Dezvoltarea vorbirii la copii - etape si sfaturi

Nu trebuie sa te impacientezi pentru ca fiecare copil are propriul sau ritm de dezvoltare, uneori, problema rezolvandu-se de la sine, insa exista si situatii in care se impune acordarea asistentei de specialitate. De aceea, este absolut necesar sa stii ce anume se incadreaza in sfera normalului si ce nu.

Statisticile indica faptul ca un copil din sase are intarzieri de vorbire si ca baieteii au o predispozitie mai mare in acest sens. Astfel, 22% din ei rostesc primele cuvinte la cateva luni dupa ce au implinit un an, in timp ce doar 13% din fetite au astfel de intarzieri.

Etapele dezvoltarii vorbirii copilului intre 0-3 ani

0-12 luni

In aceasta perioada, copilul ar trebui sa isi dezvolte un vocabular propriu, sa gangureasca si sa bolboroseasca, manifestandu-si in acest fel trairile, sentimentele si starea fizica.

De regula, varsta de 9 luni este asociata cu rostirea primelor sunete articulate, dar si a cuvintelor "mama", "tata" sau "papa".

12-15 luni

In acest interval de varsta, copilul ar trebui sa se poata exprima mai clar si mai inteligibil, sa inceapa sa pronunte o serie destul de larga de noi cuvinte, de obicei substantive precum "minge", "ninge", "coca". De asemenea, de abia acum executa comenzi simple pe care le si intelege cu adevarat.

18-24 luni Deja la aceasta varsta, copilul ar trebui sa aiba in vocabular aproximativ 20 de cuvinte pe care sa le rosteasca corect, dar si in jur de alte 50 pe care nu le poate pronunta chiar foarte bine dar, care sunt, insa, inteligibile. De abia la varsta de doi anisori, are capacitatea de a combina cuvintele in asocieri simple, cum ar fi "copilul plange", "vreau apa". 2-3 ani Aceasta este perioada cea mai amuzanta in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului celui mic. De ce spun acest lucru? Pentru ca cel mic incepe sa faca propozitii simple si isi accelereaza pe zi ce trece capacitatea de intelegere ba, mai mult, are loc o adevarata "explozie" in ceea ce priveste comunicativitatea.

Daca aceasta evolutie nu este caracteristica micutului tau, ar trebui sa fii atenta la:

Semnele care ar putea indica o posibila problema

• Pana la varsta de 1 an, nu isi exprima gestual trairile, sentimentele, dorintele.

• Chiar daca a trecut de varsta de 1 an, prefera sa se exprime prin gesturi si mai putin prin sunete.

• Imita sunete, repeta cuvinte, insa nu vorbeste din proprie initiativa.

• Nu poate executa comenzi simple nici dupa varsta de un an si jumatate.

• Vorbeste rar, cu pauze destul de mari, avand si un timbru ciudat.

Posibile cauze in intarzierea vorbirii copilului

Cauze de natura medicala

• O problema la nivel cerebral, mai exact in zona creierului "responsabila" cu emiterea, captarea si procesarea sunetelor. In aceasta situatie, copilului ii este foarte greu sa isi coordoneze corect limba si buzele pentru a comunica.

• Diverse probleme de auz, in urma carora copilul nu va putea intelege corect cuvintele, nu le va putea reproduce si, in final, nu va putea sa comunice firesc.

• Malformatii ale limbii sau ale cerului gurii care ar putea duce, in cazuri mult mai rare decat in cele doua exemple de mai sus, la intarzierea vorbirii si la dificultati de exprimare.

Rasfatul exagerat din partea parintilor

Consideri ca il cunosti atat de bine pe cel mic, incat ii intelegi toate dorintele, in acest fel el nefiind nevoit sa vorbeasca pentru a si le exprima. Sunt sigura ca nu numai tu il rasfeti atat de tare, ci si toti ceilalti adulti cu care ia contact, acestia punandu-i totul la dispozitie. Atunci, care va fi motivatia copilului sa vorbeasca, mai ales ca nu a avut niciodata nevoie de cuvinte pentru a obtine ceea ce isi doreste?

Limbajul pasiv

Asa cum cu totii o stim, fiecare copil are propriul sau ritm de dezvoltare, atat din punct de vedere fizic, psihic, dar si in ceea ce priveste comunicarea si dezvoltarea limbajului.

Logopezii incearca sa ne explice ca exista doua tipuri de limbaj:
- Unul activ, in care cel mic intelege dar se si exprima in cuvinte in momentul in care considera ca este necesar.
- Altul pasiv, in care copilul intelege, dar nu simte si nevoia sa se exprime verbal.

Pana la varsta de doi ani, acest comportament nu trebuie sa iti produca motive de ingrijorare, deoarece este considerat normal. Foarte multi copii aduc obiecte, executa ceea ce sunt rugati, dar nu folosesc si vorbirea, avand, pur si simplu, un ritm interior mai lent de adaptare si comunicare.

