Totul despre hirsutism

Hirsutismul este desemnat drept o afectiune in care parul corporal creste excesiv si in mod nedorit pe corp (localizat in mod similar barbatilor; apare par cu textura ingrosata si inchis la culoare in special pe fata, piept si spate), prin urmare afecteaza femeile, fiind cea mai des intalnita tulburare endocrina (aproximativ 5-15% din femeile de varsta reproductiva). Indiferent de cauza asociata, hirsutismul cauzeaza o trauma psihologica si o angoasa emotionala, chiar si in cazurile usoare. Trebuie sa retineti ca hirsutismul este deseori confundat cu hipertricoza, o afectiune similara care insa nu este cauzata de dezechilibre hormonale si afecteaza si barbatii, parul crescand pe tot corpul, in special in zonele non-sexuale. Cand boala este insotita de alte simptome de virilism, de obicei sunt suspectate cauze mai grave pentru hiperandrogenism (tumoare ovariana, neoplasm adrenal). In ce priveste copiii, hirsutismul familial sau cel etnic incepe in adolescenta, fiind fie vorba de o pubertate precoce, fie de o boala grava, iar cel aparut in urma hiperplaziei congenitale adrenale aparede asemenea in copilarie.

Simptome

Dupa cum am mentionat, este caracterizat de prezenta de fire de par gros si pigmentat in zone unde nu apare in mod obisnuit, in principal fata, pieptul si spatele (mai ales pe buza superioara, barbie, abdomen), dar si pe fese, areole, interiorul coapselor. Cand exista un nivel excesiv de hormoni androgeni, pot aparea in timp si alte simptome, proces denumit virilizare, cum sunt: ingrosarea vocii, alopecie (chelie), acnee, ingrasarea pielii, scaderea marimii sanilor/a siluetei specifice feminine, marirea clitorisului, obezitate specific masculina, libido crescut, marirea masei musculare, transpiratie urat mirositoare si chiar infertilitate sau disfunctii menstruale. Alte anormalitati asociate cresterii nivelului de androgeni sunt: boli cardiovasculare, dislipidemie, intoleranta la glucoza/rezistenta la insulina si hipertensiune.

Cauze

Aparitia hormonilor are loc la varsta pubertatii cand o combinatie de hormoni feminini si masculini determina in mod normal cresterea parului pubian si axial, aceasta boala fiind rezultatul unui dezechilibru dintre acestia. In mod concret, hirsutismul poate fi cauzat fie de un nivel crescut de hormoni androgeni (masculine), fie de o suprasensibilitate a foliculilor pilari la androgeni. In mod normal, hormonii masculini cum este testosteronul stimuleaza cresterea parului, lungimea/grosimea/pigmentarea sa, insa cercetarile au demonstrat ca sunt implicate si nivele ridicate de insulina in cazul femeilor afectate (in baza observatiilor asupra femeilor obeze considerate rezistente la insulina ce au risc crescut de hirsutism); se speculeaza ca insulina la nivele ridicate poate stimula celulele ovariene sa produca androgeni (se poate activa si receptorul din aceleasi celule de factor insulin-like sa produca androgeni).

Iata si cauzele medicale ce pot conduce indirect la hirsutism:
- sindromul ovarului polichistic (menstruatii neregulate, obezitate, infertilitate si uneori chisturi multiple pe ovare)
- sindromul Cushing (apare in urma expunerii la nivele ridicate de cortizol fie in urma unei probleme la glanda adrenala, fie in urma medicatiei specifice pe timp indelungat)
- hiperplazia congenitala adrenala (boala ereditara caracterizata de producerea anormala de hormoni steroidieni, inclusiv cortizol si androgeni de catre glandele adrenale)
- tumori (rareori este vorba de o tumoare ce secreta androgeni in ovare, glandele suprarenale sau glandele adrenale)
- medicatie (cum este danazol utilizat pentru tratamentul endometriozei)

Alte cauze: acromegalie (exces de hormoni de crestere), rezistenta la insulina, hipertricoza stromala (la femeile aflate la postmenopauza), obezitatea, porfiria, hiperplazia suprarenala congenitala.
Exista si o serie de situatii in care boala nu are o cauza exacta (10% din cazuri; hirsutism idiopatic), mai ales in randul populatiilor cu origini din zona mediterana, Orientul Mijlociu si sudul Asiei.

Factori de risc

Mai multi factori pot influenta sansele de a dezvolta hirsutism, printre acestia incluzandu-se istoricul familial (cand este vorba de hiperplazia congenitala adrenala si sindromul ovarului polichistic) si originile din zona mediterana, Orientul Mijlociu si sudul Asiei (nu se cunoaste motivul).

Diagnostic

In primul rand, medicul va realiza o examinare fizica urmarind zonele cu pilozitate excesiva (fata, coapse, spatele, fesele), insa acest aspect este destul de subiectiv (in functie de trasaturile fiecarei persoane), prin urmare se tine cont si de textura firelor de par. O grila extrem de utila in acest sens este cea Ferriman-Gallwey  prin intermediul careia se acorda un punctaj in functie de cantitatea si localizarea firelor de par (intre 0-4 distribuite pe 9 zone de pe corp si anume: buza superioara, barbie, piept, spate sus, spate jos, abdomen superior, abdomen, brate, coapse; un punctaj mai mare de 15 desemneaza hirsutism sever). De asemenea, medicul specialist (endocrinolog) va adresa intrebari referitoare la istoricul familial, istoricul menstruatiilor, data de debut a simptomelor si eventuala medicatie urmata. Va calcula IMC daca este cazul si va verifica tensiunea.

