Ajutor! 3 lucruri de care nu stiu cum sa imi protejez copilul

1. Carti proaste si orgii pentru copii:
Lucruri de care nu stiu cum sa il protejez

Acum un an, la scoala unde lucrez, doua fetite de 6 ani ma intreaba: "Eva, ce inseamna orgi?" "Orgi?... Nimic, cred. Unde ati gasit cuvantul?" "Intr-o carte. Inseamna ceva. " "Hai sa-mi aratati. O fi vreun nume de personaj..." Copilele ma iau de mana si ma conduc la biroul unde se straduiau sa citeasca. Stiti carticelele acelea mici, cochete, delicate, de la edituta Helen Exley, cu coperti cartonate lucioase si cu poze frumoase cu ursuleti? Colectia "Mama mea", "Prietenul meu", "Te iubesc" etc. Acestea sunt carti indragite de copiii la inceputul varstei scolare, pentru ca, dincolo de vizualul placut, au cate in text scurt pe pagina, scris cu fonturi mari. Copilul care abia invata sa citeasca va duce la capat destul de repede o carticica si se va bucura mult: Am citit o carte! Catre o astfel de carticica m-au condus cele doua fetite, mai exact catre una despre prieteni. "Uite, orgi!" imi arata, sigure pe ele. M-am aplecat si am citit...

"Prietenii sunt acele persoane ce pun la cale adevarate orgii de cumparaturi, scufundandu-se in magazine, cheltuind in delir, sfarsind prin a ramane doar cu banii de taxi". "Orgii", punctez automat, ca pentru mine, "cu doi de i", si pun intonatia corecta. "Orgii, asa", repeta fetele, "ce inseamna?" Ei bine, dragi parinti si autori de carti pentru copii, ce inseamna? Cum ii explici unui copil de 6-7 ani cuvantul "orgie"?

Desigur, putem privi partea pozitiva a intamplarii. Fetitele si-au dezvoltat vocabularul si au aflat semnificatia cuvantului intr-un mod placut, de la cineva care le-a explicat cu atentie si caldura. "Orgia este un exces. Ca atunci cand mananci prea multe feluri de mancare si de dulciuri, pentru ca ti-e pofta si nu vrei sa te abtii, desi nu mai poti. Iar apoi te doare burta. Vi s-a intamplat?" "Daaa!" "Ei bine, poti sa faci excese cu orice: cu mancarea, cu joaca, cu odihna..." "Aha", concluzioneaza micutele, "am inteles. Si cu ce cumperi. Deci prietenele sunt cele care cumpara pantofi de bal in exces!"

Aceasta este, de fapt, problema. Nu cuvintele in sine pe care le intalnesc in carti, caci limba romana este o limba poetica, iar cuvintelor le pot fi explorate multe sensuri, imbogatind orizontul cultural. Ci folosul pe care il trag copiii din cartile aflate astazi in librarii. Ca parinte, nu ai timp sa citesti tot ce pica in mana copilului tau; iar pe masura ce creste, nu vei mai avea nici accesul la cartile pe care doreste sa le parcurga. Ce variante ii ofera societatea de astazi? Il invata ca prietenii sunt "cei care cumpara pantofi de bal in exces", in timp ce eu acasa ma straduiesc sa ii explic ca prieteni sunt cei care te ajuta in nevoie? Societatea de consum a monopolizat sfera culturala, cu tot cu librarii si biblioteci. Nu mai este suficient sa imi feresc copilul de micul ecran si de internet: cartile sunt un alt mijloc de a ajunge la mintea lui si de a o manipula. Iar copiii nu au imunitate...

Am avut ocazia sa vad ce preferinte literare au copiii de varsta mica (6-9 ani) si parintii lor. M-am ingrijorat. Carti precum "Jurnalul unui pusti" sau "Jurnalul unei pustoaice" sunt in topul preferintelor. Parintii se bucura ca micutii nu lasa cartea din mana si, drept urmare, nu cerceteaza continutul cartilor. Eu s-a intamplat sa o fac si am ramas surprinsa neplacut. Atat de neplacut, incat am facut ceva ce nu ma credeam in stare: am interzis scolarilor din clasa mea sa citeasca din aceste "jurnale" la scoala.

De ce? Unde vad o problema? Pentru intelegere, voi reda o recenzie a acestei lecturi, redactata de psiholog Irina Constantinescu: "Jurnalul unui pusti este o carte destinata copiilor intre 8 si 12 ani. Scrisa intr-un limbaj facil, simplist si presarata cu benzi desenate, ea prezinta intamplarile deseori amuzante din viata de zi cu zi ale unui baietel de varsta scolara. Succesul cartii (un bestseller aflat in capul listei "New York Times" a cartilor pentru copii) sugereaza ca incercarea lui Gregory de a-si descoperi valoarea si pozitia in relatiile cu familia si cu mediul social are ecou in inima copiilor proveniti din diferite medii sociale, indiferent de sex.

