Estimări pesimiste arată că apa va deveni în viitorul apropiat un mijloc în acțiunile teroriste și un element generator de conflicte între țări. Paradoxal, consumul de apă crește într-un ritm care depășește cu mult dinamica demografică, consumul de apă dublându-se la fiecare două decenii. Frecvența crescută a ploilor torențiale și a ruperilor de nori a evidențiat că rețelele de canalizare și preluare a apelor pluviale nu fac față acestor fenomene, revărsările rețelelor de canalizare producând daune uriașe și amenințând sănătatea publică.
În peisajul dezbaterilor pe această temă se remarcă și critici pertinente chiar din interiorul societăților „vinovate" de această stare de lucruri: orientarea producției alimentare către formule de producție în sistem industrial solicită intens rețelele de apă, fiecare produs care face obiectul de consum sau folosință cotidiană fiind realizat cu cantități incredibil de mari de apă, comparabil cu sistemele clasice de producție (industria casnică, prepararea hranei în casă etc.). Într-un autoproces de conștiință, unii autori occidentali constată că Occidentul importă materii prime agricole din țările sărace care au mari probleme cu apa, importuri care înglobează de fapt uriașe cantități de apă din acele spații atât de încercate și estimează că nu va dura mult până când etichetele produselor din Occident vor menționa și cantitatea de apă consumată pentru realizarea lor.
Instituții implicate în monitorizarea calității apei potabile
În scopul informării consumatorilor, Ministerul Sănătăţii, prin Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, întocmeşte şi publică, o dată la 3 ani, Raportul naţional asupra calităţii apei potabile. Ministerul Sănătăţii Publice organizează Registrul apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, şi administrează baza de date aferentă, aflată pe site-ul Ministerului Sănătăţii Publice.
Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, împreună cu producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc şi publică anual Raportul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, privind calitatea apei potabile. Raportul naţional privind calitatea apei potabile va fi notificat Comisiei Europene în termen de două luni de la publicare. Apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, aflate pe piaţă sunt notificate la Ministerul Sănătăţii Publice, prin institutele de sănătate publică din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Ministerul Sănătăţii Publice asigură accesul publicului la formularul electronic de notificare şi la Registrul apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, prin afişarea acestora pe site-ul oficial al Ministerului Sănătăţii Publice.
Obligațiile producatorilor de apă potabilă
Producătorii de apă potabilă distribuită prin sistem public trebuie să asigure accesul populaţiei la datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspecţia de către reprezentanţii populaţiei la orice oră acceptabilă, la cel puţin un birou de relaţii cu publicul, să afişeze programul şi numărul de telefon la care se pot obţine date despre calitatea apei potabile produse şi distribuite. Datele privind calitatea apei potabile sunt disponibile fără plată pentru populaţia deservită de producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decât cele din zona de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obţinerea informaţiilor privind calitatea apei potabile.
Tarifele la apa potabilă și apa menajeră sunt aprobate prin avizul A.N.R.S.C. (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice), după o verificare riguroasă a tuturor componentelor de preț, în conformitate cu regulile din Metodologia de analiză cost-beneficiu pentru investițiile în infrastructura de apă și de canalizare, finanțate prin fonduri publice acordate de la bugetul de stat și/sau din fonduri nerambursabile. Tariful trebuie să acopere costurile de operare ulterior finalizării investiției și o parte din costurile de amortizare a cheltuielilor de capital, ținând cont de nivelul acceptat al ratei de suportabilitate, calculată în condițiile legii.
Un alt cost suportat de către consumatori este cel al apei meteorice sau pluviale. Costul acesteia variază între 0,14 lei/mc (Pitești) și 0,92 lei/mc (București). Conform Contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, stabilirea cantităţii de apă pluvială (Qm) preluată în reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă pluvială comunicată de Autoritatea Naţională de Meteorologie pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator (cu excepţia persoanelor fizice și a asociaţiilor de proprietari/locatari), verificate cu datele din actul de proprietate şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR 1846-1:2006.
Apele uzate menajere sunt apele de canalizare rezultate din folosirea apei de către persoanele fizice, care rezultă mai ales din metabolismul uman şi din activităţi menajere şi igienico-sanitare.
