Pas cu pas de la specialist: ce să faci când copilul vomită

Din ce cauze vomită copilul?

Pentru un tratament corect al văsăturilor la copii este important de identificat cauza apariției acestora. Astfel, există o mulțime de cauze pentru care copilul vomită, după cum urmează:
- Gastroenterită: cea mai des întâlnită cauză, desemnată și drept viroză digestivă; constituie o infecție a tractului digestiv care are la bază un virus/o bacterie sau parazit cu care cei mici intră în contact. În plus față de vărsături, este însoțită și de diaree și senzație de greață
- Alergii alimentare: orice aliment are potențialul de a declanșa o reacție în organism, însă există unele în special cunoscute a cauza alergii, printre care se numără ouăle, laptele, grâul, arahidele, crustaceele, soia și peștele. Alte simptome asociate unei alergii presupun greață și durere abdominală în decurs de câteva minute-ore după ingerarea alimentului
- Stres și anxietate: și copiii sunt influențați de către aceste lucruri (griji cu privire la noul an școlar, un meci important etc.), însă cu precădere cei de vârstă mare
- Gripă și alte infecții: printre acestea se includ infecții ale urechii, infecție urinară, reflux gastro-intestinal și reacții adverse la medicamente
- Supraalimentație: uneori copii pot mânca foarte multă mâncare la o masă fără să realizeze și apoi vomită
- Intoxicație alimentară: este vorba despre carne insuficient preparată termic, produse lactate sau alimente care au fost expuse factorilor de mediu un timp îndelungat. Este implicată de obicei o bacterie și apar și simptome precum diaree, durere abdominală, crampe

Citește și: Varsaturile la copii: informatii complete 

Copilul vomită: ce trebuie să faci pas cu pas

Principalul pericol pe care îl prezintă vărsăturile la copii este că poate determina deshidratare, iar corpul nu va mai funcționa corespunzător, mai ales dacă sunt însoțite de diaree (corpul lor pierde nutrimente importante și apă, cauzând probleme ulterioare de sănătate). Când deshidratarea este gravă prezintă un potențial fatal.

- Primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să vă păstrați calmul. Când vomită copilul este la fel de speriat ca și părintele
- Apoi, rețineți că în cele mai multe situații vărsăturile vor dispărea de la sine, fără a fi necesar niciun fel de tratament. Nu trebuie să folosiți niciodată medicamente (mai ales antiemetice) decât dacă v-au fost recomandate de către pediatru pentru copil și pentru afecțiunea curentă. Paracetamolul și ibuprofenul de obicei nu au niciun efect în acest sens, cel din urmă putând chiar agrava deranjamentele stomacale. Este posibil ca antihistaminicele să prevină greața și vărsăturile datorate răului de mișcare.

- În momentele în care copilul vomită, încercați să îi mențineți cât de mult posibil poziția corpului pe burtă/pe o parte (în acest mod minimizați șansele de a-și inhala voma în plămâni)
- Urmăriți eventuale semne de deshidratare (urinare redusă, nu mai prezintă lacrimi, fontanela este adâncită). Preveniți instalarea deshidratării prin administrarea suplimentară de lichide în decurs de 30-60 minute după ce încetează vărsăturile și în cantități mici (începeți cu câte o linguriță și creșteți treptat cantitatea). Pentru bebelușii alăptați, este indicat să îndesiți mesele reducându-le cantitatea; cei care primesc lapte praf pot primi și soluții de rehidratare orală. Lichidele nu doar împiedică deshidratarea, dar în comparație cu alimentele solide au șanse mai mici de a stimula vărsăturile
- Modificați alimentația copilului. Dacă vărsăturile au încetat și copilul a primit bine lichidele menționate anterior, în decurs de 6-8 ore reintroduceți treptat alimentele solide începând cu cele fade precum măr copt, banană sau cereale în cazul bebelușilor. În cazul copiilor mai mari puteți oferi biscuiți, pâine prăjită; dacă acestea sunt bine tolerate, continuați cu orez, supă, cartofi piure sau pâine. Alimentația normală poate fi reluată în decurs de 24 ore după ce copilul nu mai vomită (începeți cu alimente sărate și bogate în proteine și în carbohidrați, evitându-le pe cele picante sau grase). Este important ca mesele să nu fie îmbelșugate
- Evitați parfumurile puternice, fumul de țigară și mirosul de mâncare gătită. Factori suplimentari care pot declanșa starea de greață și vărsăturile sunt luminile intermitente, călătoria cu mașina și încăperile nearisite

