Rinita alergică la copii: cauze, simptome, tratament

Informații despre rinita alergică

Termenul medical de rinită presupune inflamația membranei mucoase de la nivelul nasului.
Ce se întâmplă de fapt? Prima data când corpul este expus la un alergen din aer, sistemul imunitar îl poate încadra drept o substanță străină și apare o secreție de anticorpi împotriva alergenului respectiv. Următoarea dată când apare expunerea, corpul reacționează și eliberează histamină și alte substanțe care determină simptomele specifice, proces desemnat sensibilizare (apare deseori timpuriu în viață).

Trebuie subliniat faptul că există două tipuri de rinită alergică: cea sezonieră (febra fânului) și cea perenă. Pentru fiecare copil există un anumit sezon în care se manifestă prima, în funcție de zona geografică (debutul este de obicei primăvara și continuă până toamna), iar simptomele pot apărea când aerul atmosferic conține nivele ridicate de polen de la ambrozie, iarbă, buruieni și pomi, precum și spori de mucegai.

Citește și: Rinita alergica la copii: cauze, simptome, tratament

Cauze de apariție ale rinitei alergice

După cum ați aflat anterior, cauza internă a apariției rinitei alergice este reprezentată de reacția mediată de imunoglobulina E la diverși alergeni din mucoasa nazală. Sensibilizarea la copiii cu vârsta 4-6 ani este mult mai frecventă, iar cea semnificativă clinic poate apărea și la cei mai mici de 2 ani. Cei mai frecvenți alergeni identificați în acest sens: acarieni, reziduuri animale, gândaci, mucegai și polenuri. Chiar dacă aerul poluat nu reprezintă un alergen în sine, poate irita nasul și plămânii (căile respiratorii iritate pot provoca o reacție alergică când este inspirat un alergen).
Rinita alergică apare cu precădere la copiii care au un istoric medical de afecțiuni de tip alergic, precum eczemă și astm sau cu un istoric familial în acest sens (rude care suferă de aceeași problemă). 

Citește și: Alergiile de primavara la copii - detalii complete

Ghidul alergiilor la copii 

Simptome

Reacțiile exagerate ale sistemului imunitar la particulele respiratorii se prezintă în primul rând sub formă de strănut sau rinoree (nas care curge), secreție postnazală apoasă. De asemenea, un copil va avea cearcăne sub ochi, ochii înlăcrimați și va resimți mâncărimi în zone unde nu se poate scărpina cu ușurință, precum în interiorul nasului și al urechilor sau pe porțiunea superioară a cavității bucale-palat (drept urmare se poate freca la nas pentru a încerca să amelioreze disconfortul). Părinții pot să nu remarce întotdeauna înfundarea nasului, ci mai degrabă congestia nazală cronică. Mai rar întâlnite sunt simptome precum sforăit, dureri frecvente de gât, curățarea constantă a gâtului prin tuse sau dureri de cap. Simptome suplimentare pot apărea în cazuri agravate, precum afectarea sinusurilor (sinuzită), care la rândul ei poate cauza depuneri de cerumen (dopuri de ceară). Uneori apare și sângerare nazală din cauza frecării și a scărpinării mucoasei nazale.

Diagnostic

Medicul specialist pediatru sau alergolog va realiza o examinare completă încercând în principiu să excludă alte afecțiuni posibile, precum hipertrofie adenoidiană (polipi măriți), astm, eczemă și fibroză chistică care se pot asocia. Se va acorda atenție deosebită capului, ochilor, nasului și gâtului. Testele recomandate pot include: prick test (testare a pielii pentru aeroalergeni specifici și extrem de sensibili), testare specifică IgE (RAST - test sanguin de ajutor când este suspectat un anumit alergen), nivele serice IgE (nivele ridicate sugerează rinita alergică), frotiu nazal. Tomografia computerizată nu este necesară decât în situația în care se suspectează sinuzita; spirometria este uneori indicată deoarece un procent de până la 70% din copiii astmatici suferă în același timp și de rinită alergică.

Tratament

În primul rând, trebuie subliniat faptul că nu există un tratament real pentru rinita alergică, însă pot fi ameliorate simptomele. Pot fi recomandate o serie de medicamente utile în tratament, inclusiv antihistaminice, corticosteroizi, decongestionante, soluție salină, antileucotriene. Pentru copii se apeleaza în general la antihistaminice de a doua generație (cetirizină, levocetirizină, loratadină), corticosteroizi nazali (fluticasone, mometasone, flunisolide), decongestionante nazale, antagonisiti de receptori ai leucotrienelor (montelukast).

Există și varianta imunoterapiei, prin vaccinare periodică; este individualizată pentru fiecare copil și este destul de costisitoare (durează de obicei 3-5 ani terapia și dispune de reacții grave precum anafilaxie). Sunt disponibile pentru rinita alergică și medicamente pentru imunoterapie ce necesită administrare orală zilnică (fiecare tabletă conține o cantitate mică din alergen ce permite adaptarea corpului). Într-un procent de 50% al celor care suferă de rinită alergică s-a dovedit utilă irigarea nazală cu soluție salină. În anumite situații se impun intervenții chirurgicale pentru ameliorarea disconfortului nazal, precum turbinectomie sau polipectomie.

În final este important să reduceți sau să eliminați expunerea la alergeni și să-i îndepărtați pe cei deja cunoscuți. În timpul sezonului alergiilor, mențineți geamurile închise și nu ieșiți cu copiii foarte des în exterior. Când revin de afară trebuie să se curețe pe mâni și să-și schimbe hainele. Cei mici nu trebui expuși la fumat pasiv sau la poluare (ambele pot irita nasul și gâtul). Este important să ștergeți constant praful și să spălați lenjeria, spălați constant căzile de baie și dușurile. Restricționați accesul animalelor în anumite zone din casă unde cei mici se joacă/petrec timp.

Influcid de la Vavian Pharma acţionează eficient împotriva simptomelor răcelii şi gripei, în armonie cu natura. Influcid stimulează mecanismele de autoapărare ale organismului într-un mod natural şi echilibrat. Influcid este indicat adulţilor şi copiilor cu vârsta de peste 1 an. 

www.magazinvavianpharma.ro 

Surse:
www.webmd.com; http://emedicine.medscape.com; http://acaai.org; http://kidshealth.org; www.healthychildren.org