Totul despre serotonina

Serotonina este un neurotransmitator (este implicata in transmiterea impulsurilor nervoase dintr-o zona a creierului in alta) aflata in tractul digestiv, sistemul nervos central, trombocite si glanda pineala (localizata profund in centrul creierului), fiind cunoscuta si drept 5-hidroxitriptamina (de unde abrevierea de 5-HT). Desi este creata in creier, aproximativ de 90% din serotonina se afla in tractul digestiv (celulele enterocromafine) si trombocite, restul fiind sintetizat in neuronii serotoninergici (sistemul nervos central).

Serotonina este considerata si vasoconstrictor (poate cauza ingustarea vaselor de sange), iar pentru aparitia ei in corp este responsabil aminoacidul triptofan (printr-un proces biochimic de conversie); celulele care creeaza serotonina folosesc triptofan hidroxilaza (un reactor chimic) care combinata cu triptofan creeaza serotonina.
Acest hormon poate declansa eliberarea unor substante in vasele de sange ale creierului care pot cauza durerea specifica migrenei, dar joaca un rol esential si in reglarea dispozitiei, perceperea durerii, functionarea gastrointestinala (inclusiv senzatiile de foame si de satietate; are un rol in stimularea varsaturilor) si alte functii fizice (somn, memorie, invatare, comportament social). Se pare ca majoritatea din cele 40 milioane de celule din creier sunt influentate direct sau indirect de ea. In ce priveste functionarea organismului, detine un impact asupra sistemului cardiovascular, muschilor (contractia musculara) si diferitelor elemente din sistemul endocrin (chiar si in productia de lapte matern; se pare ca un defect in reteaua sa poate fi o cauza a SMS-sindromul mortii subite).

Cunoscuta de multa lume drept hormonul fericirii, influenteaza semnificativ toate simturile, regland agresivitatea, apetitul, sexualitatea, dar si temperatura corporala sau metabolismul (metablismul osos, reglarea varstei, chiar si vindecarea ranilor-este un factor de crestere pentru anumite tipuri de celule), de aceea se poate regasi in multe medicamente ce afecteaza dispozitia cum sunt antidepresive (inhibitorii de monoaminoxidaza impiedica descompunerea neurotransmitatorilor, permitandu-le sa se dezvolte si sa amelioreze depresia; aceste medicamente au multe efecte adverse; inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei sunt de asemenea folositi in tratamentul depresiei si au mai putine efecte adverse). Trebuie se retineti ca nu toate antidepresivele cresc nivelele de serotonina din creier si ca nivele crescute din acesta pot fi toxice, chiar fatale (sindromul de serotonina; nu este intotdeauna fatal putand aparea in forme usoare cum se intampla in cazul consumului drogului ecstasy); apar in cazuri de supradozaj.

Serotonina si depresia

Dupa cum am mentionat anterior, multi oameni de stiinta considera ca un dezechilibru in nivelele de serotonina este asociat cu modificarea dispozitiei, in special cu depresia. Probleme posibile cauzatoare sunt o productie redusa de serotonina la nivelul creierului, lipsa locurilor de receptori capabili sa primeasca serotonina creata, inabilitatea ei de a ajunge in acele locuri ale receptorilor sau un nivel redus de triptofan. In afara de depresie pot aparea insa si tulburari de tip obsesiv-compulsiv, anxietate, panica si chiar furie excesiva.

Conform cercetatorului Barry Jacobs se pare ca depresia apare cand exista o supresie de celule noi si ca stresul este factorul care precipiteaza cel mai mult aparitia acesteia. Din pacate insa, aceasta deficienta de serotonina nu poate fi masurata in creierul viu (prin urmare studiile nu pot fi sustinute de dovezi concrete), ci doar la nivel sanguin (printr-un test de sange denumit nivelul serotoninei serice-se apeleaza de obicei la acesta cand se suspecteaza sindromul carcionoid care apare cand unele forme de cancer elibereaza serotonina in cantitati mari in sange), fiind inregistrate nivele reduse la persoanele depresive (acest nivel insa nu se stie daca il reflecta pe cel din creier). Inca un aspect ce trebuie mentionat este ca nu se stie daca nivelele reduse de serotonina apar in urma depresiei sau daca depresia apare in urma nivelelor reduse de serotonina. In plus, medicamentele antidepresive mentionate mai sus pot reduce simptomele depresiei, dar nu se cunoaste cu exactitate modul lor de actiune.

Dieta si serotonina

Intre acestea este vorba de o influenta mai degraba indirecta, deoarece nu exista alimente specifice care sa creasca nivelele de serotonina, ci doar unele care cresc nivelul de triptofan, cum sunt alimentele bogate in proteine -carne de vita, pui, produse lactate, nuci. Conform nutritionistilor, cand consumati produse de acest tip, sangele se umple cu triptofan si aminoacizi care incarca sa intre in creier, insa doar o cantitate mica reuseste. In schimb, cand consumati alimente bogate in carbohidrati corpul elibereaza insulina, iar aminoacizii din sange sunt absorbiti de corp si nu de creier; triptofanul insa ramane in fluxul de sange si poate intra nestavilit in creier determinand cresterea nivelului de serotonina. Poate fi de ajutor si suplimentarea cu vitamina B6 care influenteaza rata la care triptofanul este convertit in serotonina.

