swipe
↓ citeste mai jos ↓
„Copiii cu autism au dizabilități intelectuale” „Copiii cu autism au dizabilități intelectuale”
1 / 6
„Vaccinurile provoacă autism” „Vaccinurile provoacă autism”
2 / 6
„Autismul este genetic” „Autismul este genetic”
3 / 6
„Autismul reprezintă o singură afecțiune” „Autismul reprezintă o singură afecțiune”
4 / 6
„Tratamentul cu agenți chelatori este sigur pentru autism” „Tratamentul cu agenți chelatori este sigur pentru autism”
5 / 6
„Copiii cu autism nu sunt interesați în a-și face prieteni” „Copiii cu autism nu sunt interesați în a-și face prieteni”
6 / 6

6 mituri despre autism pe care nimeni nu ar trebui să le mai creadă

„Copiii cu autism au dizabilități intelectuale”

Face parte dintre cele mai vehiculate mituri despre autism. Principalul motiv pentru care s-a ajuns aici este că numeroase persoane consideră că inteligența este dovedită mai ales de capacitatea de a se exprima, de a comunica. Psihologii atrag însă atenția asupra următorului fapt: un copil cu autism poate avea abilități verbale limitate, dar poate fi priceput, de exemplu, în a identifica soluții pentru a rezolva puzzle-uri complexe.


Mai mult decât atât, un studiu american din anul 2016 a evidențiat, în legătură cu relația dintre IQ-ul unui copil și prezența autismului, că:

  • Dintre copiii analizați, 33% prezentau o dizabilitate intelectuală (IQ mai mic de 70)
  • 24% dintre ei aveau un nivel al IQ-ului cuprins între 71 și 85
  • 42% aveau IQ mediu sau mai ridicat (peste 85)

De asemenea, oamenii de știință au constatat că, în cazul copiilor cu autism, evaluarea răspunsurilor verbale în demersul de măsurare a coeficientului de inteligență nu este cea mai bună opțiune, în contextul în care aceștia nu excelează în privința abilităților de limbaj. Spre exemplu, o variantă de test pentru măsurarea IQ-ului este Testul de Inteligență Non-verbală (TONI). Acest tip de test analizează mai degrabă ce știe un copil, nu cum exprimă verbal ceea ce știe.

6 mituri despre autism pe care nimeni nu ar trebui să le mai creadă

„Vaccinurile provoacă autism”

Acest mit despre autism este invocat adesea când vine vorba de argumentele aduse în defavoarea vaccinării copiilor. Totul a pornit de la un studiu britanic, publicat în urmă cu peste 20 de ani în revista medicală „The Lancet”. În cadrul studiului, s-a insistat asupra ideii că vaccinul împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului ar fi fost responsabil de creșterea numărului de copii afectați de autism din Marea Britanie. Pe măsură ce acest studiu a fost analizat de mai mulți specialiști, s-a ajuns la concluzia că nu există o legătură între vaccinuri și declanșarea autismului. Pe de o parte, s-a pornit de la un număr foarte mic de participanți (12) și,pe de altă parte, s-au constatat încălcări ale eticii și erori de procedură. Studiu a fost eliminat ulterior din revista „The Lancet”.

În schimb, un studiu danez a reușit să aducă în prim-plan faptul că nu există o relație între vaccinuri și autism. Studiul respectiv s-a bazat pe implicarea a peste 600.000 de copii, ce au fost monitorizați pentru o perioadă mare de timp (1999-2010). Până când studiul a fost finalizat, 95% dintre ei primiseră vaccinul contra rujeolei, rubeolei și a oreionului. Dintre aceștia, 6517 aveau un diagnostic de autism.

6 mituri despre autism pe care nimeni nu ar trebui să le mai creadă

„Autismul este genetic”

Și acest mit despre autism este invocat adesea, dar un studiu realizat prin implicarea a aproximativ 400 de gemeni a demonstrat că, în privința autismului, factorii genetici au fost supraestimați, în timp ce factorii de mediu au fost neglijați. Studiul respectiv a evidențiat faptul că aceștia din urmă reprezintă mai mult de jumătate din factorii susceptibili pentru formele severe de autism în particular și ale tulburărilor de spectru autist în general. În schimb, influența factorilor genetici a fost estimată undeva la 37-38%.

Coordonatorii studiului menționat au precizat că, anterior, se considera că, în cazul gemenilor identici, dacă unul dintre ei era diagnosticat cu autism, erau șanse cam 90% ca și celălalt să fie în aceeași situație.
Cât privește „factorii de mediu”, încă nu sunt disponibile suficiente date, dar se susține că, în cazul autismului detectat la vârste fragede, între acești factori pot fi regăsite cauze ce țin de primele luni ale copilăriei sau cele care sunt legate de perioada sarcinii.

