Creștem copii consumeriști. Se vede cel mai bine de Crăciun. Și este numai vina noastră!

Creștem copii consumeriști. Se vede cel mai bine de Crăciun. Și este numai vina noastră!

Irina Olteanu - Redactor Senior

Un cadou, două, trei, zece cadouri...Cumva nici o sută nu par vreodată de ajuns. Odată primit este apreciat un timp limitat și apoi dispare în morman. Mormanul ce conține alte sute și mii de cadouri abandonate. Care după ce au produs o bucurie de moment au ajuns să fie rapid catalogate drept neinteresante.

Cadouri multe, mulțumire minimă

Nu e ca și cum ți-ai dori vreo recunoștință veșnică. Ai dori în primul rând să observi o mulțumire din partea lui. Că acel cadou, pentru care te-a bătut la cap 1-2-3 luni, uneori chiar mai mult, chiar îi provoacă o bucurie, o plăcere deosebită. Ai uneori norocul și observi acea sclipire infimă de entuziasm. Se joacă cu mașinuța sau cu păpușa o zi-două, dacă ai noroc poate chiar o săptămână. Iar apoi...este ca și cum nici nu ar fi existat. Ar fi bine într-un fel dacă lucrurile s-ar termina astfel. Daaar, după acest interval de timp apare o senzație de nemulțumire. Profundă. Ca și cum celelalte două mii de jucării din camera sa (în varianta optimistă, dacă nu sunt împrăștiate prin întreaga casă) nici nu ar exista. Iar el, sau ea, este practic cel mai amărât copil de pe suprafața planetei. Mai ales că te are pe tine ca părinte. Care ești rău că nu vrei să îi cumperi. Și jucăria x sau y pe care și-o dorește tare, tare mult.

Mulți dintre voi cu siguranță se regăsesc în situația descrisă mai sus. Majoritatea nici nu vă mai amintiți ce anume a primit copilul anul trecut de Crăciun. Eu cel puțin am încercat să fac un exercițiu de memorie și nu am reușit. Căci după cadoul pe care i l-a solicitat insistent Moșului au mai urmat, și nu puține, alte cadouri care au dispărut la fel de repede cum au apărut. Cele mai multe dintre ele încă există, dar nu mai sunt folosite, ci zac într-un morman de jucării abandonate. După ce au fost folosite efectiv nu mai mult de o săptămână. Unele poate au mai mult noroc și rezistă preț de 1-2 luni. Evident, până apare o altă reclamă la televizor sau până observă o jucărie, pe care nu o avea și care este ca nicio alta. La fel ca toate celelalte de dinaintea ei.

Poate, mânat de un exces de zel, te-ai gândit că nu ți-ai dori sub nicio formă ca lui sau ei să îi lipsească ceva. Tu, crescând în alte vremuri, aveai puține jucării. De fapt, le puteai număra pe degetele de la mâini. Îți amintești și acum cât de tare ți-ai dorit o pereche de role sau o bicicletă Pegas. Iar părinții au reușit să ți le cumpere mult prea târziu. Pentru că atunci nu existau posibilități. Nici financiare și nici gama de jucării nu era atât de vastă ca cea de astăzi. 

prea multe cadouri

Nu se întâmplă doar de Crăciun 

Ți se va spune de multe ori, de obicei de către persoanele vârstnice că este vina ta. Că îl/o înveți rău. Că prea îi cumperi tot ce îți cere sau tot ce vrea. O să ajungă un răsfățat, râzgâiat pentru că l-ai învățat să primească tot fără a oferi nimic la schimb. Poate că uneori ai încercat să îl motivezi să ofere pentru a primi. Câteodată chiar ai reușit. Dar cadourile...jucăriile...rămân la fel de multe și la fel de puțin apreciate.

Situația cu cadourile nu apare din păcate doar de Crăciun sau de Paști. Ci și de ziua copilului sau în oricare altă zi specială în care tu ai făcut un efort să îi cumperi copilului tău jucăria mult dorită. I-ai spus desigur, de nenumărate ori chiar, că banii nu cresc în copaci și că tu muncești extrem de mult pentru ei. El, totuși, continuă să ceară. Nu este întotdeauna vorba că îți rupi de la gură ca să îi cumperi ACEL cadou. Evident, socoteala ți-o faci rapid și nu este chiar în regulă să cheltui pe o mașinuță banii pe care unele familii îi dau pe mâncarea pe 2 săptămâni....

Ajungi să te întrebi dacă este de vină societatea consumeristă. Sau poate faptul că micuțului/micuței tale îi lipsește empatia. Cauți să găsești o explicație pentru felul în care este copilul tău. Evident, ajungi să te învinovățești. Și nu neapărat din cauză că te arată alții cu degetul, ci pentru că tot ceea ce este și va fi copilul tău vreodată pornește de la tine. Tu reprezinți exemplul primordial, stâlpul de susținere. Iar tu ai dat greș. Îți dorești din suflet să repari ceva. Să dispară ca prin farmec toate jucăriile, toate cadourile pe care le-a primit copilul tău vreodată. Dar oare va mai fi el fericit? Va putea aprecia orice lucru, cât de mic ar fi, primit? Se va bucura de el și îl va folosi nu o zi sau o săptămână, ci luni de-a rândul fără să se plictiseacă? 

