- Principiile de bază Montessori
- Informații de la specialist
- 1. Nu atingem niciodată un copil, fără să fim invitați de el, într-o formă sau alta
- 2. Copilul învață din tot ceea ce îi oferă mediul înconjurător
- 3. Stimulăm independența, încurajăm copilul să se ajute singur, să-și caute și să-și trăiască experiențele personale!
- 4. Nu vorbim despre copil în fața copilului și în niciun caz nu-i subliniem părțile negative
- 5. Exprimarea și ascultarea o facem cu respect
- 6. Atitudinea și comportamentul sunt desăvârșite deoarece adulții sunt modele pentru copii
- 7. Respectăm și apreciem pozitiv munca grandioasă a copilului, ritmul său de lucru și timpul de concentrare
- 8. Ne concentrăm și subliniem tot ce-i mai bun în copil
- 9. Îndrumăm copilul în a folosi corespunzător obiecte din mediul înconjurător, fără să avem pretenția că el stie deja ce este și la ce folosește
- 10. Când un copil ne cheamă, să fim gata să răspundem și să ascultăm cu atenție, răspunzând cu dragoste și răbdare
- 11. Respectăm copilul care se odihnește sau privește/observă pe alții lucrând, sau care se gândește la ce a făcut sau va face
- 12. Să ne distrăm împreună
Principiile de bază Montessori
Metoda de educație Montessori reprezintă o abordare educațională bazată pe activitate auto-direcționată, pe joacă colaborativă, creată de medicul și educatorul italian Maria Montessori.
Există cinci principii de bază care reprezintă cu acuratețe modul în care educatorii Montessori implementează metoda în instituțiile de învățământ și acestea presupun: respectul pentru copil, mintea absorbantă, perioadele sensibile, mediul pregătit și autoeducarea.
Respectul pentru copil este piatra de temelie pe care se bazează toate celelalte principii, după cum a afirmat Maria Montessori. De regulă, copiii nu sunt respectați, adulții forțându-i să îi urmeze fără a ține seama de nevoile lor speciale. Sunt tratați cu aroganță și brutalitate, iar apoi cu toții se așteaptă ca aceștia să fie supuși și bine crescuți, deși se cunoaște puterea instinctului lor de imitație și gradul în care admiră adulții. Când sunt însă respectați și au la dispoziție alegeri, sunt capabili să dezvolte aptitudinile și abilitățile necesare pentru o autonomie de învățare și respect de sine pozitiv.
Maria Montessori considera de asemenea că cei mici se pot educa singuri. Astfel, deși se spune că dobândim cunoașterea prin folosirea minții, copilul o absoarbe direct în viața sa fizică, concept desemnat minte absorbantă. Copiii nu se pot abține din a învăța și fac acest lucru prin simpla lor existență. Sunt născuți să învețe, fiind sisteme remarcabile de învățare, însă ce învață depinde de profesori, experiențe și mediu.
Un alt principiu de bază face referire la perioadele sensibile prin care trece un copil; atunci acesta este mai susceptibil anumitor comportamente și poate învăța anumite abilități mai ușor. Aceste perioade reprezintă dispoziții tranzitorii și sunt limitate la dobândirea unei anumite trăsături; odată ce aceasta a fost obținută sensibilitatea specială dispare (de exemplu, perioada sensibilă pentru scris). Aceasta diferă de la un copil la altul, iar rolul dascălului este să o identifice corespunzător.
Fondatoarea metodei Montessori considera că cei mici învață cel mai bine într-un mediu pregătit, unde pot face diverse lucruri pentru ei înșiși. În acest mediu materialele de învățare și experiențele sunt disponibile copiilor în mod sistematic. Libertatea este caracteristica esențială a acestui tip de mediu; copiii pot explora după cum aleg și asimilează ce găsesc aici.
Autoeducarea este conceptul care pornește de la premisa că cei mici sunt capabili să se educe singuri. Copii care sunt implicați activ într-un mediu pregătit și care exercită libertatea alegerii se autoeducă. Nu trebuie neglijat rolul profesorului care trebuie să ghideze copilul fără a-și face prea mult simțită prezența; trebuie să fie mereu pregătit să fie de ajutor, dar niciodată să nu reprezinte un obstacol între copil și experiența acestuia.
Citește și:Tu ai alege eficienta metoda Montessori in educatia copilului tau?
Informații de la specialist
Doamna Angela Milar, educator Montessori pe categoria 0-3 ani ne-a oferit următoarele reguli Montessori potrivite și pentru un adult.
Câteva reguli cu aplicabilitate largă, importante pentru mine :
1. Nu atingem niciodată un copil, fără să fim invitați de el, într-o formă sau alta
Probabil că sunt și adulți care nu se simt confortabil când cineva, fără să le ceară permisiunea, le invadează spațiul personal (de exemplu sunt brusc îmbrățișați).