Tariful la apa potabilă furnizată în sistem centralizat în primele 10 orașe ale țării
1. București - 4,50 lei/mc
2. Constanța - 4,46 lei/mc
3. Galați - 4,19 lei/mc
4. Brașov - 4,09 lei/mc
5. Craiova - 3,97 lei/mc
6. Iași și Oradea - 3,49 lei/mc
7. Timișoara - 3,11 lei/mc
8. Ploiești - 3,01 lei/mc
9. Cluj - 2,94 lei/mc
Tariful la apa menajeră în primele 10 orașe ale țării
1. Constanța - 4,32 lei/mc
2. Cluj - 3,39 lei/mc
3. Timișoara - 3,38 lei/mc
4. Craiova - 3,16 lei/mc
5. Brașov - 3,06 lei/mc
6. Galați - 2,52 lei/mc
7. Oradea - 2,02 lei/mc
8. Ploiești - 1,40 lei/mc
9. Iași - 1,31 lei/mc
10. Bucuresti - 1,09 lei/mc
Costul total al apei (apă potabilă și apă menajeră) furnizată în sistem centralizat, în primele 10 orașe ale țării
1. Constanța - 8,78 lei/mc
2. Brașov - 7,15 lei/mc
3. Craiova - 7,13 lei/mc
4. Galați - 6,71 lei/mc
5. Timișoara - 6,49 lei/mc
6. Cluj - 6,33 lei/mc
7. București - 5,59 lei/mc
8. Oradea - 5,51 lei/mc
9. Iași - 4,80 lei/mc
10. Ploiești - 4,41 lei/mc
„Apa înseamnă viață! Corpul uman poate rezista câteva săptămâni fără mâncare, dar doar câteva zile fără apă. Și asta pentru că este alcătuit în proporție de 60% din apă. Totodată, apa este un element central al tuturor culturilor și civilizațiilor, apa fiind esențială pentru supraviețuire. Accesul persoanelor la apa de băut, gătit și pentru igiena personală, reprezintă astăzi un minim standard de îndeplinit pentru fiecare dintre noi. Cu toate acestea, nu toată lumea are acces la aceste minime cerințe. 748 de milioane de oameni nu au încă acces la surse sigure de apă potabilă, iar 2,5 mld de persoane nu acces la salubritate, la nivel mondial, conform unui studiu OMS. Fiecare produs de care noi ne folosim zilnic, are nevoie de apa:1 coală de hârtie, 10 litri de apă; 500 g plastic, 91 litri de apă etc. Dar, mai întâi de toate, apa trebuie să fie curată, pură, din surse de încredere și să nu ne facă rău.
Proporția de apă a corpului variază între 50-60% și este dată în special de consumul de alimente bogate în apă, cum ar fi legumele și fructele și mai apoi de consumul de apă. Mai apoi, cu cât proporția de grăsime a corpului este mai mare cu atât apa este mai puțină. Grăsimea și apa nu se prea au bine! Consumul de apă este important, dar nu într-o cantitate impusă. 2-1,5litri/zi este doar un reper! Apa este importantă pentru toate organele, dar în special pentru organele excretoare, cum ar fi rinichiul și pielea, atât pentru buna lor funcționare cât și pentru aspect, în privința pielii. Apa este vitală, pornind de la banalul spălat pe mâini și până la tradiții, cultură și socializare", a declarat Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al "Școlii pentru Sănătate și Longevitate", Membru al "Academiei Americane de Nutriție și Dietetică", Reprezentant pentru România al "Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață" (ELMO).
„Niciun alt aliment nu e ingerat zilnic într-o cantitate așa de mare. Acest lucru ne obligă să acordăm o atenție deosebită apei. În privința calității apei potabile furnizată în sistem centralizat, la nivel național există diferențe mari privind parametrii de potabilitate ai acesteia. Potrivit Institutului Național de Statistică 36,3% din populația României NU este deservită de sistemul public de alimentare cu apă. În privința apei îmbuteliate, alegerea unor ape minerale naturale plate în vederea hidratării organismului nu este o opțiune ușoară având în vedere faptul că producătorii nu sunt obligați să declare compoziția chimică a apei după o structură standardizată. Atât timp cât legislația în domeniu nu obligă producătorul de apă potabilă îmbuteliată să declare compoziția chimică după o structură standardizată, nu putem vorbi despre o informare corectă, completă și precisă. În acest caz, consumatorul nu are posibilitatea să aleagă acest produs în cunoștință de cauză, ci influențat de publicitatea producătorilor.
În ceea ce privește apa destinată hidratării și pregătirii hranei bebelușilor, legislația în vigoare nu stabilește criterii clare în privința constituienților și valorilor acestora. Din păcate, în mediul rural, în localitățile care nu sunt racordate la sistemul public de alimentare cu apă, încă se mai înregistrează sute de cazuri de copii cu boala albastră generată de intoxicația acută cu nitrați, urmare a preparării hranei cu apă din fântâni nemonitorizate sanitar. Totodată, instituțiile care recomandă utilizarea anumitor tipuri de ape imbuteliate la pregătirea hranei sugarilor nu sunt transparente în privința procedurilor folosite în acest scop. Astfel de produse, ar trebui certificate de către organisme notificate/acreditate de către Ministerul Sănătății/Organismul Național de Acreditare", este de părere conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.