Tot ce trebuie să știi despre hepatita C

Informații despre hepatita C

Hepatita C reprezintă o formă de infecție la nivelul ficatului. Aproximativ 3,5 milioane de persoane din Statele Unite ale Americii se confruntă cu această afecțiune, însă din cauza lipsei simptomelor majoritatea nu sunt conștienți de existența sa (aproximativ jumătate din cei infectați - durează uneori câteva decenii până apar).

Există mai multe forme ale virusului hepatitei C, cel mai frecvent întâlnit în SUA fiind tipul 1 (poartă denumirea de genotipuri). Niciunul nu este mai grav în mod deosebit, însă presupun tratamente diferite. Pe termen lung, un procent cuprins între 72-85% dintre persoanele care au hepatita C dezvoltă o infecție de lungă durată denumită hepatită C cronică. Aceasta poate conduce la rândul său la alte afecțiuni precum cancer hepatic și ciroză (cicatrice la nivelul ficatului - apare după 20-30 de ani de boală) sau insuficiență hepatică (ficatul nu mai funcționează corespunzător). De subliniat faptul că nu este obligatoriu ca faza acută să se cronicizeze; apare așa-numita remisie spontană, observată într-un procent cuprins între 14-50% dintre bolnavi. Hepatita C reprezintă unul dintre principalele motive pentru care se apelează la transplant de ficat.

Simptome pentru hepatita C

După cum am menționat, multe persoane cu hepatita C nu prezintă niciun simptom (mai ales în faza acută), însă pot apărea următoarele: icter (o afecțiune care determină colorarea ochilor și a pielii în galben), precum și urină de culoare închisă, durere de stomac, pierderea apetitului, greață, oboseală permanentă. Alte simptome observabile: sângerare și învinețire ușoară a pielii, mâncărimi la nivelul pielii, acumulare de lichid în abdomen (ascita), umflarea picioarelor, scăderea în greutate, confuzie, amețeală, vorbire neclară, vase de sânge sub formă de pânză de păianjen.

Mod de transmitere pentru hepatita C

Virusul hepatic C se răspândește prin sângele sau lichidele corporale ale unei persoane infectate. Astfel, poți contacta boala dacă: folosești în comun droguri și ace, dar și lame de ras sau periuțe de dinți, întreții relații sexuale (în special dacă suferi de o boală cu transmitere sexuală, HIV, mai mulți parteneri sau ai relații sexuale dure), ești înțepat cu un ac infectat, de la mamă la copil prin naștere. Hepatita C nu se transmite prin apă, alimente sau prin contact ocazional.

Citește și: Sarcina si nasterea cu hepatita C 

Persoane predispuse acestei afecțiuni

În continuarea punctului anterior, Centrele pentru Controlul Îmbolnăvirilor din SUA recomandă testarea dacă: ai primit o transfuzie de sânge de la un donator care s-a confruntat cu boala, ai folosit medicamente injectabile, ai beneficiat de o transfuzie de sânge sau de organe înainte de iulie 1992, ai primit un derivat sanguin folosit sa trateze probleme de coagulare înainte de anul 1987, te-ai născut în intervalul 1945-1965, ai folosit dializa renală pe termen lung, ești infectat cu HIV, ești născut de o mamă care are hepatita C, ai fost încarcerat.

Mod de diagnostic pentru hepatita C

Modalitatea de testare pentru hepatita C presupune efectuarea unui test de sânge care măsoară încărcătura virală și identifică genotipul virusului. Ulterior se pot realiza testări specifice ale ficatului precum RMN, elastografie, biopsie de ficat. Reține faptul că un diagnostic și un tratament cât mai timpuriu pot preveni sau limita leziuni ale ficatului și, de asemenea, pot asigura că infecția nu este transmisă mai departe.

Tratament pentru hepatita C

Tratamentul pe care îl presupune hepatita C s-a modificat semnificativ în ultimii ani și datorită acestuia este posibilă vindecarea (90% dintre bolnavi, majoritatea persoanelor având o speranță normală de viață). În luna ianuarie 2016, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA a aprobat utilizarea unei combinații cu o singură doză zilnică de elbasvir și grazoprevir, având o abilitate de 100% de vindecare. Cele mai des întâlnite reacții adverse constatate în studiile clinice presupun oboseală și durere de cap. Există o serie de medicamente recente care nu necesită interferon și au reușit să vindece mai multe persoane într-un interval mai scurt de timp (cu mențiunea că administrarea de ombitasvir-paritaprevir-ritonavir pot determina leziuni hepatice grave în cazul persoanelor cu o boală avansată). Cel mai adesea medicii recomandă o combinație de boceprevir, simeprevir, sofosbuvir sau telaprevir cu interferon (injectabil) și ribavirină (lichid, tablete sau capsule). Interferonul și ribavirina erau în trecut principalul tratament, dar pot avea reacții adverse precum oboseală, simptome similare gripei, anemie, iritație a pielii, anxietate ușoară, depresie, greață și diaree.

De reținut faptul că tratamentul depinde de multe aspecte, inclusiv de tipul de hepatită pe care îl ai, iar medicul este singurul în măsură să stabilească ce este potrivit pentru tine. Medicamentele sunt în general prescrise pentru un interval cuprins între 2-6 luni. Pentru cazurile grave poate fi indicat un transplant de ficat.

Modalitate de prevenire pentru hepatita C

În prezent nu există vaccin pentru a preveni apariția hepatitei C. Pentru a evita contactarea virusului trebuie să nu folosești în comun produse de igienă personală, să acorzi atenție igienei când faci un tatuaj/piercing/manichiura (echipamentul poate avea sângele altei persoane pe el), să nu donezi sânge sau țesuturi dacă ești infectat.

Contactarea viruslui are loc destul de rar prin intermediul relațiilor sexuale și de obicei se întâmplă dacă există sânge menstrual sau are loc un raport sexual anal. În acest sens este indicat să folosești un prezervativ din latex de fiecare dată când întreții relații sexuale cu un partener nou (sfatul nu este valabil în cazul cuplurilor heterosexuale de lungă durată), În final, trebuie subliniat faptul că nu vei deveni imun la infecție și trebuie să urmezi pașii necesari pentru a reduce riscul de a fi infectat din nou.

Surse: 

www.webmd.com; www.who.int; www.nhs.uk