In continuare poate recomanda ecografii (transvaginale) pentru evaluarea ovarelor si a ovulatiei (din cauza prezentei SOPC) si teste de sange ce pot include nivelul de progesteron si de dehidroepiandrosteron-sulfat , hormonul foliculostimulant (FSH), hormonul luteinizant (LH), cortizolul din urina pentru 24 ore (pentru a exclude sindromul Cushing), prolactina (afecteaza ciclul menstrual si in exces poate cauza hirsutism). De asemenea, trebuie exclusa sarcina cand menstruatia este absenta/neregulata (tratamentul farmacologic este incompatibil cu sarcina). Investigatii suplimentare ce pot fi necesare sunt: testul de toleranta la glucoza (cand se suspecteaza acromegalie), profil lipidic, tomografie sau RMN (daca se suspecteaza o tumoare). Cand nu se poate identifica cauza hirsutismului, acesta este considerat idiopatic.

Tratament

Este destul de complex si trebuie urmat timp de mai multe luni inainte de a observa un rezultat evident si include de obicei:
- Contraceptive orale sub forma de pilule ce contin estrogen si progesteron care inhiba productia de androgeni a ovarelor, insa sunt destinate femeilor ce nu-si doresc o sarcina si includ o serie de reactii adverse cum sunt ameteala, greata, dureri de cap si deranjamente stomacale
- Antiandrogeni care blocheaza androgenii ce se ataseaza la receptorii din corp, cel mai des folosit fiind spironolactona; deoarece pot cauza defecte de nastere este important sa apelati la contraceptive cand le luati
- Creme topice cum este eflornitina pentru pilozitate faciala excesiv si se aplica direct pe zona cu par incetinindu-i cresterea (insa nu indeparteaza parul deja existent)
- Agonisti ai hormonului gonadotropina pentru cazuri grave cand nu are efect medicatia de mai sus (sau cand nu se pot tolera contraceptivele orale) si includ efecte adverse pe termen lung cum sunt demineralizare osoasa, vaginita atrofica

In cadrul procedurilor pentru indepartarea firelor de par se includ:
- Electroliza (implica inserarea unui ac subtire in fiecare folicul de par care emite un impuls electric ce distruge foliculul; este eficienta insa dureroasa apelandu-se la o crema cu efect anestezic).
- Terapia laser (o raza de lumina concentrata trece deasupra pielii pentru a distruge foliculii de par si a preveni cresterea lor; poate lasa o inrosire a pielii si inflamarea, existand si riscuri de arsuri sau decolorare a pielii)

Aceste proceduri sunt insa costisitoare, prin urmare puteti apela si la: pensare (smulgerea fierelor de par cu penseta; doar pentru zone mici), raderea (trebuie efectuata regulat deoarece indeparteaza numai parul de la suprafata pielii), epilatul cu ceara (se aplica ceara incalzita pe piele si ulterior se smulge in sensul opus cresterii firelor de par; poate cauza iritatie si inrosire)/epilator electric (se apeleaza la un dispozitiv specific)/creme depilatoare (descompun structura proteica a firului de par; unele persoane sunt alergice). In unele cazuri (cand parul nu este evident) se poate apela si la decolorare prin care se indeparteaza culoarea firelor de par, facandu-le mai putin vizibile (poate cauza iritatia pielii, trebuie testata pe o portiune mica inainte).

Complicatii

Complicatiile apar in special asupra starii emotionale resimtite si nu asupra fizicului, fiind observate deseori anxietate sau depresie. In unele cazuri insa, de exemplu cand este prezent sindromul ovarului polichistic, poate aparea infertilitatea. De asemenea, pentru a evita malformatiile la nastere, este indicat sa se evite sarcina pe durata administrarii medicatiei specifice. O complicatie ce poate aparea in urma indepartarii firelor de par (ras, pensat, epilat cu ceara) este foliculita ce presupune inflamatia (inrosire si umflare) foliculului de par (locul din piele unde creste firul de par); poate dura cateva saptamani pana la vindecare si nu trebuie sa va indepartati parul in aceasta perioada.

Doamna doctor Dana Boeriu - Medic Primar Endocrinologie, Centrul Medical Hiperdia Brasov:

"Definit ca prezenta in exces a pilozitatii la femei in zone in care, in mod normal, pilozitatea nu exista (deasupra buzei superioare, pe barbie, piept, abdomen). Hirsutismul se asociaza de regula cu alte manifestari clinice cum ar fi acneea, caderea pilozitatii capilare, masa musculara cu dispunere masculina, tulburari de ciclu menstrual, infertilitate.

Cauza cea mai frecventa a aparitiei hirsutismului este sindromul ovarelor polichistice (SOPC), dar poate aparea si in cazul sindromului Cushing (tumori corticosuprarenale cu secretie excesiva de cortizoli si androgeni), deficitul de 21hidroxilaza, tumori ovariene sau foarte rar ca reactie secundara a unor medicamente.

Investigatiile au drept scop evidentierea hiperandrogenismului si depistarea cauzelor, in vederea initierii unui tratament adecvat.

Tratamentul este strict individualizat avand la baza etiologia determinanta si, luand in considerare toate posibilele afectiuni asociate care se pot manifesta diferit, in functie de pacienta in cauza. Spre exemplu, in SOPC, prezenta sindromului metabolic la pacienta respectiva are ca manifestari obezitatea, HTA(hipertensiunea arteriala), rezistenta la insulina etc.

Metoda preventiva primara care se impune este un control strict al greutatii corporale la pacientele cu obezitate, acestea avand un risc crescut de dezvoltare a SOPC."

Multumim doamnei doctor Dana Boeriu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Citeste si:

Sindromul ovarului polichistic

Surse:

www.mayoclinic.org; http://emedicine.medscape.com; http://en.wikipedia.org; www.nhs.uk; www.patient.co.uk