Gestionarea modulelor cookie pe site-ul Qbebe.ro

Acest site utilizează cookie-uri. Acceptând cookie-urile, veți putea naviga în cele mai bune condiții.

Accept Setari Cookie Informatii suplimentare

De ce sărbătorim 1 Decembrie

de Alina Nedelcu

Cu atât mai mult cu cât un popor a avut o istorie mai tumultoasă, cu numeroase urcușuri și coborâșuri, cu atât ține mai mult să-și formeze și să-și perpetueze simboluri ale identității sale. În această categorie ne încadrăm și noi românii, care am fost secole de-a rândul sub ocupații străine, fiind divizați pentru mari perioade de timp. Contextul istoric a favorizat însă separarea noastră de acestea și, după ani de negocieri și lupte, am reușit în final să ne vedem împlinit visul de a fi uniți. Tocmai această aspirație spre unitatea națională, care a atins apogeul în secolul al XIX-lea și la începutul secolulul XX, a fost cea care a permis organizarea Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, prin care românii din toate regiunile au fost cuprinși într-un singur stat. Chiar dacă istoria noastră a rămas zbuciumată și în următoarele decenii, până la căderea regimului comunist, iar ziua națională a avut altă dată de sărbătorire, dorința de întoarcere la momentul-cheie din 1918 a făcut ca 1 Decembrie să devină Ziua Națională.

De când a devenit ziua de 1 Decembrie Ziua Națională a României

Istoricii ne atrag atenția asupra următorului fapt: țara noastră a avut zile naționale diferite în secolele trecute.
Iinițial, între 1866 și 1947, Ziua Națională a fost stabilită pentru data de 10 mai pentru a se celebra venirea în țară a Prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Acesta a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa Adunării Reprezentative a Principatelor Române Unite (Țara Românească și Moldova). În plus, în amintirea acestui eveniment, principele a reușit să proclame independența României la 10 mai 1877.
Mai târziu, în secolul 20, după abdicarea Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română. După aceea ziua de 24 august a fost adoptată drept Zi naţională, sub numele oficial de Ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România, referindu-se la întoarcerea armelor, de către țara noastră, împotriva Germaniei naziste.
Sărbătorirea Zilei Naționale pe 24 de august a ținut pe întreaga perioadă a regimului comunist. Abia după 1989, liderii politici au decis să se mute ziua națională pentru 1 Decembrie, sărbătorindu-se practic unirea, din 1 decembrie 1918, a tuturor provinciilor românești.
Prima inițiativă în acest sens a fost luată la 31 iulie 1990, fiind promulgată de către președintele de atunci (Ion Iliescu) și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990. Începând cu acel moment, ziua de 1 Decembrie a fost adoptată ca Zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, (articolul 12, alineatul 2), dar și de cea din 2003 (în cadrul aceluiași articol și alineat).
Prima sărbătorire a Zilei Naționale a țării noastre s-a organizat în decembrie 1990. Atunci s-a decis însă sărbătorirea acesteia de două ori: pe 30 noiembrie la București și pe 1 decembrie la Alba-Iulia (locul în care s-a semnat decretul de Unire a Transilvaniei cu Țara Românească și Moldova). Românii din întreaga țară au decis să sărbătorească și ei această zi, iar de atunci acest obicei s-a păstrat.
De asemenea, ceea ce s-a păstrat și acum, este organizarea paradei militare din capitală, în zona Bulevardului Kiseleff-Arcul de Triumf (și acesta a fost inaugurat tot pe 1 decembrie, în 1936), ce este așteptată cu mare nerăbdare în fiecare an.

Citește și: Ziua Națională a României:cele mai interesante lucruri pe care să i le spui copilului 