2. Copilul învață din tot ceea ce îi oferă mediul înconjurător
De aceea, este important să acordăm atenție deosebită acestuia, pregătindu-l pentru nevoile sale, și nu invers. Copilul are nevoie de un mediu sigur care să îi poată satisface dorința de explorare. Un spațiu prietenos, aerisit, curat, luminos, ordonat aduce armonie și creează ordine interioară. Este benefic să încurajăm constant copilul să păstreze ordinea în spațiul său de joacă.
3. Stimulăm independența, încurajăm copilul să se ajute singur, să-și caute și să-și trăiască experiențele personale!
Nu facem pentru el ceea ce el deja știe și poate! În loc să-i subliniem neputința și să i-o hrănim, putem căuta diverse metode prin care să-l încurajăm să acționeze (de exemplu prin îmbrăcat, dezbrăcat, spălarea mâinilor etc.). Este mult mai ușor să faci curățenie după copil decât să îi restaurezi curajul și să-i dezvolți mai târziu independența.
4. Nu vorbim despre copil în fața copilului și în niciun caz nu-i subliniem părțile negative
Nu facem abstracție de prezența sa, comportându-ne ca și cum nu înțelege că este vorba chiar despre el. Printr-un exercițiu simplu de imaginație putem realiza că nu este placut nici ca ceilalți să vorbească despre noi ca și când nu am fi de față.
5. Exprimarea și ascultarea o facem cu respect
Mai degrabă invităm decât să dăm o comandă. Vorbim cu copiii cu amabilitate ca și cum i-am vorbi unui oaspete, folosind cuvinte şi expresii ca "Vă rog", "Mulțumesc", " Îmi permiți?" Vorbim calm, cu tonalitate joasă şi cu dragoste, mai ales atunci când copilul arată un comportament nepotrivit sau a făcut o greşeală.
6. Atitudinea și comportamentul sunt desăvârșite deoarece adulții sunt modele pentru copii
Suntem atenți la modul în care ne îmbrăcăm, ne purtăm, manipulăm obiecte, reacționăm în diverse situații, comunicăm și relaționăm cu toți cei din jurul nostru. Copiii vor învăța toate aceste lucruri imitându-ne.
7. Respectăm și apreciem pozitiv munca grandioasă a copilului, ritmul său de lucru și timpul de concentrare
Încercăm să nu îl întrerupem, cultivând dorința și plăcerea de a învăța care să vină din interiorul copilului, fără a fi dependent de laude sau recompense.
8. Ne concentrăm și subliniem tot ce-i mai bun în copil
Toate aspectele pozitive ale ființei lui și nu pe cele care, nouă adulților, ni se par negative. Astfel încurajăm și contribuim la formarea inițiativei și a unei imagini de sine sănătoase.
9. Îndrumăm copilul în a folosi corespunzător obiecte din mediul înconjurător, fără să avem pretenția că el stie deja ce este și la ce folosește
Îl oprim ferm și imediat dacă îi pune pe ceilalți în pericol, îi deranjează sau este în situația de a se răni.
10. Când un copil ne cheamă, să fim gata să răspundem și să ascultăm cu atenție, răspunzând cu dragoste și răbdare
Suntem alaturi de el și îl ajutăm să-și cultive curiozitatea și să descopere mediul.
11. Respectăm copilul care se odihnește sau privește/observă pe alții lucrând, sau care se gândește la ce a făcut sau va face
Nu îl întrerupem, nu îl strigăm, nu îl atragem spre alte activități. Copiii au momente în care simt nevoia să stea în liniște, să se recentreze pentru ca apoi să-și reia activitatea cu mai multă energie și determinare, ca și adulții.
12. Să ne distrăm împreună
Fiecare casa/mediu ar trebui să aibă jocuri potrivite vârstei copiilor. Un timp definit pentru joc ar trebui să devină rutina zilnică. Dacă adulții știu să asculte și sunt alerți, vor descoperi tot felul de lucruri ce sunt « puncte de interes » pentru copii și, cu imaginație, aceasta se poate transforma într-un proiect de grup. Hobby-urile unesc oamenii. Prin jocuri și proiecte comune în care fiecare trăiește bucuria, oamenii pot dezvolta sentimente de solidaritate în grup. Solidaritatea este esențială pentru egalitatea pe care o promovează și pentru atmosfera relaxată și armonioasă ce poate deveni parte din viața familiei/comunității.
Citește și: Metoda Montessori: 10 jocuri si activitati pentru copilul tau
Educarea copilului: 10 secrete Montessori pentru mamici si tatici
Surse: www.education.com;https://amshq.org; https://montessori-nw.org
Mulțumim doamnei Angela Milar pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.