Tuberculoza: cauze, simptome, tratament

Tuberculoza este o boala infectioasa multisistemica cauzata de o bacteria denumita Mycobacterium tuberculosis (in forma de tija) si afecteaza in principal plamanii (in 85% din cazuri), insa se poate localiza si extrapulmonar - in sistemul nervos central, limfatic, genito-urinar si circulator (in special la persoanele imunocompromise cum sunt cele infectate cu HIV si copiii), dar si in oase si incheieturi (tuberculoza osoasa) sau la nivelul pielii in unele cazuri putand coexista (localizarea pulmonara cu cea extrapulmonara). Cand o persoana este infectata cu tuberculoza, bacteriile se raspandesc la nivel pulmonar cauzand pneumonie, iar nodulii limfatici din apropierea inimii si plamanilor se maresc; sistemul imunitar incearca sa impiedice raspandirea in organism formand tesut cicatricial sau fibroza in jurul bacteriei (pentru a sustine lupta impotriva infectiei). In cazul in care bacteriile distrug acest tesut, boala revine la stadiul activ si poate aparea pneumonia, fiind afectati rinichii, oasele si meningele ce inveleste coloana vertebrala si creierul.

Din acest punct de vedere, tuberculoza poate fi clasificata in: latenta (bacteria este inactiva dar prezenta in corp; simptomele lipsesc si nu exista risc de contaminare) si activa (bacteria este activa si conduce la imbolnavire; este contagioasa). De multe ori insa simptomele sunt difuze si dificil de diferentiat de alte boli, prin urmare este deseori tardiv diagnosticata.

Statisticile indica tuberculoza drept cauza majora de mortalitate la nivel global din cauza infectioasa in special in Africa si Asia, existand aproape 2 milioane de decese anual. Din pacate, devine tot mai dificil de tratat din cauza rezistentei la terapia medicamentoasa a bacteriei. Doar oamenii reprezinta gazde pentru bacterie (este atestata prezenta sa inca de acum 10000 de ani), desi si animalele pot fi infectate. Bacteria Mycobacterium tuberculosis a fost descoperita de renumitul bacteriolog Robert Koch.

Cauze

Dupa cum am mentionat anterior, cauza principala este bacteria Mycobacterium tuberculosis, raspandita de la o persoana la alta prin particule aeriene; inhalarea lor insa nu conduce neaparat la infectare. Aceasta bacterie se dezvolta incet, este aeroba si poate creste in interiorul celulelor (bacterie parazitara intracelulara); peretele sau celular deosebit impiedica distrugerea sa de catre sistemul imunitar si ii confera abilitatea de a retine anumiti coloranti. Micobacteria tuberculozei poate supravietui la dezinfectantele slabe si in stadiu uscat timp de mai multe saptamani. Cand se rapandeste in corp, prefera organele bine oxigenate. Exista trei posibilitati evolutive in cazul in care bacteria patrunde in organismul uman:

- este distrusa deoarece organismul are un sistem imunitar puternic
- intra in corp si ramane sub forma de infectie latenta, iar persoana nu prezinta simptome si nu poate transmite bacteria
- persoana se imbolnaveste de tuberculoza

Leziunile tuberculoase denumite granuloame constau intr-o portiune necrotica centrala, o zona cu macrofage, celule Langerhans gigante si limfocite care ajung inconjurate de macrofage imature, celule plasmatice si alte limfocite (contin si micobacteria). In cazul infectiilor latente, o capsula fibroasa inconjoara de obicei granuloamele si la unele persoane acestea se calcifica, insa daca bacteria se reactiveaza, continua sa se raspandeasca si sa altereze functiile organelor.

Alte micobacterii cauzatoare mai putin intanite: M. bovis (s-a diminuat prevalenta ei dupa introducerea laptelui pasteurizat), M. africanum (in special in Africa), M. canetti (in special in sudul Africii) si M. microti (apare la persoanele imunodeficiente).

