Ganduri de tata: de ce imi urasc sotia, desi o iubesc

Nu vreau sa va mai aud /citesc, dragile mele mamici, ca va vaitati cat este de greu sa cresteti copilul, ca nu primiti ajutor de la noi, taticii, ca suntem lenesi, iresponsabili si ca ramanem copii toata viata noastra si, ca, de fapt, nu va cresteti numai copilul ci si pe tatal lor. Va suna cunoscut? Credeati ca nu stim ce dialoguri purtati intre voi cand nu suntem noi prezenti? Eu cred ca aveti mult mai multe bucurii decat noi in viata de parinte, bucurii care compenseaza cu varf si indesat toate nemultumirile voastre.

Ei bine, mi-a luat ceva curaj sa astern aceste randuri si sa incep sa arunc cu cristale Swarowski in toate mamicile. Dar, cu sinceritate, va spun, ca nu mai pot si nu mai vreau sa aud de vietile grele si obositoare ale mamelor. Am doi copii, o fetita de 6 ani si un baietel de 4 ani, pe care ii iubesc ca pe ochii din cap, si o sotie minunata careia ii multumesc in fiecare zi pentru ca exista si pentru ca ma iubeste, asa nemernic cum sunt.

Insa, pe sotia mea, am momente in zi, saptamana, luna, cand o urasc de-a dreptul. Pentru ca si ea, ca orice mama, se vaita: ca e greu, ca nu apuca sa isi faca manichiura, ca toata ziua gateste si face curat, ca eu nu fac nimic, ca nu ma implic, ca nu o apreciez, ca nu stiu poezia de la gradinita a Nataliei si ce pijamale ii trebuie lui Robert. Nu o urasc pentru ca se vaita, sa nu interpretati gresit. O urasc pentru ca ea are parte de mult mai multe in viata ei de mama, decat voi primi eu vreodata daca as fi de 10 ori tatic in 10 vieti diferite.

Momentul de ura numarul 1: Felicitari! Ai ramas insarcinata. O sa ai un copil!

Nu mai spune? Si eu unde sunt? Ea a ramas insarcinata, dar as vrea sa primesc si eu felicitari. Nici la prima nici la a doua sarcina nu am fost pupat, felicitat, imbratisat ca voi fi tata. In schimb ea ... a ramas fara fond de ten in primele 10 minute, si prietenele ei i-au simtit sanii mariti prin bluza mai des decat ii simtisem eu in ultimele doua saptamani. Sa nu mai spun ca pe toata perioada sarcinii ea are voie sa doarma cat vrea, sa faca orice moft, sa nu mai puna mana pe nimic ce aduce cea mai mica asemanare cu produse de curatenie. Nu gateste, pentru ca nu mai are voie sa puna mana pe carne cruda! Nu ridica mana deasupra capului si nu o coboara la nivelul solului ca simte disconfort (dar ajunge la raftul cu ciocolata cand nu sunt eu acasa). Nu am vazut pe nicaieri articole care sa ne spuna si noua, taticii, cum sa trecem peste perioada sarcinii. Am vazut in schimb articole despre cum sa o sustinem pe ea. Din nou, nu interpretati gresit, am avut grija de ea in ambele sarcinii, si nimic nu mi-a facut mai mare placere (cu exceptia sanilor ei de-a dreptul apetisanti). Mi-as dori doar sa priviti si din perspectiva noastra, a taticilor!

Momentul de ura numarul 2: Se misca! Se misca! Uite, pune mana, simti?

Si pana sa pun eu mana ... bebe a decis sa doarma tun. Dragi mame si viitoare mame, ce ati simtit sau simtiti cand se misca bebelusul inauntrul vostru? Este greu sa descrieti asta in cuvinte, nu-i asa? E un sentiment minunat si grozav si fascinant si extraordinar si ... toate epitetele din literatura clasica si moderna ... pe care numai voi il simtiti. Noi stam ca prostii, cu o "baluta" in coltul gurii, jinduind pana la sufocare sa simtim si noi macar o atingere a bebelusului. 

Momentul de ura numarul 3: Mami este sefa in casa!

Oh, de cate ori nu am auzit asta. Oricat de mult m-as stradui eu sa par mai autoritar, sa fiu mai sever, sa impun reguli, tot mami este cea care este arbitrul, judecatorul, Dumnezeul si orice e mai mare decat zeitatile in casa noastra. Ii fac baie Nataliei, Andreea imi spune sa nu o spal pe cap, de fata cu ea. Incep sa o spal. "-Tati, de ce nu folosesti sampon? - Mama ta mi-a spus sa nu te spal pe par. - Maaaami! Nu ma spal pe cap in seara asta?. - Nu, nu te speli. - Mami a zis sa nu ma speli pe cap. - Asta ti-am zis si eu mai devreme. - Da, dar trebuia sa aud de la ea sa fiu sigura." Si uite asa sunt un simplu executant in ierarhia familiala, unde mama este manager, copiii clientii si eu muncitorul cara da cu sapa rabdarii si a iubirii neconditionate. Ca daca nu ar fi iubirea asta neconditionata, ar fi trebuit sa se inventeze un sistem de plata pe baza de butelii de gaz ilariant ca sa imi pastrez calmul.

Momentul de ura numarul 4: Unde este mami?

