? Nu vezi ca e grav, cum sa-i dai doar un ceai? Pai, atunci pastile... Da, dar naturiste, pompostoacat, promoroaca sau cum le-a zice. Tu vrei sa-l omori, da-i antibiotic! Ce faci, ii toci imunitatea! Ii fac o frectie. Freci copilul ca pe... nesimtitule, pune-i otet in ciorapi! Nu are ciorapi, e cald... Vezi ca e viroza aia de a zis si la televizor de ea, da-i ceai si roaga-te!
Sfaturile te asalteaza de peste tot, din site-uri, bloguri, forumuri, din vecini, de la rude, doctori consultati prin telefon. Toate sunt bazate pe studii temeinice, pe experienta de zeci de ani a unor pediatrii... pana la urma, iti iei copilul, fugi cu el la doctor si el iti spune - in cele mai multe cazuri - ca e o banala raceala si ca era bine daca nu-l scoteai din casa!
Cred ca farmecul cresterii unui copil este ca dureaza pana inveti ce ar trebui sa faci. Dureaza... cam cat copilaria lui. Si, cand tu tocmai crezi ca le stii pe toate, el e mare si il agasezi cu sfaturile tale. Altfel foarte profesioniste.
Pe Alecu Racoviceanu il gasiti si aici .
Urmareste-ne pe Google News
