Totul despre bruxism

Bruxismul apare ca o manifestare inconstienta de scrasnire/inclestare a dintilor ziua sau noaptea, in cel de-al doilea caz fiind considerat drept o tulburare de somn (deseori apare alaturi de alte tulburari, cum sunt sforaitul si apneea in somn). In formele usoare nu necesita tratament, dar la unele persoane poate conduce la complicatii serioase ce implica modifcari ale dintilor (care impun interventie medicala). Deoarece multe persoane nu sunt constiente de aceasta problema (mai ales daca este vorba de bruxism nocturn), este importanta cunoasterea/identificarea simptomelor si controalele stomatologice regulate. In Statele Unite ale Americii statisticile indica o incidenta de 30-40 milioane de persoane (copii si adulti); in cazul copiilor, un procent de 30% sunt afectati, in special cei mai mici de 5 ani.

Cauze

Bruxismul diurn, care poate fi controlat intr-o mai mare masura, este considerat a aparea in special din cauza stresului/anxietatii care poate avea la baza mai multe motive, inclusiv evenimente triste/dureroase/tensionate (deces, pierderea locului de munca), dar si evenimente fericite; in schimb, bruxismul nocturn este mai dificil de controlat. Unii specialisti il privesc doar ca pe un tic. In alte cazuri se considera ca reprezinta o reactie a corpului la o proasta aliniere a danturii (malocluzie) si, nu in ultimul rand, un indicator al unor boli neurologice/musculare rare ale fetei sau un efect advers al unor medicamente antidepresive (cum sunt Prozac, Zoloft) sau amfetamine. In urma unui studiu, s-a realizat o legatura intre bruxism si consumul de alcool/tutun/cofeina, sforait si oboseala (pot reprezenta o cauza; este inclusa si apnea in somn al carei tratament este asociat cu ameliorare bruxismului, conform studiilor). In cazul copiilor, poate aparea ca raspuns al unei dureri de ureche/dinti. Alte cauze: reflux al acidului gastric in esofag, obicei de concentrare/adaptare, complicatie in urma unei boli cum sunt boala Huntington sau Parkinson.

Iata si factorii care influenteaza aparitia durerii asociate: nivelul de stres, gradul de inclestare/scrasnire a dintilor, lipsa aliniamentului dintilor, postura corpului, abilitatea de relaxare, alimentatia, obiceiurile de somn. Factorii care cresc riscul de aparitie al bruxismului: stresul, varsta (apare in special la copii), tipul de personalitate (persoanele agresive/competitive/hiperactive prezinta un risc crescut), substantele stimulante mentionate anterior.

Simptome

Puteti suferi de bruxism daca observati urmatoarele: contractii ritmice ale muschilor maxilarului, sunet de scrasnire noaptea care deranjeaza odihna persoanei de langa voi, durere surda de cap dimineata, muschii maxilarului sunt incordati sau durerosi (este dificil sa deschideti gura, mai ales dimineata), durere de lunga durata la nivelul fetei (mai ales cand mestecati in interiorul obrazului), dantura afectata (inclusiv spargerea plombelor si gingii lezate, dar si disparitia smaltului si expunerea in consecinta a dentinei- apare sensibilitate la fierbinte/rece; exista si situatii de dinti slabiti, ciobiti, aplatizati sau rupti), articulatie dureroasa a maxilarului, inflamatie (ocazionala) in zona mandibulei (din cauza fortarii musculaturii care isi mareste volumul; se imprima presiune si asupra tesuturilor si altor structuri locale). In unele cazuri mai grave, apar tulburari temporo-mandibulare (disfunctii maxilare), dar si anxietate/stres/depresie si chiar dureri de ureche (in zona unde structurile articulatiei temporo-mandibulare sunt aproape de canalul auditiv-durere reflectata), tulburari alimentare, insomnie, crestaturi ale limbii.