Domnul Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu Presedinte al Comisiei de Pneumologie a Academiei de Stiinte Medicale Clinica de Diagnostic Gral telefon: 021-323.00.00:

"Tuberculoza este o boala produsa de un bacil numit "bacilul tuberculozei"sau "Bacilul lui Koch" dupa numele celui care l-a descoperit.
Infectia cu acest bacil se produce in mod obisnuit pe cale aeriana. Acest lucru explica si frecventa dominanta a tuberculozei cu localizare pulmonara.
Bolnavul de tuberculoza, atunci cand vorbeste, tusete sau stranuta elimina niste picaturi de secretii bronsice invizibile, care contin in ele bacili tuberculosi. Aceste picaturi plutesc in aer si pot fi inhalate de persoane care se afla in preajma bolnavului.
In felul acesta bacilii ajung in plamanii persoanelor sanatoase si pot provoca aici leziuni tuberculoase. Se spune ca persoana care a inhalat bacili tuberculosi se poate "infecta".
Infectia nu inseamna ca persoana este bolnava intrucat organismul este capabil sa "izoleze" acesti bacili care nu vor provoca boala imediat dar bacilii pot ramane viabili, capabili sa produca boala dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Sigur ca exista si posibilitatea ca boala sa se dezvolte in continuarea infectiei daca sursa de bacili inhalati a fost importanta sau organismul are o rezistenta scazuta.

Identificarea persoanelor infectate cu bacili tuberculosi se face prin efectuarea intradermo - reactiei la tuberculina (IDR) care devine pozitiva la cei infectati. IDR-ul se face prin injectarea intradermica a unei toxine provenita din bacilul tuberculos si daca persoana este infectata, la locul injectarii apare o reactie inflamatorie intrucat bacilii patrunsi in organism creeaza un fel de "alergie". O IDR pozitiva nu inseamna ca persoana este bolnava, ci inseamna ca a venit in contact cu bacilul tuberculos provenit de la un bolnav. Dintre persoanele infectate, numai 10% pot dezvolta tuberculoza boala in cursul vietii. Pot face tuberculoza boala cei care prezinta la un moment dat scaderea rezistentei organismului datorata fie subalimentatiei, fie munca excesiva, alte afectiuni sau excese (alcoolism, surmenaj fizic). Infectia se poate produce in copilarie si tuberculoza boala sa apara la varste inaintate, 20-40 ani sau mai mult.
Sunt si alte localizari ale tuberculozei, dar acestea sunt mult mai rare si reprezinta in principiu 10% din toate cazurile. Aceste localizari pot fi cutanate, genitale, digestive, meningeale, oculare s.a.
Se spune ca "nu exista imbolnavire de tuberculoza decat in situatia in care exista bolnav de la care s-a transmis."

Simptome

Este important sa retineti faptul ca multe persoane infectate cu bacteria nu prezinta simptomele bolii. In cazul in care acestea sunt prezente, pot include: scadere in greutate inexplicabila, oboseala, scurtarea respiratiei, febra, transpiratii nocturne, frisoane, pierderea apetitului. Simptomele referitoare la plamani, presupun: tuse ce dureaza 3 saptamani sau mai mult, hemoptizie (tuse cu sputa ce contine sange), durere in piept, respiratie dureroasa, durere in timpul tusei. In cazuri foarte rare infectia erodeaza artera pulmonara conducand la sangerare masiva. Tuberculoza se poate croniciza si cauza cicatrici extinse la nivelul lobilor superiori ai plamanilor (acestia sunt de altfel si cel mai des afectati).
In cazul celorlalte tipuri de tuberculoza, apar simptome nespecifice, dar localizate frecvent in zona afectata a corpului.

