Azi am ridicat ghiozdanul copilului meu și am făcut hernie de disc

Azi am ridicat ghiozdanul copilului meu și am făcut hernie de disc

Gabriela Paladi - Redactor

Subiectul acesta este dezbătut la intensitate maximă peste tot, atât în presă cât și la fiecare ședință cu părinții din toate școlile țării noastre. În contextul rezultatelor PISA de azi, mă întreb, ce tot cară copiii noștri în ghiozdanele lor cât niște geamantane, când analfabetismul este în continuare la niveluri dezastruoase? Nu este clar, oare, că sistemul nostru educațional este făcut pentru vârfuri și nu pentru mediocri? Nu este clar, oare, că sistemul nostru educațional îngroapă copiii în manuale, culegeri și fișe absurde de lucrat și că muncesc mai mult decât noi ca să învețe pe de rost comentarii, să scrie pagini întregi de texte copiate și să învețe pe de rost să facă cele mai complicate ecuații, dar să greșească la simple adunări? Nu este clar că ghiozdanele copiilor noștri, viitorul țării noastre, urlă din toate curelele lor că sistemul nostru educațional trebue REVOLUȚIONAT, nu schimbat?

În această dimineață am ridicat ghiozdanul copilului meu să o ajut să și-l pună în spate. M-am aplecat și am rămas înțepenită câteva secunde. Este greu, l-am cântărit, are aproape 5 kg.  Și stă cocoțat în spinarea unei fetițe de 8 ani, de clasa aIIa. Abia pot eu să îl țin, și azi nu a fost cel mai greu, are zile când aproape își dublează conținutul. Și toate acestea în condițiile în care învățătoarea Anyei face tot posibilul să le dea cât mai puține teme și să nu le încarce ghiozdanul fără sens. Au dulăpioare în clasă, primesc fișe ca teme, și nu culegeri. Voi sublinia și faptul că ghiozdanul gol are aproximativ 800 de grame și că este ergonomic.

ghiozdanȘi totuși, ghiozdanul atârnă greu în spinarea viitorului nostru. De ce? Pentru că trebuie să îi pui copilului pachet cu gustări, sticlă cu apă, dezinfectant, șervețele. Pentru că primesc corn și lapte la școală, nu vitamine și minerale. Pentru că apa nu este potabilă. Pentru că nu au săpun și hârtie igienică în băi. Pentru că programul de after-shool al școlii, deși există, și este minunat că există, nu oferă mâncare comestibilă și nici materiale educaționale. Si atunci copilul trebuie să își ia după el ce lucrează acolo, carioci, creioane, cartea pe care o citește și mâncare, desigur. Pentru că profesorii și învățătorii, oricât de bine intenționați ar fi, oricât de mult s-ar strădui să refacă un sistem deplorabil și stricat, tot sistemul acesta este cel care îi evaluează și le dă salarii. Și atunci, trebuie să respecte o programă și să încarce copiii, să îi forjeze ca să atingă nivelurile impuse de programă. Este greu de ambele părți, și pentru copii și părinți, și pentru profesori, mai ales pentru cei care se opun sistemului și încearcă să facă mai mult pentru copiii noștri decât prevede "programa".

După ce am făcut hernie de disc ridicând ghiozdanul Anyei și după ce copilul a plecat cu tatăl ei spre școală, m-am așezat să îmi odihnesc spatele și să frunzăresc facebook-ul. Și am dat de o postare a unui tată care a pus o poză cu nepoții lui care învață la Oxford și pleacă spre școală dimineața. Mai jos comparați voi ghiozdanul fiicei mele cu mapele celor doi.

 ghiozdan

Desigur, vor exista comentarii care spun că până la urmă, și noi alegem să încărcăm ghiozdanul copilului, și că peste tot părinții pun pachețele de prânz copiilor și sticla cu apă, în toate țările. Sunt de acord, ghiozdanul copilului meu nu este necesar să fie atât de greu. Ce punem în el este și alegerea noastră, a părinților. Însă, tot el, ghiozdanul, este un simbol al sistemului nostru de învățământ. Fiecare obiect din el este o repercursiune a programei școlare și a dotărilor școlilor. Dacă sistemul Montessori al Angliei permite copiilor să se ducă la școală doar cu o mapă și pachețelul de prânz, hai să luăm și noi de acolo câte ceva. Dacă sistemul Waldorf al Germaniei implică tot ghiozdane grele, dar urcă Germania pe primele locuri în evaluarea PISA, hai să luăm și ceva de acolo. Și oare ce fac țările acestea asiatice de reușesc să fie pe primele locuri mereu? Ce face Estonia, o țară care nu are nici miliarde de oameni, nici putere financiară ca alte state, precum SUA, Canada sau Anglia, de a reușit să se claseze pe locul 2?

