
Fecioara Maria și mama sa, Sfânta Ana
Comentatorii biblici din lumea medievală occidentală au dezvoltat așa-numita teorie „Trinubium” potrivit căreia, așa cum s-a menționat anterior, Ana ar mai fi avut alți soți în afară de Ioachim. Având în vedere această teorie, Ana a avut și nepoți de la cele trei fiice ale ei (Maria, Maria Cleopas și Maria Salomae), de aici dobândind și statul de bunică a lui Iisus Hristos. Chiar dacă inițial teoria a fost combătută întrucât existența mai multor fiice și a nepoților erau incompatibile cu statutul de sfântă, treptat aceasta a redevenit apreciată în cultura occidentală după ce Ana a fost legată de Hannah, mama lui Samuel, care a mai născut trei fii și două fiice după ce i-a promis lui Dumnezeu că primul ei născut Îl va servi.
În Biserica Ortodoxă din Orient Sfânta Ana a început să fie mai cunoscută după ce împăratul Iustinian i-a dedicat o biserică în Constantinopol.
O altă dovadă a venerației sale este o frescă din secolul al VIII-lea dintr-o biserică din Roma (Santa Maria Antiqua), care o înfățișează ținând-o în brațe pe Fecioara Maria mică.
Treptat, pe parcursul epocii medievale, s-a putut observa că Ana este celebrată, în bisericile din Occident, ea însăși, nu neapărat prin legătura cu fiica ei, Fecioara Maria, mai ales după ce mai multe relicve ale sale au ajuns în numeroase biserici (cum ar fi Apt, în Provence, Ghent sau Chartres). După anul 1300, tot mai multe lăcașuri de cult din Europa au început să aibă capele sau altare dedicate Sfintei Ana.
Surse foto: commons.wikimedia.org
Surse foto: commons.wikimedia.org, pixabay.com
Surse foto: commons.wikimedia.org, pixabay.com