Daca ai fost cu cel mic la medic si toate testele si investigatiile au iesit foarte bine, atunci nu-ti face probleme pentru ca in jurul varstei de trei ani, vei vedea ca va recupera rapid.

Va incepe, evident, prin asa numitul "vorbit in limba copiilor", perfect normal, de altfel. Chiar si asa, tu nu trebuie sa ii permiti copilului sa vorbeasca tot timpul asa, ajuta-l sa isi deprinda limbajul vobind cu el si corectandu-l de fiecare data cand pronunta un cuvant gresit. Aceasta reprezinta si o modalitate ideala de a-si dezvolta musculatura pentru a putea vorbi.

Ce poti face practic in acest sens? Invata-l sa sufle: in fluier, in baloane de sapun, in confetti, lasa-l sa umfle baloane, pentru ca aceste lucruri il pregatesc sa vorbeasca.

Televizorul, un alt vinovat

S-a demonstrat stiintific ca peste 4% din copiii care sunt lasati de parinti in fata televizorului timp indelungat au probleme in dezvoltarea vorbirii. Cei mai multi dintre ei nu rostesc niciun cuvant corect pana la varsta de trei ani, desi inca nu s-au gasit cauze organice prin care acest lucru sa fie explicat stiintific.

O explicatie destul de logica ar putea fi faptul ca avalansa de informatie vizuala si auditiva care se dezlantuie in fata micului ecran ii descurajeaza profund pe cei mici sa vorbeasca. De exemplu, in cadrul desenelor, toate personajele vorbesc extraordinar de repede, iar cei mici, neavand creierul suficient de bine dezvoltat, devin confuzi cu privire la folosirea cuvintelor.

Cresterea intr-un mediu bilingv

Daca tu vorbesti in romana, iar taticul in engleza, franceza, italiana, germana, copilul, inca mic, ce de abia deprinde "arta" de a vorbi, va fi complet dezorientat, va fi putin descurajat sa vorbeasca, chiar daca este pregatit pentru limbaj.

Ce poti face in asemenea situatii?

Vorbeste mult cu copilul

Una dintre cele mai eficiente metode de a-i dezvolta copilului capacitatile de comunicare este sa vorbesti cu el cat mai mult, despre orice, povestete-i despre lucrurile de zi cu zi, despre voi, despre el, despre ce i-ai gatit. Foarte important este sa il provoci si pe el sa vorbeasca, adresandu-i intrebari.

Atunci cand vezi ca pronunta gresit anumite cuvinte, corecteaza-l delicat, fara a-l face sa se rusineze de greseala pe care a facut-o pentru ca daca se simte macar putin neinteles, se va inhiba si ii va fi greu apoi sa se exprime, tocmai pentru a nu face vreo greseala.
De asemenea, ai grija sa il lauzi de fiecare data cand spune cu nou cuvant si sa il incurajezi sa invete si altele noi, aratandu-i diferite obiecte pe care sa le denumeasca.

Comunicare intr-o singura limba Pana in jurul varstei de trei ani, copilului ii este destul de dificil sa faca diferenta intre o limba si o alta, lucru ce l-ar putea dezorienta si i-ar putea incetini dezvoltarea limbajului, avand o pronuntie greoaie, ba chiar, se pot balbai. De aceea, este recomandat sa se vorbeasca in casa intr-o singura limba. Citeste-i Incepand de la varsta de doar 6 luni, incearca in fiecare seara sa ii citesti, foarte important fiind sa iti auda vocea. Pe masura ce creste, arata-i poze si lasa-l pe el sa recunoasca personajele. Ce spui de o carte cu povesti despre animale? Pe masura ce ii citesti, cel mic va invata sa le imite.

Apeleaza la medicul pediatru

In momentul in care te hotarasti sa apelezi la un medic pediatru, trebuie sa fii pregatita cu raspunsurile la o serie de intrebari precum:
Cate cuvinte foloseste?;
Stie sa formeze propozitii simple?;
Il puteti intelege atunci cand vorbeste?;
In momentul in care il rogi sa iti aduca un anumit lucru, ti-l aduce?.

Realizeaza-i o serie de teste

Primul test recomandat este cel al auzului. Daca nu auzul este problema, atunci trebuie verificata si dezvoltarea generala a copilului. In acest sens, trebuie sa urmaresti daca, dupa varsta de 18 luni, copilul poate tine un creion, daca reactioneaza atunci cand ii ceri ceva, daca priveste in directia pe care i-o indici sau daca isi poate tine singur hrana pentru a manca.

Din pacate, se poate intampla ca lipsa vorbirii sa indice prezenta unor malformatii ale gurii, limbii, dintilor sau poate fi semnul unor tulburari din spectrul autist. Daca, insa, testele demonstreaza ca cel mic este sanatos din punct de vedere medical, atunci probelma ar putea fi alimentata chiar de voi, parintii, prin rasfat prea mare ori printr-un mediu familial lipsit de confort sau de interes in privinta dezvoltarii copilului.

Tu ai avut astfel de probleme cu piticul tau? Cum le-ai rezolvat?