Diagnostic

Daca experimentati oricare din simptomele precizate, este esential sa apelati la un specialist (stomatolog) care va va adresa intrebari referitoare la rutina de igiena orala, surse de stres, obiceiuri de dormit si medicamente pe care le urmati; uneori discuta si cu partenerul de pat. Medicul va examina dantura, acordand atentie deosebita muschilor din si din jurul maxilarului (verifica prezenta durerii). Urmareste eventuali dinti sparti, lipsa lor sau malocluzii. In cazul in care sunt suspectate probleme dentare drept cauza, se va examina muscatura (modul in care se imbina dintii superiori cu cei inferiori) si gingiile. Pot fi necesare radiografii dentare, iar daca medicul considera o componenta psihologica importanta, va poate recomanda consultul unei somnolog (specialist in tulburari ale somnului) care va evalua apnea in somn, va apela la monitorizare video si masurarea musculaturii maxilarului in timpul somnului. Diagnosticul diferential presupune excluderea afectiunilor urechii (infectii) si problemelor cu articulatia temporo-mandibulara.

Tratament

Acesta variaza in functie de cauza:

-daca este implicat stresul, este de ajutor consultul unui consilier specializat in pshihoterapie, exercitii de tip biofeedback (sau chiar hipnoza) care va relaxeaza. In unele cazuri se recomanda diazepam (de durata scurta) pentru a reduce bruxismul nocturn sau relaxanti musculari (amelioreaza spasmele din maxilar). Se recomanda si o proteza speciala (gutiera), fabricata individual. Daca niciuna din variante nu ajuta, pot fi de ajutor un chirurg oro-maxilo-facial sau un stomatolog cu experienta in dureri de cap si gat.
-daca sunt implicate probleme dentare, dentistul va remedia aliniamentul dintilor. In cazuri grave, pot fi utilizate coroane dentare pentru a remodela suprafetele de muscare ale dintilor. Medicul poate crea si un aparat special (gutiera) pentru dinti care previne lezarea suplimentara a acestora (ajuta uneori si la realinierea dintilor si a muschilor); exista mai multe modele, unele acoperind dintii superiori si altele pe cei inferiori sau doar pe cei frontali (se porneste de la premisa ca trebuie mentinuti separati molarii, bruxismul fiind realizat in special pe acestia), insa trebuie confectionate pentru a mentine maxilarul intr-o pozitie mai relaxata. Unele persoane observa disparitia durerii pe durata purtarii acestora si reaparitia dupa incetarea purtarii. Dupa incercarea acestei variante de tratament, se poate apela la ajustare ortodontica a tiparului muscaturii, interventia chirurgicala fiind ultima optiune luata in considerare.
-daca diverse medicamente sunt responsabile de aparitia sa, pot fi modificate sau oprita administrarea lor.
In general tratamentul medicamentos al bruxismului nu este prea eficient, insa uneori presupune, dupa cum am mentionat, relaxanti musculari si injectii cu botox (ajuta la cazurile grave care nu raspund la alte tratamente). Retineti ca scopul tratamentului este sa reduca durerea, sa previna afectarea suplimentara a dintilor si sa amelioreze bruxismul.

Bruxismul la copii

La copii bruxismul apare in mod special in doua momente specifice: cand apare dentitia temporara si cand apare dentitia permanenta; dupa ce trece aceasta periaoda, dispare si bruxismul. S-a observat la copii o prevalenta mai mare in timpul somnului si drept cauze sunt luate in considerare: alinierea proasta a dintilor sau contact neregulat intre dintii superiori si inferiori, boli sau alte probleme medicale (deficiente nutritionale, alergii cauzate de oxiuri, tulburari endocrine) si factori pshihologici inclusiv anxietate si stres. Rareori apar complicatii la cei mici, insa pot fi prezente dureri de maxilar, de cap, uzura dintilor si tulburari temporo-mandibulare. Apelati la medic daca observati tocirea dintilor sau sensibilitate/durere dentara. Iata ce va poate fi de ajutor in remedierea bruxismului la copii: reducerea nivelului de stres (in special inainte de culcare), masaj si exercitii de intindere pentru relaxarea muschilor, o alimentatie cu apa multa, monitorizare din partea unui pedodont. De obicei nu este necesara nicio interventie la prescolari, insa copiii mai mari pot avea nevoie de coroane sau proteze nocturne.