La o prima privire constatam ca personajele sunt oarecum stupide, adesea prefacute si rautacioase, marea parte a umorului provenind din situatii in care acestea sunt umilite. Textul nu are un fir narativ concret, o dezvoltare a personajelor pe parcurs sau o morala, fiind o scriere superficiala si fara valoare literara. De altfel, insusi autorul recunoaste ca "in timp ce cartile mele nu sunt amorale, totusi ele nu sunt infuzate cu o morala, si nici cu vreun mesaj anume - iar copiilor le place asta". Cu toate acestea, cartea are nu mai putin de sapte volume lansate deja pe piata, un al optulea fiind in pregatire.

Personajul principal, Gregory, are probleme si acasa, si la scoala, si cu prietenii, adeseori induse de incapacitatea sa de a gandi critic si de a lua decizii bune. Pe scurt, isi creeaza problemele singur, datorita slabei sale judecati. Fiind al doilea copil in familie, intre un frate rebel, la varsta adolescentei, si un prescolar mic si rasfatat, Greg este portretizat ca fiind mijlociul neglijat, care sufera intotdeauna din pricina parintilor si a fratilor, uneori pe drept, alteori pe nedrept. El este preocupat de popularitate, nu de reputatie. Viziunea sa asupra vietii este pesimista si strategiile sale de a face fata situatiilor de zi cu zi se bazeaza pe minciuna, inselaciune, furtisag si razbunare. Greg e lenes, rautacios, egoist si lipsit de orice sclipire a constiintei. Nicaieri pe parcursul romanului nu apare un cat de mic regret pentru faptele sale, sau vreo consecinta care sa il schimbe in bine. El se gandeste intotdeauna la propriile interese si dorinte, netinand cont de ceilalti, sau de regulile stabilite de parinti sau de scoala. Interesul sau pentru invatatura este absent, in schimb e dependent de jocuri video si televizionare.

Aproape pe fiecare pagina gasim glume, expresii si cuvinte nepotrivite, uneori chiar si injuraturi. Respectul, bunatatea, comportamentul politicos sunt chestiuni necunoscute in aceasta naratiune. Autorul prezinta comportamentele negative ca pe ceva amuzant, fara consecinte, ceea ce ar putea incuraja cititorii sa il imite.

Atitudinea si gandirea lipsita de respect fata de parinti si de profesori apare ca un lucru normal, firesc. Greg isi vede parintii ca pe un fel de pampalai naivi, pe care ii minte si ii pacaleste in fel si chip. Ei sunt un fel de retardati, depasiti de timpul in care traiesc, iar intentiile lor bune cu privire la educatia copiilor sunt intotdeauna sortite esecului.

Pe scurt: o carte fara cap si fara coada, scrisa intr-un limbaj comun, chiar prea comun pe alocuri, fara personaje clar conturate, in care raul nu are nici o consecinta negativa, din care morala si invatatura constructiva, ce ar trebui sa dezvolte caracterul si inteligenta cititorului, lipsesc cu desavarsire."

Nu, nu cred ca interdictia acestei lecturi sau a alteia rezolva problema. Cred in schimb ca micutii le citesc in continuare acasa, unde parintii le accepta; drept urmare, la scoala (o scoala particulara), la ora de lectura, eu le pot face pofta sa incerce alte titluri. Astfel incat, mai devreme sau mai tarziu, sa aiba termen de comparatie si sa poata singuri alege ceea ce ii zideste. Altfel spus, sa capete imunitate...

2. Cuvinte gratuite:
Cum sa-mi feresc copilul de cei care nu se feresc?

Sunt foarte revoltata pe agresiunile verbale din jurul meu. La fiecare colt de strada, la coada la facturi, in magazin, in mijloacele de transport, la terase, in trafic, in parcurile de copii, adulti care injura cu o nonsalanta stupefianta. Nu ii pot acuza de lipsa de bun-simt. Anomalia este cu mult mai profunda. Acesti oameni nu merita acuzati, ci jeliti saracii, apoi batuti mar si trasi la raspundere. Creierul lor este spalat - de fapt, spalat cu lesie. Ar trebui sa propunem un proiect de lege in care sa existe consecinte clare pentru deranjarea linistii publice prin folosirea cuvintelor murdare. Intr-adevar, prea multa libertate strica.