Mi-aș dori să cunosc răspunsul la aceste întrebări. Adevărul este că, până la urmă, stă în natura umană să îți dorești să ai. Mai mult și mai bun. Însă cel mai important lucru cred că este ca al tău copil să știe că poate fi și altfel. Să știe că există copii care nu doar că nu primesc jucării scumpe de Crăciun, dar nu au aparent banala apă de băut. Să se simtă, măcar din când în când, norocos. Că el le are și că le poate folosi după bunul plac.

prea multe cadouri

Puterea de a spune nu 

Iar soluția cea mai la îndemână pe care cred că orice părinte o are este puterea de a spune nu. Chiar dacă își permite să îi cumpere un cadou sau altul, să refuze uneori tocmai pentru a-l lăsa să înțeleagă că poate trăi și fără acel LUCRU. Este doar un lucru, nu un capăt de lume. Iar dacă are noroc de un copil bun la suflet și înțelegător poate ajunge într-o zi să audă că se bucură când primește un cadou pe care nici nu-l ceruse și la care nici nu se aștepta. Un cadou poate de care nici nu avea neapărată nevoie, precum o jucărie de pluș sau un camion de gunoi. Pentru că oricum mai avea încă 200 de plușuri și vreo 50 de camioane de gunoi. Însă simplul fapt că tu te-ai gândit că lui i-ar putea plăcea, fără să existe vreo ocazie specială pentru a-l oferi, o să îl ajute să înțeleagă că intenția este cea mai importantă. Intenția ta este izvorâtă din suflet și nu are cum să fie privită decât ca fundamentul oricărei relații părinte-copil, și anume iubirea. Îți pasă și îi arăți că îți pasă. Iar el va înțelege, treptat, că este cel mai important lucru de pe acest pământ. Și va crește un adult căruia îi pasă. Un om căruia îi pasă este un om care va construi bine în jurul său. Despre asta este vorba până la urmă.

Citește și: Jucariile in exces dauneaza grav sanatatii copilului? 

 

Articolul urmator
Care este cel mai înfricoșător lucru despre tine în funcție de când te-ai născut
Care este cel mai înfricoșător lucru despre tine în funcție de când te-ai născut

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    El este cel mai longeviv Moș Crăciun! De peste 60 de ani aduce cadouri copiilor
    El este cel mai longeviv Moș Crăciun! De peste 60 de ani aduce cadouri copiilor

    Cel mai longeviv Moș Crăciun al Marii Britanii are 78 de ani și continuă să aducă magia sărbătorilor la sute de copii, după ce a îmbrăcat pentru prima dată celebrul costum...

    A divorțat și s-a recăsătorit cu prietenul cel mai bun din copilărie. ”Ne creștem copiii din celelalte căsătorii împreună”
    A divorțat și s-a recăsătorit cu prietenul cel mai bun din copilărie. ”Ne creștem copiii din celelalte căsătorii împreună”

    O femeie care s-a căsătorit cu cel mai bun prieten din copilărie dă sfaturi demne de urmat cuplurilor care se află la a doua căsnicie, cu copii la mijloc. De asemenea, ne...

    Află când este cel mai bine să rămâi însărcinată, în funcție de zodia ta. Astrele nu greșesc!
    Află când este cel mai bine să rămâi însărcinată, în funcție de zodia ta. Astrele nu greșesc!

    Vrei să devii mamă, dar îți este teamă că ar putea există o incompatibilitate între zodia ta și a viitorului tău copil? Din fericire, astrele îți vin în...

    Mâncatul emoțional la copii: nu cumva este vina mamei?
    Mâncatul emoțional la copii: nu cumva este vina mamei?

    Odată ce devii mamă, alături de preocuparea de a-i asigura copilului tău cea mai bună îngrijire, te străduiești și să-i dăruiești un model demn de urmat. Uneori, fără să...

    Când am aflat că fetița mea de 4 ani are cancer, am vrut să-i ofer cel mai frumos Crăciun
    Când am aflat că fetița mea de 4 ani are cancer, am vrut să-i ofer cel mai frumos Crăciun

    O mămică din SUA ne povestește cum a petrecut Crăciunul în spital, alături de fetița ei de 4 ani, cu cancer în stadiu terminal.

    O mamă a născut copii cu degete în plus: „Simt că este vina mea”
    O mamă a născut copii cu degete în plus: „Simt că este vina mea”

    Talliya Burnside, o mămică din Statele Unite, a rămas șocată în momentul în care și-a privit fiul nou-născut și a observat că are câte 6 degete la ambele...

    Le-am spus copiilor mei că este în regulă să spună altor copii adevărul despre Moș Crăciun
    Le-am spus copiilor mei că este în regulă să spună altor copii adevărul despre Moș Crăciun

    În ultimii ani, a luat amploare dezbaterea despre Moș Crăciun: le spunem copiilor adevărul, sau nu? O mămică de peste hotare a creat controverse pe internet atunci când...

    Are păr alb la numai 16 ani. Cu toate astea, se simte mai bine ca niciodată!
    Are păr alb la numai 16 ani. Cu toate astea, se simte mai bine ca niciodată!

    O tânără care a încărunțit la 16 ani ne povestește cum a trecut de la a se simți inconfortabil, la a se simți minunat cu păr alb.

    © 2024 Qbebe