Prognostic si complicatii

Aceasta problema nu este una cu pericol pentru sanatate, insa poate cauza o serie de complicatii neplacute. In cazul copiilor cu varsta 3-10 ani, bruxismul dispare de la sine pana la 13 ani. La adolescenti si la adulti, durata depinde de cauza, de exemplu daca este vorba de stres, poate persista un timp indefinit. Daca este cauzat de probleme dentare care sunt remediate, dispare de la sine, necesitand doar cateva vizite la stomatolog.

Iata si complicatiile asociate ce pot aparea in lipsa tratamentului: depresie, tulburari alimentare, insomnie, probleme dentare sau ale articulatiilor temporo-mandibulare, dinti rupti (slabiti sau chiar cazuti), gingii departate. In situatiile cronice, dintii pot fi erodati pana la radacina, impunandu-se implanturi, obturatii de canal, punti/coroane dentare, proteze partiale/totale. Poate fi afectat si auzul (scade) si chiar se poate modifica aspectul fetei.

Prevenire

Cand bruxismul este legat de stres, consilierea profesionala/psihoterapia poate ajuta. Puteti apela si la strategii care va ajuta sa va relaxati si la evitarea/reducerea stimulantilor, cum sunt tutunul si cofeina. Unele metode de tratament au si rol de preventie a complicatiilor (afectarea dintilor si a presiunii imprimate asupra muschilor), respectiv purtarea unor proteze dentare speciale pe timpul noptii si aplicarea de comprese calde pe muschii faciali.

Sfaturi

Evitati/reduceti alimentele si bauturile cu cofeina (cola, ciocolata, cafea) si alcool. Nu roadeti pixuri sau creioane si nici guma de mestecat (forteaza suplimentar muschii maxilarului si creste nivelul de bruxism). Nu mestecati alimente dure cum sunt nuci, bomboane si friptura si consumati multa apa in fiecare zi. Odhiniti-va corespunzator si apelati la exercitii de terapie fizica pentru a restabili functionarea normala a muschilor (si relaxarea poate fi de ajutor pe durata intregii zile). Masati-va muschii gatului, umerilor si fetei, incercand sa identificati nodulii durerosi denumiti puncte declansatoare (cauzeaza durere). Puteti sa va autoeducati sa nu scrasniti dintii (in timpul zilei), amplasand varful limbii intre dinti (invata muschii maxilarului sa se relaxeze). Relaxati-va muschii in timpul noptii cu ajutorul unei carpe calde pe obraz, in fata lobului urechii (uneori este de ajutor si gheata). Nu in ultimul rand, incercati sa reduceti nivelul de stres zilnic la care sunteti expusi. Se pare ca la unele persoane modificarea comportamentului diurn ajuta si la ameliorarea bruxismului nocturn.

Doamna doctor Simona Preoteasa, medic stomatolog specializat in Ortodontie Dent Estet:  

"Scrasnirea dintilor sau bruxismul este o afectiune provocata, in general, de diversi factori de stres. Necontrolat, bruximul toceste smaltul dintilor, cea mai dura substanta din corpul uman. Odata subtiat, smaltul nu mai poate fi recuperat, ceea ce conduce chiar si la pierderea dintilor.

Pentru ca isi gaseste cauzele in probleme de ordin psihologic, este indicata consultarea unui terapeut.

Efectele negative ale bruxismului asupra dintilor pot fi stopate cu ajutorul unei gutiere de protectie realizate in laboratorul dentar, care se poarta in general noaptea in timpul somnului, atunci cand aceste episoade sunt mai frecvente."

Multumim doamnei doctor Simona Preoteasa pentru informatiile oferite.

Surse:
www.webmd.com; www.mayoclinic.org; http://sleepfoundation.org; www.nlm.nih.gov; www.simplestepsdental.com