Raman singur cu copiii, cu pisica si cainele. Ea se duce la manichiura, in sfarsit. Merita, ca am avut doua zile de nastere de aniversat in ultima luna, si o tona de jucarii, copiii si dulciuri de administrat. Ce mai ... recunosc, merita sa fie ea managerul, eu nu reusesc sa imi amintesc nici macar de mancarea cainelui. Copiii dorm la pranz, ea se furiseaza ca pisica noastra pe usa si dispare. Ma asez pe canapea. E un meci cu Simona Halep. Adorm visand copii cu mingii de tenis in loc de cap, pisici si caini care arbitreaza din scaune gonflabile si eu stand in patru labe, drept fileu. Ma trezesc cu 4 fete mititele care ma privesc in ochi de la cativa centimetri, si in care citesc cu flacari si lasere FOAME! Pisica miauna, cainele schiauna, Natalia scartaie si Robert se mataie. Si cu acest refren in gand, sprintez spre frigider sa vad cum rezolv problema. Frigiderul pare plin, insa, va jur, nu vad nimic de mancare in el. Ma panichez cand sunetele se apropie de mine. Tremur ca si cum vine trenul si nu pot sa ma misc. Simt coada pisicii, labele cainelui si ... ma relaxez. Ei nu ma judeca. Ei nu sunt trenul. Reusesc sa pun ceva pe o farfurie cand apare si trenul, cu doua locomotive fumegand, ca un personaj din American Horror Story. Ce e pe farfurie nu e bun ca e verde si rosu, nu galben si alb. Oare vorbesc alta limba decat romaneste? Inteleg insa intrebarea "Unde este mami?" si caut febril raspunsul pentru ea. Cum reuseste ea, mama, sa aiba raspuns la toate si de ce copiii vor sa stie mereu unde e mami?.

As putea sa continui cu multe astfel de intamplari. Si toate vor sublinia ca voi, dragi mamici, sunteti si veti fi intotdeauna stalpul de sustinere al familiei, in care copilul, indiferent ca este fata sau baiat, va regasi linistea si dragostea de care are nevoie. Le gaseste si la noi, taticii, mai ales in momentele cand devenim caluti de calarit, bancomat pentru jucarii sau complici la ciocolata pe care am mancat-o pe ascuns. Insa, tot, voi, mamele, aveti parte de ceea ce noi nu vom avea niciodata: statutul de mama, care nu poate fi inlocuit de nimeni altcineva, nicicum, niciunde, niciodata. Voi stiti mereu raspunsul la tot, aveti replica pentru orice spune copilul, stiti sa il manipulati astfel incat sa fie totul mereu roz cu fluturasi si norisori albi, stiti ce sa puneti pe masa, cu ce haine sa il imbracati, cand si cum sa il culcati ... Pentru voi totul vine natural si usor si tot natural si usor vine inapoi si dragostea copiilor, mai uriasa, mai intensa si mai adanca. Asa ca, nu va mai vaitati, nu va mai smiorcaiti, nu ne mai cereti ceea ce nu putem oferi. Va iubim, dar si va uram in acelasi timp, pentru voi sunteti mame si noi nu!

Despre bărbaţi: 9 lucruri pe care femeile le urăsc la bărbaţi

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Îmi urăsc al treilea copil, şi aş fi uşurată dacă ar muri
    Îmi urăsc al treilea copil, şi aş fi uşurată dacă ar muri

    Ne aşteptăm ca declaraţiile părinţilor pe care le citim în diverse articole să fie pline de dragoste faţă de copiii lor, însă nu se întâmplă tot timpul...

    Cele mai grele momente din viata de parinte. Cum sa faci fata la “Te urasc, mama/tata!”
    Cele mai grele momente din viata de parinte. Cum sa faci fata la “Te urasc, mama/tata!”

    Nu e usor sa-ti privesti copiii luptandu-se cu viata. Si, totusi, asta face parte din viata. Meseria de parinte presupune sa ai grija de copilul tau, lasandu-i totodata libertatea si...

    „O iubesc pe această femeie și formele sale voluptoase” este scrisoarea publică a unui bărbat pentru soția sa
    „O iubesc pe această femeie și formele sale voluptoase” este scrisoarea publică a unui bărbat pentru soția sa

    Am aflat cine este câștigătorul premiului „Cel mai bun soț". Vă facem cunoștință cu Robbie Tripp, care are doar cuvinte de dragoste și admirație pentru formele...

    Crescând un copil: ”Pentru mine, o zi bună este cand reușesc să fac un duș, să îmi pieptăn părul și să îmi schimb pantalonii”
    Crescând un copil: ”Pentru mine, o zi bună este cand reușesc să fac un duș, să îmi pieptăn părul și să îmi schimb pantalonii”

    „Mami, nu-ți mai picta buzele cu roșu!”, îi spune un copil mamei sale. Declarația uimitoare a unei mame care se confruntă cu problemele de zi cu zi, la fel ca noi,...

    Adevărul dureros aflat de un tată după ce a citit Facebook-ul soției lui, uitat deschis
    Adevărul dureros aflat de un tată după ce a citit Facebook-ul soției lui, uitat deschis

    Un bărbat din SUA a descoperit un adevăr șocant despre soția lui, după ce aceasta își lăsase deschisă pagina de Facebook

    „Pot fi tăticul tău? Promit să te iubesc și să te protejez toată viața”
    „Pot fi tăticul tău? Promit să te iubesc și să te protejez toată viața”

    Printre toate întâmplările nefericite care au loc în toată lumea, mai există și povești cu final fericit. Cum este, de exemplu, cea a unui bărbat care și-a cerut...

    Replici de la copil care trebuie să te pună pe gânduri
    Replici de la copil care trebuie să te pună pe gânduri

    Odată cu creșterea în vârstă curiozitatea copilului ajunge să îmbrace proporții negândite. Din acest motiv am decis să îți prezentăm o serie de replici...

    © 2019 Qbebe