Când trebuie să apelați de urgență la medic: când există simptome de deshidratare, voma conține sânge/materii fecale, este prezentă și febră mai mult de 72 ore, voma este însoțită de durere abdominală gravă (poate fi vorba despre apendicită), vărsătura a apărut după o lovitură la cap, este prezentă durere în piept, vederea este încețășată, copilul leșină sau are o stare de confuzie, pielea sa este rece/lipicioasă/palidă, febra este mare și însoțită de înțepenirea gătului. Rețineți că dacă vărsăturile sunt însoțite de diaree, copilul nu ar trebui să frecventeze colectivitatea cel puțin 48 ore de la ultimul episod de acest gen.

Ce să faci când copilul vomită - sfatul specialistului

Doamna doctor Dana Mihalache, medic specialist pediatrie, Hyperclinica MedLife Galați a avut amabilitatea de a ne oferi următoarele informații: 

Episoadele de vărsături în perioada verii sunt de cele mai multe ori asociate enteritelor virale și în acest caz ele complică tratmentul de rehidratare, accentuând deshidratarea, sau pot fi fenomene izolate cauzate de alimentație nesănătoasă, insolație sau chiar traumatisme craniene (accidente la locurile de joacă). În caz de asociere a vărsăturilor cu febră și diaree în cadrul enteritelor de sezon, recomandarea este de adresare la medic pentru evaluarea gradului de deshidratare. Dacă este vorba de episoade izolate ce pot fi asociate cu consumul anterior de alimente nesănătoase, atunci părintele poate să încerce temporizarea consultului medical. După vărsătură este recomandată o pauză alimentară de minim 30-45 de minute în care copilul poate primi lichide (apă, săruri de rehidratare), în cantitate mică, puțin și des câte 5 ml din 5 în 5 minute, apoi dacă vărsăturile nu se repetă o alimentație ușoară tot în cantitate mică, evitându-se forțarea copilului și supraalimentația. Dacă vărsăturile se repetă sau conțin lichid galben - verziu (bilă) se recomandă solicitarea unui consult. Nu este recomandată administrarea antivomitivelor fără prescripție medicală. În situația în care copilul a suferit un traumatism cranian cu câteva ore (până spre 72 de ore) înainte de debutul vărsăturilor sau suspicionăm o insolație, acesta trebuie consultat în sistem de urgență.

Citește și: Copilul a vomitat? Cand trebuie sa te ingrijorezi si cand nu 

Domnul doctor Dorin Bleahu, Șef secție pediatrie Spital Sanador ne oferă următoarele precizări:

Cel mai frecvent vărsăturile sunt cauzate de infecții gastrointestinale sau toxiinfecții alimentare și, având în vedere riscul de deshidratare, spitalizarea este necesară. Pe timpul verii cele mai frecvente infecții gastrointestinale sunt infecțiile bacteriene, cauzate cel mai adesea de Escherichia Coli (mai ales în primul an de viațăă al copiilor), care poate fi transmisă prin mâncare contaminată, apă contaminată, fructe nespălate, preparate din carne insuficient tratate termic.

Pentru prevenirea apariției acestor probleme medicale la copii, părinții sunt sfătuiți să-i invețe pe cei mici cum să se spele pe mâini și cât de frecvent să facă acest lucru; de asemenea, trebuie acordată o mare atenție modului de preparare a alimentelor, modului de depozitare a alimentelor în frigider, curățarea fructelor și a legumelor consumate fără a fi preparate termic.  

Doamna doctor Dorina Chelarescu, Medic Primar Pediatrie, Clinica Gral  Ștefan cel Mare recomandă:

În cazul vărsăturilor, se întrerupe alimentația cu orice aliment solid și se administrează doar lichide, 5-10 ml la 5 minute, timp de 2 ore. Dacă vărsăturile dispar, se ține copilul în observație cu regim hidric 6-8 ore. Dacă vărsăturile persistă se poate administara și un emetic în cantitatea recomandată de medic. Dacă apar și scaune diareice și/sau febră se impune consultul la medicul specialist.
 

Surse: http://kidshealth.org; www.healthychildren.org; www.webmd.com; www.parents.com

Mulțumim doamnelor doctor Dana Mihalache, Dorina Chelarescu și domnului doctor Dorin Bleahu pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.