In ce priveste exercitiile fizice, despre care mult timp s-a considerat ca au un impact asupra dispozitiei mentale, s-a observat o ameliorarea a acesteia in urma lor, insa nu se cunoaste exact mecanismul (unii considera ce se datoreaza nivelelor de serotonina, insa nu exista dovezi concrete in acest sens).

Citeste si:

Avocado: cel mai nutritiv fruct din lume pentru copilul tau 

Barbati si femei

Studiile (Institutul Karolinska din Suedia) au demonstrat ca barbatii prezinta nivele usor mai crescute de serotonina decat femeile, insa diferenta este neglijabila; se pare totusi ca exista o diferenta mare intre modul lor de a reactiona la reducerea nivelului de serotonina (de aceea femeile sunt mai des afectate de depresie decat barbatii). Apeland la o tehnica denumita "depletia triptofanului" care reduce nivelele hormonului din creier s-a observat ca barbatii devin impulsivi (alcoolism, ADHD si tulburari de tip impulsiv) insa nu neaparat deprimati, in schimb femeile experimenteaza o scadere in dispozitie si un raspuns emotional mai pronuntat (anxietate si irascibilitate). Drept concluzie, cercetatorii considera ca barbatii si femeile intrebuinteaza in mod diferit serotonina si ca hormonii feminini pot interactiona cu aceasta pentru a determina simptome observate/agravate in timpul perioadei postpartum/menopauzei.

Boli

Cercetatorii au observat de asemenea ca odata cu varsta activitatea neurotransmitatorilor este incetinita in procesul de imbatranire; in cazul bolnavilor de Alzheimer s-a constatat o deficienta de serotonina (din cauza reducerii numarului receptorilor) ce cauzeza unele simptome la nivelul memoriei. Nu se stie insa daca nivele crescute pot preveni/intarzia aceasta boala sau dementa.

Sindromul de serotonina apare de obicei in urma utilizarii antidepresivelor cand nivele hormonului cresc prea mult (este identificat de obicei cand 2 sau mai multe medicamente sunt utilizate simultan, mai ales cand incepeti un tratament, cresteti doza sau cand combinati medicamente antidepresive de generatie veche cu cele de tip inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei) sau in cazul uzului de ecstasy/LSD. Simptomele apar in decurs de cateva minute pana la cateva ore si includ neliniste, halucinatii, tahicardie, temperatura corporala crescuta si transpiratie, pierderea coordonarii, spasme musculare, greata, varsaturi, diaree si modificari rapide in tensiune. Desi este o problema rar intalnita, poate fi periculoasa, fiind considerata o urgenta medicala, iar tratamentul consta in oprirea medicatiei, fluide intravenos, relaxanti musculari si medicamente pentru a bloca producerea de serotonina.

Studii asociate

Principala concluzie a studiilor desfasurate consta in rolul inhibitoriu pe care tinde sa il aiba serotonina asupra functiilor corporale. Astfel, absenta hormonului a fost corelata cu nivele crescute de irascibilitate, impulsivitate, agresivitate, tulburari de alimentatie sau somn si chiar migrene.

In cadrul Universitatii Washigton, in urma unui studiu asupra a 46 de persoane cu depresie activa si 29 persoane fara depresie s-a obsevat in tomografii exact opusul celor asteptate si anume ca persoanele deprimate aveau mai putin receptori decat cele nedeprimate in hipocampus (joaca un rol important in reglarea dispozitiei). Intr-un studiu separat s-a observat in plus ca hipocampusul bolnavilor de depresie este mai mic si ca medicamentele antidepresive pot ajuta in pierderea volumului sau (o posibila cauza a deficientei de receptori).

In cadrul Universitatii Oxford s-a demonstrat ca serotonina influenteaza modul in care ne manifestam in cadru intim si romantic prin prezentarea unor fotografii (perceptia era diferita la cei cu nivele reduse ale hormonului). Un studiu de laborator pe soareci a descoperit ca deficienta de serotonina poate conduce la pierderea instinctului matern.

Cercetatorii de la Universitatea din Toronto alaturi de cei de la Universitatea din Viena au descoperit ca nivelele de serotonina variaza odata cu anotimpurile; proteina care o transporta este mai actva iarna ceea ce inseamna ca nivelele hormonului sunt mai reduse.

Doamna doctor Dana Boeriu - Medic Primar Endocrinologie, Centrul Medical Hiperdia Brasov: 

"Este un neurohormon implicat in patologia sindroamelor depresive. Ca hormon, este eliberat in exces in sindroamele carcinoide (tumori cu diverse localizari care secreta si serotonina).

Simptomele clinice depind de localizarea tumorii. In cazul celor cu localizare pulmonara poate aparea tusea, dispneea, hemoptizia. Se depisteaza la examinari radiologice de tip RX sau bronhoscopie. In cazul unei localizari tumorale intestinale simptomalogia este diferita, constanta in tulburari ale tranzitului intestinal, dureri abdominale, masa tumorala la palpare abdominala.Ca si simptome generale apar valuri de caldura, dispnee, hipermotilitate gastrointestinala. In multe situatii pot fi asimptomatice.

Tratamentul este chirurgical in cazul sindroamelor carcinoide si psihiatric in cealalta situatie."

Multumim doamnei doctor Dana Boeriu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Citeste si:

Top 7 moduri prin care gravida afecteaza bebelusul fara sa stie 

Surse:
www.medicalnewstoday.com; www.webmd.com; www.medterms.com; www.wisegeek.org