De ce sărbătorim 1 Decembrie

Pentru a înțelege mai bine de ce am ajuns să sărbătorim Ziua Națională la 1 Decebrie, este necesar să facem o incursiune în istorie. Mai exact, este cazul să vedem care a fost contextul ce a favorizat realizarea Marii Unirii.
În anul 1918, în lunile ce au precedat acest eveniment, pe continentul european, aflat încă în război, au loc schimbări foarte importante, ce vor implica și țara noastră. Dacă pentru Europa occidentală Primul Război Mondial se încheie, pentru partea sa răsăriteană nu s-a întâmplat așa ceva. De altfel, în 13 noiembrie 1918, România decide să reintre în război, chiar dacă în aprilie se încheiase Tratatul de pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte.
În plus, în luna octombrie a aceluiași an, pe fondul destrămării Imperiului Austro-Ungar, se înființează Partidul Naţional Român din Transilvania. Acesta a adoptat „Declaraţia de autodeterminare", redactată de Vasile Goldiş. Șase zile mai târziu, această Declaraţie este citită în Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, în timp ce la Viena Iuliu Maniu a reușit să mobilizeze soldați români din fosta armată austro-ungară și să se îndrepte cu aceștia spre Transilvania. În aceste condiții, Consiliul National Român Central, înfiinţat la 3 noiembrie 1918, din reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi ai Partidului Social Democrat, preia controlul Transilvaniei.
Între timp, în Bucovina (ce era și ea parte a fostului Imperiu Austro-Ungar) se petrec evenimente similare. La 27 octombrie se creează și aici un Consiliu Naţional Român, sub conducerea lui Iancu Flondor, care formulează dorinţa Bucovinei de a se uni cu Principatele Române.
Văzând care este situația, noul guvern format în Ungaria (după destrămarea Imperiului Austro-Ungar) încearcă să poarte negocieri cu aceste nou formate Consilii Naționale și vor lăsa sub autoritatea Budapestei anumite orașe din Transilvania, dar și Maramureșul. În schimb, Banatul a fost pus sub autoritatea Serbiei.
Negocierile au eșuat însă, iar acestea vor decide ca la 1 decembrie, să se convoace, la Alba Iulia, o Adunare Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria. Scopul principal al acestei Adunări era alegerea a 600 de deputaţi pe bază de vot universal. Principala solicitare a alegătorilor a fost însă unirea Transilvaniei cu România.
La Adunarea Națională de la Alba-Iulia (în sala Cazinoului) au participat nu numai 1228 de deputaţi, dar și reprezentanți din toate categoriile sociale şi ambele biserici, din toare regiunile românești. Se va decide în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, respectându-se egalitatea naţionalităţilor şi a religiilor.
Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunării, se înființează Marele Consiliu Naţional Român. A doua zi, acest Consiliu numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul trimite o delegaţie la Bucureşti, condusă de episcopul de Caransebeş (Miron Cristea) care, pe 14 decembrie, i-a înmânat regelui Ferdinand I „Declaraţia de la Alba Iulia". Din acel moment se poate vorbi de intrarea în vigoare a acestei declarații și de crearea României unite.
În amintirea acestor evenimente s-a hotărât stabilirea Zilei Naționale a României pentru 1 Decembrie, intrând în rândul celor mai îndrăgite sărbători ale noastre, fiind văzută ca un simbol al menținerii identității naționale. 

Conturul hartii Romaniei, cu tricolorul si cu stema

Citește și:9 jocuri pentru a invata istoria

Voi știați până acum de ce sărbătorim ziua de 1 Decembrie?

Surse:
www.cimec.ro; www.identitatea.ro

Surse poze:
www.pixabay.com; www.youtube.com

 

Noutati de la Qbebe

INSCRIE-TE la newsletter-ul Qbebe si primesti ultimele noutati.

Email
Data nasterii bebelusului    
 

Articole asemanatoare

Cum il inveti pe bebe sa doarma fara tine? Cum il inveti pe bebe sa doarma fara tine?
Bebelusul meu isi suge degetul. Ce sa fac? Bebelusul meu isi suge degetul. Ce sa fac?
10 trucuri de crestere a primului-nascut 10 trucuri de crestere a primului-nascut
10 trucuri de crestere a celui de-al doilea copil 10 trucuri de crestere a celui de-al doilea copil

Articole Lifestyle

Nu se mai poartă fusta lungă. Care este lungimea HOT din vara 2018 Nu se mai poartă fusta lungă. Care este lungimea HOT din vara 2018
Luna Plină în Săgetător predispune zodiile la infidelitate Luna Plină în Săgetător predispune zodiile la infidelitate
La ce să fii atentă când cumperi shaorma ca să nu te îmbolnăvești La ce să fii atentă când cumperi shaorma ca să nu te îmbolnăvești
Nu se mai poartă fusta lungă. Care este lungimea HOT din vara 2018 Nu se mai poartă fusta lungă. Care este lungimea HOT din vara 2018

Alte articole care te-ar putea interesa

Editorial Qbebe
scris de Maria Ionescu
Mi-am lăsat copilul să plângă până s-a liniștit singur și nu am niciun regretNimeni nu își dorește ca bebelușul său să fie trist. Mai ales o mamă. Dar să îți înveți copilul să adoarmă singur noaptea și să stea liniștit până dimineața presupune aproape...

Lista gradinite

Cauta o gradinita in orasul tau

Retete culinare
Editorial Qbebe
scris de Irina Olteanu
Am testat piureurile organice Annabel Karmel și ne declarăm încântate. Atât eu cât și cea micăMă numesc Gheorghe Teodora Camelia, sunt mămica a doi copii minunați, un băiețel în vârstă de 3 ani și o fetiță de 1 an. Nu obișnuiesc să achiziționez din comerț produse gata ambalate destinate meselor...
Qbebe Horoscop saptamanal
Qbebe Funny

Naste natural

Cum sa iti activezi hormonii pentru a avea o maternitate usoara

Cum sa iti activezi hormonii pentru a avea o maternitate usoara

Toate mamicile isi doresc sa aiba parte de o maternitate cat mai usoara. Iata
MAI MULT

14 lucruri care se intampla in corpul tau cand ramai insarcinata

14 lucruri care se intampla in corpul tau cand ramai insarcinata

Cand ramai insarcinata in corpul tau au loc o serie de modificari, care de care
MAI MULT

Contraceptia dupa nastere: cum sa eviti sarcina in mod natural

Contraceptia dupa nastere: cum sa eviti sarcina in mod natural

Fie din motive ce tin de alaptare, fie din atentia pentru o stare buna de
MAI MULT

Bebee

sigur.info-fii sigur pe net