Astfel, la tuberculoza scheletica apar: durere spinala, intepenire a spatelui, chiar paralize. In tuberculoza meningelui: dureri de cap persistente, modificari ale gandirii, coma. La tuberculoza articulara apare durere la nivelul unei incheieturi (sold sau genunchi). In cazul tuberculozei genitourinare: disurie, durere flancara, urinare frecventa, noduli (granuloame). La tuberculoza gastrointestinala: dificultate in inghitire, ulceratii care nu se vindeca, durere abdominala, malabsorbtie, diaree (poate fi prezent sange). Tuberculoza miliara: mici noduli raspanditi in organe ce seamana cu semintele de mei. Tuberculoza pleurala: emfizem si efuzii pleurale.

Diagnostic

Pentru un diagnostic cert al tuberculozei active, pacientul trebuie sa efectueze un test de sange sau cutanat, un test de sputa si o radiografie toracica. Testul cutanat este denumit Mantoux si presupune injectarea in antebrat al unui derivat proteic purificat (test cutanat la tuberculina). Se foloseste pentru a verifica daca persoana are raspuns imun la TBC, insa poate fi pozitiv si daca a fost expusa in trecut sau daca a fost vaccinata (vaccin BCG). Dupa un interval de timp de 48-72 ore, un medic sau o asistenta medicala urmareste prezenta unei reactii locale (de obicei o umflatura usoara, dura a pielii sau vezicule denumite induratie mai mare de 15 mm indica un rezultat pozitiv; la persoanele expuse 10 mm; la cele imunocompromise 5 mm). Exista insa si rezultate fals negative (cand sistemul imunitar este slabit) sau fals pozitive (din cauza vaccinarii).

Testul de sange este denumite IGRA (test de eliberare interferon gama) si verifica cum reactioneaza sistemul imunitar al pacientului la Mycobacterium tuberculosis, fiind indicat de obicei persoanelor cu rezultat pozitiv la testul cutanat. Acestea sunt de doua tipuri: T-Spot si QuantiFERON (au costuri mai ridicate decat cele cutanate).

In cazul radiografiilor sau tomografiilor, poate fi observat tesut cicatricial, tesutul si nodulii limfatici intarindu-se intr-un proces de calcifiere (apar cicatrici rotunde, asemanatoare margelelor), insa pot fi dificil de diferentiat de cancer. In acest sens, toate testele trebuie coroborate, fiind utila si examinarea microscopica a sputei (cultura de sputa; aceasta analiza indica si medicamentele ce o pot distruge).

Daca tuberculoza este localizata in alte organe, se poate apela la biopsie tisulara, cultura de urina (TBC renala) sau mostra de lichid cefalo-rahidian (la nivelul creierului), tomografie sau RMN (creier si maduva spinarii). In prezent, cercetatorii incearca sa identifice teste mai rapide si mai exacte (cum este testul de reactie polimerica in lant sau tehnica LED-FM microscopica).

Persoane cu risc crescut

Tuberculoza se raspandeste de la o persoana la alta prin intermediul unor mici picaturi de sputa infectata (prin aer); daca un bolnav stranuta, tuseste sau scuipa, bacteria intra in aer si apoi in contact cu persoanele neinfectate. Desi oricine poate fi afectat, prezinta un risc mai mare: persoanele care locuiesc cu bolnavi de infectie TB, persoanele fara adapost, copiii mici/batraniii, alcoolicii si dependentii de droguri (in special de droguri intravenoase), persoanele malnutrite, bolnavii de HIV/SIDA, cei care lucreaza in spitale/inchisori/azile/adaposturi, imigrantii/vizitatorii din zone geografice cu incidenta crescuta, bolnavii de cancer la cap si creier, pacientii cu transplant, diabeticii, bolnavii de rinichi, persoanele ce urmeaza terapie imunosuptresoare. De asemenea, s-a constatat ca fumatorii prezinta un risc aproape dublu, dar si cei care urmeaza un tratament cu corticosteroizi. Se ia in considerare si o predispozitie genetica, insa nu se cunoaste inca ponderea acesteia in aparitia bolii.