M-am convins ca libertatea nu este un panaceu - ea se da cu portia, pe reteta, dupa firea si "boala" fiecaruia. Oamenii care au primit cu ambele maini, o folosesc cu picioarele. Oameni in toata firea, de la care te astepti sa isi asume responsabilitatea, dovedesc ca nu sunt mai mult decat caricaturi. Barbati si femei care folosesc cele mai josnice expresii, pe strada, fara jena, fara sa priveasca in stanga sau in dreapta, sa vada ce ureche murdaresc. Imi vine sa sar la gatul celor care indraznesc sa rosteasca astfel de vorbe in public. Nu sunt pregatita sa aud ce si unde iti bagi sau pe cine si unde trimiti. Iar copilul meu, cu atat mai putin.

Ii pot explica micutului de ce oamenii injura si se jignesc, desi in casa la noi nu vede asa ceva. Va intelege ca exista si alte feluri de a trai, ca oamenii aleg sa isi faca rau prin cuvinte si se obisnuiesc astfel, tot asa cum se obisnuieste porcul de la bunica sa se scalde in mocirla. Lui ii place sa fie murdar. La fel, exista oameni carora le place sa se murdareasca singuri si reciproc.

Ii pot explica ce inseamna injuriile pe care le aude. Prost, tampit, handicapat, nenorocit, idiot, retardat si altele. Vom cauta impreuna in dictionar. Vom discerne impreuna intre sensul real al cuvintelor si semnificatia atribuita de oameni. Vom vorbi despre rautate, neputinta, agresivitate, violenta verbala. Vom dezbate pe tema "De ce oamenii se ranesc reciproc" si vom cauta durerile din spatele ofenselor. Ii voi face marturisiri si il voi incuraja sa se deschida. Vom recunoaste agresivitatea din fiecare si vom cauta alternative potrivite sa o exprimam.

Dar cum ii voi argumenta copilului ca fiintele umane nu au limite in rau? Cum ii voi scuza josnicia? Cum il voi lamuri ca cineva sfant si pretios precum mama, este luata in deradere si maltratata, prin cuvinte, impotriva firii? Violata verbal? Copiii gandesc in imagini, ei iau cuvintele si formeaza imagini... Cum va traduce un copil "imi bag **** in ma-ta", "sa moara mama", "du-te-n ***** ma-tii"? Cum ii voi defini termenii obsceni pe care ii auzim te miri pe unde? Cum il voi feri pe copil de gunoaiele si laturile care il coplesesc? El nu are imunitate. El este un burete care absoarbe. O usa deschisa, pe care societatea da navala, cu buldozerul, inarmata sa darame ce este curat si sfant in sufletul micului om. Cum imi feresc copilul de cei care nu se feresc sa desfigureze firea umana si sa contamineze ce a ramas sanatos in societate?

3. Sexualitatea si pornografia:
Copiii nostri sunt carne de tun?

Iti poti imagina ca pustiul tau, in clasa intai, va ciupi fetele de coapse, ca in clasa a treia va rasfoi reviste pornografice si ca in clasa a cincea va participa la violuri in grup? Nu? De ce nu? Dar iti poti imagina ca fetita ta se va "darui" baietilor din cartier in subsolul blocului, pentru ca asa i-au spus prietenele ca poate intra in gasca celor mari? Nu poti? Ti se pare scandalos de dur? Ti se pare strigator la cer?

Si mie. Astfel de lucruri se intampla, iar asta mi se pare strigator la cer. Copii curati, din familii cat de cat echilibrate, crescuti cu dragoste si sacrificiu de parinti preocupati. Copiii nostri ajung victime ale placerii starnite prea devreme, probate pe apucate si in toate felurile firesti si nefiresti. Placerea si curiozitatea fac ravagii. Provoaca dependenta. Mizeria si vinovatia sunt greu de indurat apoi, iar ele dispar o vreme, daca hormonii placerii reintra in actiune. Copiii sunt incurajati sa incerce, sa guste, "sa vada cum este", sa nu fie papa-lapte, sa fie emancipati. Imboldurile, invitatiile si presiunile vin din toate partile. Revistele cu femei despuiate si cracanate stau expuse pe tarabe si in vitrine, alaturi de revistele cu sfaturi practice in bucatarie. Videoclipurile muzicale arata, intr-o proportie covarsitoare, tineri cat mai dezbracati, care se contorsioneaza si au orgasme pe sticla. Scenele pornografice sunt accesibile pe laptopuri, tablete, telefoane mobile, la numai cateva click-uri distanta. Iar noi, parintii, suntem cplesiti de aceste atacuri ale prositutiei in masa... Cum sa ii ferim?

