Tensiunea: valori normale

Informații despre tensiune și valori normale

Tensiunea arterială (presiunea sângelui) crește odată cu fiecare bătaie a inimii și scade când inima se relaxează între bătăi. Deși poate varia de la un minut la altul în funcție de modificări în postură, grad de exercițiu fizic, stres sau dimpotrivă odihnă, în mod normal trebuie să fie mai mică de 120/80 mm Hg (reprezintă abrevierea pentru milimetri de mercur) pentru un adult cu vârsta de minim 20 ani; aceste valori indică faptul că există un risc redus de boli cardiace sau infarct. Nu trebuie să aveți cunoștințe aprofundate de medicină pentru a înțelege aceste aspecte, însă sunt importante de cunoscut pentru monitorizarea stării de sănătate și prevenirea eventualelor complicații.

Astfel, cele două numere care compun valoarea tensiunii scrise sub formă de fracție reprezintă, după cum urmează: cantitatea de presiune din artere în timpul unei contracții a mușchiului cardiac ce poartă denumirea de tensiune sistolică, respectiv presiunea când mușchiul cardiac se odihnește între 2 bătăi de inimă și se umple din nou cu sânge ce poartă denumirea de tensiune diastolică. Ambele valori sunt la fel de importante în determinarea stadiului de funcționare al inimii; prima ar trebui să se situeze ideal între 90 și 120, iar cea de-a doua între 60 și 80 conform Asociației Americane a Inimii. Valori care le depășesc pe cele normale indică faptul că inima lucrează excesiv pentru a pompa sânge în restul corpului (hipertensiune), în timp ce valori prea mici indică faptul că inima și organismul nu primesc suficient sânge oxigenat (hipotensiune). Acești parametri pot fi mai mici pentru copii și adolescenți.

Citește și: Tensiunea arteriala in sarcina 

Cum se măsoară tensiunea

Pentru a beneficia de o evaluare corectă a tensiunii arteriale, rezultatele trebuie interepretate ținând cont de media a două sau mai multe măsurări ale tensiunii realizate în momente/consultații diferite.

Tensiunea este măsurată cu ajutorul unui test simplu și lipsit de durere folosind un tensiometru (sfigmomanometru în termeni medicali); acesta conține o mică valvă de presiune atașată la o manșetă care se umflă și înconjoară brațul. Unele manșete se pot înfășura în jurul antebrațului sau al încheieturii. În timpul evaluării tensiunii, medicul sau asistenta medicală va folosi un stetoscop pentru a asculta sângele care circulă printr-o arteră. Manșeta este umflată la o presiune cunoscută a fi mai mare decât cea sistolică pe care o aveți de obicei; pe măsură ce manșeta se dezumflă, primul sunet auzit prin stetoscop este tensiunea sistolică și sună ca un murmur, iar când sunetul dispare indică tensiunea diastolică. Din acest motiv tensiunea sistolică este prima valoare, iar cea diastolică cea de-a doua. În general se acordă mai multă atenție tensiunii sistolice deoarece constituie un factor de risc major de boli cardiovasculare pentru persoanele cu vârsta peste 50 ani (la majoritatea persoanelor tensiunea sistolică crește treptat odată cu vârsta din cauza sporirii rigidității arterelor mari, acumulării de placă ateromatoasă pe termen lung și creșterii incidenței de boli cardiace și vasculare).

În cazul în care tensiunea are valori normale, nu înseamnă neapărat că sunteți perfect sănătos. În plus, este bine să o verificați la fiecare 1- 2 ani sau mai des dacă medicul recomandă. Înainte de a vă fi măsurată tensiunea este indicat să evitați consumul de cofeină, țigările și efectuarea exercițiilor fizice cu cel puțin 30 minute înainte de test.

De reținut

Dacă valorile se încadrează între cele menționate, nu este necesară nicio intervenție medicală. Însă este important să mențineți un stil de viață sănătos și o greutate în parametri normali pentru a împiedica instalarea hipertensiunii, mai ales dacă aveți un istoric familial în acest sens (poate fi necesară administrarea de medicație antihipertensivă). De asemenea, ajută exercițiile fizice efectuate în mod regulat și un aport redus de sare. În cazul în care tensiunea este mai mare decât ar trebui se impune reducerea ei deoarece cu cât este mai crescută, cu atât crește riscul apariției unor probleme de sănătate (de exemplu, o persoană cu tensiunea 135/85 are un risc dublu de a suferi un atac de cord sau un accident vascular cerebral în comparație cu o persoană care are 115/75).

Iată ce măsuri preventive pot ajuta la scăderea sau prevenirea unor valori mari ale tensiunii: reducerea aportului de sodiu (în mod ideal nu trebuie să consumați mai mult de 2300 mg pe zi, dar persoanele hipertensive trebuie să nu depășească 1500 mg), evitați să adăugați sare pe alimente (crește cantitatea totală de sodiu), limitați aportul de alimente procesate (conțin mult sodiu și au valori nutriționale reduse), reduceți aportul de cofeină (mai ales dacă știți că are o influență asupra tensiunii), efectuați mai des exerciții fizice (de preferat 30 minute pe zi), mențineți o greutate în parametri normali sau slăbiți (o pierdere în greutate de 5 kg poate influența semnificativ valorile tensiunii), evitați stresul (apelați la exerciții moderate, yoga sau meditație), reduceți aportul de alcool și evitați fumatul. Odată cu înaintarea în vârstă, prevenirea devine un aspect și mai important.

Dacă suferiți deja de o boală cardiacă, diabet, boală renală cronică sau alte afecțiuni, trebuie să abordați mai agresiv problema tensiunii. Astfel, pentru un adult sănătos cu vârsta mai mică de 60 ani sau care suferă de boală renală cronică, diabet sau boală arterială coronariană, valorile trebuie să se situeze sub 140/90 mm Hg; pentru un adult sănătos peste 60 ani trebuie să se încadreze sub 150/90 mm Hg.

În final, prin menținerea tensiunii în valori normale puteți preveni o mulțime de complicații, combinația dintre obiceiuri sănătoase de viață și alimentație fiind de multe ori suficientă.

Citește și: Tratamente naturiste pentru tensiune 

Surse:
www.webmd.com; www.mayoclinic.org; www.heart.org; www.bloodpressureuk.org; www.healthline.com