Tratament

Acesta depinde in primul rand de faptul daca boala este activa sau latenta. In cazul in care tuberculoza este in stadiu inactiv, se recomana un antibiotic denumit Izoniazida pentru o perioada de 6-12 luni. Nu este indicat insa gravidelor si poate cauza efecte adverse cum sunt afectare hepatica si neuropatie periferica. Daca infectia este activa, se apeleaza in plus si la alte medicamente cum sunt Rifampicina, Etambutol si Pirazinamida. Streptomicina este indicata daca boala este extinsa. Cand bolnavul prezinta o forma de tuberculoza rezistenta la medicamente se pot adauga si alte medicamente fata de cele mentionate (se recomanda sa se adreseze si specialistilor de boli infecioase pentru o abordare multipla). Trebuie sa retineti ca tratamentul poate dura perioade lungi (2-4 luni cand tratamentul este eficient sau chiar 24 luni cand bacteria devine rezistenta la antibiotice) si uneori este necesara interventia chirurgicala pentru a indeparta tesutul pulmonar afectat. Pentru a eradica complet bacteria este esential ca pacientii sa urmeze tratamentul complet si sa nu-l intrerupa daca observa o ameliorare.

Complicatiile care pot aparea in cazul tuberculozei pot fi usoare pana la severe si includ: afectare pulmonara, durere osoasa (coloana, coaste si incheieturi), meningita, malfunctie renala si/sau hepatica, tamponada cardiaca, probleme de vedere si chiar deces. Din fericire, in cazul in care tratamentul este urmat cu constiinciozitate, rata de recidiva este redusa (0-14%). Prognosticul nu este incurajator pentru persoanele imunocompromise, varstnice si cele cu infectie/tratament anterior.

Domnul Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu Presedinte al Comisiei de Pneumologie a Academiei de Stiinte Medicale Clinica de Diagnostic Gral telefon: 021-323.00.00:

"Tuberculoza odata diagnosticata, si vorbim de tuberculoza pulmonara care este cea mai frecventa si cel mai usor transmisibila, ea trebuie tratata intrucat se poate vindeca in proportie de peste 95% din cazuri. Cu cat tratamentul este mai precoce administrat cu atat sansa de vindecare creste.
Cineva care tuseste mai mult de 2 saptamani eventual expectoreaza, pierde pofta de mancare, scade in greutate si nu se amelioreaza la tratamentele aplicate initial trebuie sa faca un control pentru tuberculoza: se cauta bacilii in expectoratie si se face control radiologic toracic.

Daca s-a pus diagnosticul de tuberculoza tratamentul se incepe cat mai rapid pentru a preveni contaminarea altor persoane si pentru a preveni progresia bolii.
Medicamentele antituberculoase sunt foarte eficace cu conditia de a fi folosite conform prescriptiei medicului specialist. Initial, tratamentul se face cu 4 medicamente zilnic 2 luni si ulterior inca 4 luni cu 2 medicamente de 3 ori pe saptamana.
Tratamentul efectuat corect pe toata perioada, fara a omite nici o doza realizeaza peste 95% vindecari. Se spune ca "tuberculoza este cea mai vindecabila dintre bolile infectioase respiratorii".

Cele mai eficace medicamente antituberculoase sunt: izoniazida (hidrazida), rifampicina, pirazinamida, streptomicina si etambutolul. Acestea sunt si numite medicamente de linia I-a. Mai sunt si alte medicamente numite de linia II-a care sunt folosite in special in cazul tuberculozelor cu rezistenta la medicamentele din linia I-a.
Se recomanda tratamentul sub directa observatie (Direct Observed Treatment-DOT). Aceasta inseamna ca medicamentele ar trebui luate sub supravegherea unui cadru medical sau a unei persoane instruite special in acest sens pentru a fi siguri ca nu au fost omise unele doze. Tratamentul fiind de lunga durata, s-a constatat ca multi pacienti au tendinta de a intrerupe medicatia facand posibila cronicizarea bolii si aparitia rezistentei la medicamente."