6 mituri despre autism pe care nimeni nu ar trebui să le mai creadă

„Autismul reprezintă o singură afecțiune”

Este un mit vehiculat în special de cei care nu știu de fapt că autismul este inclus în cadrul „tulburărilor de spectru autist”. O tulburare de „spectru” presupune că manifestările, intensitatea acestora, abilitățile și dizabilitățile diferă de la pacient la pacient, persoanele care suferă de o asemenea tulburare fiind foarte diferite între ele în ceea ce privește modul de învățare, de a reacționa, de a fi atente etc..

Pentru a se putea vorbi de o tulburare de spectru autist, ar trebui să fie sesizate manifestări precum:

  • Evitarea contactului vizual și dorința de a fi singur/ă
  • Lipsa interesului când cineva indică un anumit obiect
  • Dificultăți în a relaționa cu ceilalți, lipsa de interes față de ei
  • Dificultăți în a-și înțelege propriile emoții, propriile sentimente, dar și pe cele ale altora
  • Dificultăți în exprimarea nevoilor prin cuvinte și gesturi specifice
  • Tendința de a repeta sunete sau propoziții
  • Dorința de a repeta anumite acțiuni
  • Probleme în adaptarea la noi rutine
  • Copiii nu sunt interesați deloc de jocurile de rol
  • Prezența reacțiilor neobișnuite la stimulii tactili, vizuali, olfactivi, auditivi
  • Pierderea unor abilități dobândite anterior (cum ar fi de exemplu, renunțarea la vorbit)

În privința tulburărilor de spectru autist, medicii avertizează că este esențial un diagnostic corect, urmat de recomandarea terapiilor specializate în scopul îmbunătățirii limbajului și a diferitelor abilități de adaptare.

6 mituri despre autism pe care nimeni nu ar trebui să le mai creadă

„Tratamentul cu agenți chelatori este sigur pentru autism”

Agenții chelatorii sunt indicați în scopul de a se îndepărta metalele grele din organism, rolul lor fiind de a le inactiva pe acestea pentru a nu se împrăștia în țesuturi și organe.

Potrivit „Mayoclinic”, există specialiști care pun autismul în legătură cu expunerea la mercur. Odată ce se va lua un tratament cu agenți chelatori, susținătorii acestui punct de vedere spun că și simptomele autismului se vor ameliora.

În realitate, s-au desfășurat mai multe cercetări menite să arate dacă există o relație între expunerea la metale grele și dezvoltarea autismului dar, în condițiile în care a fost necesar să se ia în calcul numeroși factori (cum ar fi geografia, factorii genetici, diferențele de metabolism între indivizi etc.), nu s-a putut stabili până acum dacă există o asemenea relație.
De asemenea, tratamentul cu agenți chelatori nu este indicat întrucât are efecte severe serioase, în special asupra rinichilor.

6 mituri despre autism pe care nimeni nu ar trebui să le mai creadă

„Copiii cu autism nu sunt interesați în a-și face prieteni”

Într-adevăr, este cunoscut faptul că, în cazul copiilor cu autism, intervin dificultăți de relaționare, de socializare. Acestea pot fi mai evidente când aceștia au vârste fragede, dar treptat, asigură psihologii, cu ajutorul terapiilor, pot deveni mai deschiși în a socializa, în a interacționa cu cei din jur.

Printre modalitățile menite să ajute un copil care suferă de o tulburare de spectru autist să-și poată face mai ușor prieteni se numără:

  • Spune-i ce este un prieten- Important este să-i oferi explicații cât mai clare. Spre exemplu, îi poți spune: „Îți place să ai pe cineva care să îți știe numele?”, „Îți place să ai lângă tine persoane care îți spun lucruri drăguțe?” sau „Prietenii sunt drăguți cu tine și îți spun lucruri care te ajută să te simți bine”
  • Vino cu modele vizuale- O soluție este să-i arăți o carte sau diverse imagini care să fie legate de tema prieteniei. Încearcă să vii cu explicații pentru fiecare imagine!
  • Ai grijă ca micuțul tău să fie în preajma copiilor ce au interese comune cu ale sale- Astfel, îi va fi mai la îndemână să stabilească legături. De pildă, dacă este pasionat de pictură, îl vei duce la un centru de activități unde se pictează
  • Exersați- Din acest punct de vedere, implică-ți copilul în activități care să-l ajute să lege prietenii, ca de exemplu: împărțirea de jucării, încercarea de a stabili un dialog etc.