Când poți folosi Baneocin cremă

Informații despre acțiunea pe care o are Baneocin cremă

Baneocin cremă este un medicament cu acțiune antibacteriană combinată destinat uzului extern. Are în compoziție bacitracină care acționează prin stoparea sau prevenirea infecțiilor bacteriene (prin distrugerea bacteriile susceptibile sau inhibarea proliferării acestora) și neomicină care este un antibiotic aminoglicozid (distruge bacteriile sensibile la acestea prin blocarea producerii proteinelor esențiale de care au nevoie microorganismele pentru a supraviețui). Bacitracina este un antibiotic polipeptidic care inhibă sinteza peretelui celular bacterian și are efect asupra tulpiinilor gram-pozitive (Streptococcus spp./inclusiv streptocolul beta-hemolytic, Staphylococcus spp.) și a câtorva tulpini gram negative, fiind rar întâlnită rezistența la acesta. Neomicina este un antibiotic aminoglicozid care inhibă sinteza proteinelor bacteriene, fiind activă împotriva tulpinilor gram pozitiv și a celor gram negative. Ambele substanțe au efect bactericid și oferă un spectru vast de acțiune medicamentoasă și efect sinergic împotriva unui număr mare de microorganisme, precum stafilococi.

Iată în mod concret afecțiunile pentru care este folosit Baneocin cremă: infecții locale ale pielii (furuncule, abcese, sicoză stafilococică, foliculită profundă, spiradentită, hidradenită supurativă, paronichia), infecțiii bacteriene ale pielii cu difuziune limitată (impetigo contagios supurant, răni infectate ale extremităților inferioare, eczemă infectată în mod repetat - secundară, infecție repetată în timpul dermatozei, tăieturi, abraziuni, contuzii și arsuri, chirurgie cosmetică și în timpul transplantului/grefelor de piele), ruptură perineală în perioada postnatală, intervenții chirurgicale (incizie abdominală), epiziotomie, mastită în drenaj, otită externă. Baneocin cremă poate fi folosit și pentru profilaxia infecției după o intervenție chirurgicală (se impregnează cu acesta bandajele), însă nu trebuie folosit în scop oftalmic (la nivelul ochilor).

Categorii de persoane care nu trebuie să folosească Baneocin cremă

Banocin cremă nu trebuie folosit în următoarele situații:

- Leziuni extinse ale pielii (risc de efecte ototoxice însoțite de pierderea auzului)
- Tulburări pronunțate ale funcției renale excretorii (din cauza insuficienței cardiace sau renale) cu afecțiuni preexistente ale sistemului cohleovestibular (dacă este posibilă asimilarea sistemică a medicamentului)
- Sensibilitate crescută la bacitracină, neomicină sau la alte aminoglicozide

Precauții: când Baneocin cremă este folost în doze substanțial mai mari decât cele recomandate, ca urmare a asimilării potențiale, trebuie acordată atenție simptomelor care indica reacții de tip nefrotoxic sau ototoxic. Deoarece riscul de efecte toxice asupra organismului crește odată cu scăderea funcțiilor hepatice și/sau renale, la pacienții care suferă de insuficiență hepatică și/sau renală trebuie efectuate teste ale sângelui și ale urinei, precum și examinare audiometrică înainte de inițierea tratamentului cu Baneocin. Dacă pielea este lezată pe suprafețe extinse, trebuie urmărite potențiale simptome de blocadă neuromusculară, în special la pacienții cu acidoză, miastenia gravis sau alte afecțiuni neuromusculare (tratamentul pentru blocada neuromusculară constă în calciu sau neostigmină). Nu se recomandă utilizarea pe canalul extern al urechii dacă membrana timpanică este perforată. De asemenea, pentru utilizarea medicamentului pe termen lung trebuie monitorizate potențiale proliferări ale microorganismelor rezistente (pot apărea infecții fungice), după caz instituindu-se tratamentul necesar. În orice situație, este indicat să aveți aprobarea medicului.

Citește și: Mami, m-am julit!

Complicații cauzate de Baneocin cremă

La o utilizare pe termen lung pot apărea reacții alergice precum înroșire, uscăciune/exfoliere sau iritație a pielii sau senzație de mâncărime (apar de obicei sub forma de eczemă de contact - 50% din cazuri sunt legate de alergia polivalentă la alte aminoglicozide), însă se întâmplă destul de rar. Dacă apar aceste reacții sau suprainfectare, trebuie întrerupt tratamentul cu Baneocin cremă.

În cazul leziunilor extinse ale pielii, trebuie luată în considerare posibilitatea de asimilare sistemică a medicamentului și dezvoltarea efectelor de tip ototoxic și nefrotoxic și a tulburărilor neuromusculare. Când este aplicată pe piele, membrane mucoase și suprafețe ale rănilor medicamentul este de obicei bine tolerat.

În comparație cu pielea sănătoasă, aplicarea de Baneocin cremă pentru dermatoze cronice conduce la creșterea sensibilității la o serie de alte medicamente, inclusiv la neomicină.

În cazul în care există o asimilare sistemică, utilizarea simultană a antibioticelor cefalosporine sau aminoglicozide conduce la creșterea reacțiilor nefrotoxice. În cazul aplicării simultane de Baneocin cremă și acid etacrinic sau furosemid, crește riscul de reacții ototoxice și nefrotoxice. În cazul asimilării sistemice în timpul folosirii simultane de Baneocin cremă cu analgezice opioide, anestezice și relaxante musculare, crește riscul de blocadă neuromusculară. În ceea ce privește sarcina și alăptarea, sunt posibile dacă beneficiile preconizate pentru mamă depășesc riscul potențial pentru făt sau bebeluș (neomicina trece bariera placentară și poate cauza probleme ale auzului).

Până în prezent nu au fost raportate cazuri de supradozaj, însă dacă este aplicată o cantitate excesivă, în special în ulcerații neurotrofice, se impune atenție asupra simptomelor de nefrotoxicitate și/sau ototoxicitate ca urmare a asimilării potențiale a substanțelor acitve. Când pielea pe care este aplicat Baneocin cremă este expusă la lumina soarelui sau la raze UV este posibil să apară reacții de fotosensibilitate sau fototoxicitate.

Sursă foto: www.medicamente24.ro

Surse:
www.ioffer.com; www.medicine-fast.com; www.dx-health.com