Răspunsul vine de la Ministrul Educației, care ne arată că, de fapt, noi nu ne îngrijorăm, că nu contează cum învață copiii noștri, ci cât învață. „Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internațională. Accentul nu cade neapărat pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață”. Oare copiii noștri nu vor avea parte de situații concrete în viață? România este țara teoriei.

Surse foto: https://www.facebook.com/CarareTudor74/posts/2718405101560732 Arhiva personala

Articolul urmator
Refuz să fac temele copilului meu și iată de ce
Refuz să fac temele copilului meu și iată de ce

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Am făcut un experiment de o săptămână în care nu i-am corectat deloc comportamentului copilului meu. Ce am învățat
    Am făcut un experiment de o săptămână în care nu i-am corectat deloc comportamentului copilului meu. Ce am învățat

    Una din îndatoririle noastre de părinți este să le corectăm comportamentul copiilor noștri, să îi învățăm cum ar trebui să se poarte. Dar ce s-ar...

    Greșeli pe care le-am făcut în primul an de viață al copilului meu
    Greșeli pe care le-am făcut în primul an de viață al copilului meu

    Pe toată perioada sarcinii am încercat să mă informez cât de mult posibil cu privire la modul în care aș putea să îmi cresc puiul de om cât mai frumos și...

    O femeie a fost operată greșit de hernie, deși ea era însărcinată în nouă luni. Nu a știut că este gravidă iar medicii nu și-au dat seama
    O femeie a fost operată greșit de hernie, deși ea era însărcinată în nouă luni. Nu a știut că este gravidă iar medicii nu și-au dat seama

    O femeie însărcinată în luna a 9-a a fost operată greșit de hernie la spitalul din Târgu Jiu. Medicii nu și-au dat seama că e gravidă decât după operație,...

    Părul copilului meu a devenit alb după ce a făcut septicemie. Cum am reușit să îi salvăm viața
    Părul copilului meu a devenit alb după ce a făcut septicemie. Cum am reușit să îi salvăm viața

    O mamă al cărei fiu mic s-a îmbolnăvit grav după ce a contractat septicemie a demarat o campanie de sensibilizare cu privire la această afecțiune. Ea povestește cu groază cum...

    Soțul meu a făcut o obsesie pentru fiica șefului meu. Am găsit peste 1000 de poze cu ea în laptopul lui
    Soțul meu a făcut o obsesie pentru fiica șefului meu. Am găsit peste 1000 de poze cu ea în laptopul lui

    O femeie cere ajutorul în mediul online în legătură cu relația sa de cuplu. Nu știe dacă să se despartă sau nu de soțul ei, în laptopul căruia a găsit peste 1000...

    "De azi, puiul meu nu mai poate alerga." Ajutorul cerut de o mamă pentru fetița ei bolnavă de cancer, care a rămas fără un picior
    "De azi, puiul meu nu mai poate alerga." Ajutorul cerut de o mamă pentru fetița ei bolnavă de cancer, care a rămas fără un picior

    Durere, neputință, frustrare ... toate aceste sentimente destramă sufletul unei mame care cere disperată ajutor pentru fiica ei de numai 7 anișori care a primit un diagnostic crunt:...

    Soțul meu mi-a făcut o poză în timp ce eu dormeam cu bebelușii la sân. Este cel mai frumos portret al meu!
    Soțul meu mi-a făcut o poză în timp ce eu dormeam cu bebelușii la sân. Este cel mai frumos portret al meu!

    Chiar dacă, de cele mai multe ori este plină de provocări, trebuie să recunoaștem că alăptarea rămâne una dintre cele mai speciale și fericite etape din viață unei proaspete...

    În prima zi de grădiniță mi-am insultat educatoarea la sfatul tatălui meu. Trauma acelei zile mă urmărește și azi
    În prima zi de grădiniță mi-am insultat educatoarea la sfatul tatălui meu. Trauma acelei zile mă urmărește și azi

    În prima mea zi de grădiniță am intrat în bucluc pentru că i-am spus educatoarei mele Doamna Half-A-Hamburger. Numele ei era, de fapt, Doamna Hoffenberg, dar tatăl meu m-a...

    © 2024 Qbebe