Prevenire

In prezent se utilizeaza vaccinul impotriva tuberculozei denumit BCG (protejeaza bebelusii si copiii, insa isi pierde efectul la maturitate: dupa aproximativ 10 ani dupa ultima doza), care insa poate interfera cu interpretarea testului la tuberculina cutanat. Se recomanda ca bolnavii cu tuberculoza activa sa fie izolati de comunitate (in camera cu presiune negativa), iar personalul de ingrijire sa poarte masti medicale. Izolarea trevbuie continuata pana cand culturile de sputa sunt negative de 3 ori consecutiv (dupa aproximativ 2-4 saptamani de tratament). Este important de asemenea sa consumati o alimentatie sanatoasa pentru a stimula sistemul imunitar si sa efectuati constant testari pentru tuberculoza daca lucrati/traiti intr-un mediu cu risc ridicat.

Daca suferiti de tuberculoza este esential sa respectati intocmai tratamentul medical si sa impiedicati raspandirea infectiei ramanand acasa, acoperindu-va gura si asigurand o ventilatie corecta a locuintei. Trebuie sa stiti ca daca o persoana cu bacterie activa tuseste, stranuta sau scuipa poate elimina pana la 40 000 de picaturi infectioase, fiind suficiente mai putin de 10 pentru o infectare; conteaza insa si timpul de expunere, gradul de infectare si sistemul imunitar al persoanei cu care se intra in contact. Persoanele cu infectie latenta nu sunt considerate contagioase. Retineti ca dupa aproximativ 2 saptamani de la inceperea tratamentului, bolnavii cu tuberculoza activa nu mai sunt contagiosi, iar de la momentul infectarii trec aproximativ 3-4 saptamani pentru a retransmite boala catre alte persoane.

Domnul Prof. Dr. Ioan Paul Stoicescu Presedinte al Comisiei de Pneumologie a Academiei de Stiinte Medicale Clinica de Diagnostic Gral telefon: 021-323.00.00:

"Cea mai buna modalitate de a preveni tuberculoza este tratamentul corect al bolnavilor. In principiu, dupa doua saptamani de tratament corect pacientii nu mai sunt contagiosi, deci nu mai transmit boala.
O alta modalitate de prevenire a tuberculozei este vaccinarea BCG la nastere. Chiar daca protectia pe care o presupune acest vaccin este relativ discutabila se admite totusi ca previne dezvoltarea formelor grave si eventual transformarea infectiei in boala. Din pacate nu poate impiedica infectia si protectia nu este foarte ridicata.
La persoanele la risc, cu infectie tuberculoasa, se administreaza izoniazida (hidrazida) ceace permite prevenirea in mare masura a transformarii infectiei in boala.
O masura importanta in prevenirea tuberculozei este izolarea pacientilor eliminatori de bacili tuberculosi sau evitarea contactului cu acestia.
Astazi se pune in special problema evitarii infectiei cu bacili rezistenti de la bolnavi cu acesta forma de boala. Pacientii cu aceste forme de boala se vindeca greu si pot raspandi boala perioade indelungate. Ei se trateaza cu medicamente scumpe, greu de tolerat si pe perioade lungi sau foarte lungi de timp: 2-3 ani. Cei infectati cu bacili rezistenti pot face tuberculoza rezistenta care se vindeca greu. Rata de vindecare la aceasta categorie de pacienti scade pana la 15-20%.

In concluzie, tuberculoza poate fi prevenita, dar daca apare poate fi vindecata in peste 95% din cazuri daca tratamentul este corect efectuat."

Citeste si:

Vaccinurile la bebelusi

Cand nu este bine sa alaptezi?  

Ghidul vaccinurilor pentru 2-7 ani 

Multumim domnului doctor Ioan Paul Stoicescu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse: www.medicinenet.com; http://en.wikipedia.org; www.medicalnewstoday.com