Oameni buni, sa intelegem niste lucruri. Stiinta deja descrie aceste fenomene si ele devin tot mai mediatizate. Pe scurt, instinctul sexual al omului este innascut. Cunoasterea sexuala este implicita, omul nu are nevoie sa faca vreo scoala pentru a afla cum sa se reproduca. Stie. Ne nastem stiind. In mod firesc, organismul, creierul si sufletul conlucreaza si se ajuta unul pe celalalt spre maturitate, spre acel "ceas biologic" care confirma ca omul este pregatit suficient, din toate punctele de vedere, sa devina parinte. Oamenii nu mai tin cont de asta. Sexul nu mare indeplineste functia procreerii, ci in primul rand functia secundara - cea a placerii. Asta nu ar deveni o problema, daca placerea nu ar fi speculata si distorsionata de societatea de consum. Instinctele firesti ale omului sunt starnite astazi prea devreme. Stimulii sexuali sunt la tot pasul. Copilul este foarte expus. Copilul incepe sa aiba dorinte, hormonii lui se produc mai devreme decat ar fi firesc, "cunoasterea" sexuala inscrisa in genele sale se declanseaza mai devreme decat pot organismul si creierul sa "duca". Sa nu ne miram... Se produc anomalii in creierele si organismele copiilor nostri.

Nu este vina lor. Noi ii maltratam - acesta este cuvantul. Nu ma pricep eu chiar acum sa descriu in temeni stiintifici toate procesele care se produc la nivelul creierului si al glandelor endocrine, dar voi studia si voi capata aceasta pricepere. Pana atunci, cautati si interesati-va. Copiii nostri sunt atat de surescitati, incat incep sa functioneze ca adultii, mult mai devreme decat ar fi corpul si creierul lor pregatite sa faca fata. Nu mai vorbim de suflet.... sufletul deja este ultima problema. Copilul este starnit, tulburat si facut prizonier unor nevoi fiziologice si unor energii sexuale care il iau cu asalt. El face lucruri pe care nu le intelege, nu le proceseaza, dar pe care le vrea. Vointa lui este momita, starnita, hipnotizata. Simturile lui sunt drogate, comandate, dependente. De mici, da. Cu cat sunt mai mici, cu atat sunt victime mai usoare. Sa avem pururi in fata ochilor avertismentul: COPIII NU AU IMUNITATE! Apoi, la adolescenta, avem o noua perioada fertila, propice pentru incercarea oricaror experiente si satisfacerea oricaror curiozitati...

Ca sa tac eu si sa las pe altii sa vorbeasca, redau mai jos un articol de pe ActiveNews, care suprinde suficient de bine preocuparea mea: Pornografia face ravagii in Marea Britanie: copii de cinci ani, exclusi din scoli pentru comportament sexual nepotrivit.

"Copii in varsta de cinci ani au fost exclusi din scoli, in urma comportamentului sexual abuziv, care a variat de la hartuire, trimiterea de mesaje cu continut explicit sau pentru urmarirea de materiale pornografice, a descoperit o ancheta independenta din Marea Britanie, citata de The Independent.

Comportamentul sexual inadecvat a mai inclus atingeri nepotrivite sau graffiti cu teme sexuale, cei mai mici dintre copii avand cinci ani la vremea cand au comis aceste fapte. Cei mai multi dintre copii aveau intre 13 si 15 ani, raportul baieti - fete fiind de la 10 la 1 in favoarea primilor. Un baiat de 13 ani a violat ani in sir o fetita mai mica, dupa ce a devenit DEPENDENT de pornografie pe internet.

Cele mai multe astfel de incidente au avut loc in Brent, 159. Trei dintre acestea au inclus baieti de opt si noua ani. Ancheta a descoperit ca si staff-ul scolilor a fost uneori vinovat de astfel de comportamente. Astfel, in Lincolnschire, un membru al staff-ului a surprins o fetita de trei ani intr-o ipostaza indecenta si a fotografiat-o.

In total, intre Ianuarie 2010 si Septembrie 2013 au fost peste 2.000 de astfel incidente raportate. Dintre acestea, in sase cazuri a fost vorba despre angajarea intr-un act sexual la scoala. Autorii raportului noteaza ca peste 153 de autoritati scolare au refuzat sa coopereze, ceea ce poate insemna ca numarul cazurilor de comportament sexual inadecvat este mult mai mare.

Expunerea la materiale pornografice extreme este doar la cateva clickuri distanta de copiii nostri si asta le afecteaza viziunea despre ce inseamna comportament sexual normal. Sexting-ul (trimiterea de mesaje cu conotatii sexuale) a devenit un lucru banal pentru multi dintre tinerii nostri, iar situatia a scapat de sub control, a spus Joe Brown, seful diviziei de oprire a abuzurilor sexuale a NSPCC, o asociatie de protectie a copilului."

Da, imi este teama de toate aceste lucruri. Sunt revoltata si furioasa. Sunt stupefiata ca atat de multi oameni in jurul meu par sa fi orbit in fata abuzurilor emotionale si psihologice, la care suntem expusi. Sunt doar o femeie nebuna, sau vedeti si voi ce vad eu? Voi stiti cum sa va protejati copiii de pericolele societatii moderne?