Cine a fost Sfânta Ana, mama Fecioarei Maria? Povestea misterioasă a celei care a fost bunica lui Iisus

Viața Sfintei Ana până să devină mama Fecioarei Maria

Potrivit unor surse necanonice, Ana s-a născut în Iudeea, provenind din neamul lui Levi. Era cea mai mică fiică dintre cele trei fiice ale unui preot (celelalte purtau numele de Maria și Sovi).
Ana s-a căsătorit cu Ioachim și împreună aveau o viață confortabilă în Nazareth. Cea mai mare durere a lor era că nu aveau copii. În timp ce Ioachim s-a refugiat în Templul din Ierusalim pentru a se ruga, Ana i-a promis ferm Lui Dumnezeu că, dacă va reuși să devină mamă, viața copilului ei va fi dăruită pentru a-L servi.

Informațiile despre Ioachim și Ana provin din literatura apocrifă (acest tip de literatură se concentrează asupra completării unor informații absente din lucrările canonice din Biblie, din Noul Testament), cu precădere din Protoevanghelie (Protoevanghelia lui Iacob/Iacov). Aceasta a fost apreciată în bisericile creștine din Grecia, din Siria sau de către copți (egipteni din vechime care s-au convertit la creștinism). Anumite părți din Protoevanghelie sunt citite acolo în cadrul celebrărilor ce țin de Sfânta Maria.

Odată ce Iacob de Voragine a inclus povestea lui Ioachim și a Anei în „Legenda sa de Aur” în secolul al XIII-lea, Sfânta Ana a devenit cunoscută și în Biserica Latină, deși exista controversa potrivit căreia Ana era sau nu virgină când a născut-o pe fiica sa, Fecioara Maria.

Surse foto: commons.wikimedia.org

Cum au aflat Sfânta Ana și soțul ei, Ioachim, că vor deveni părinți

În tradiția ortodoxă, Ana este considerată „Înaintașa lui Dumnezeu”, de aceea sunt celebrate atât nașterea Fecioarei Maria, cât și momentul în care aceasta a fost dusă la Templu (în Ierusalim) pentru a-L sluji pe Dumnezeu.

Faptul că Ioachim și Ana sunt înfățișați adesea la „Poarta de Aur din Ierusalim” îmbrățisându-se după ce au aflat că vor deveni părinți aduce în prim-plan modalitatea în care ei au primit această veste. Conform legendelor, fiecare dintre ei a fost anunțat separat de către un arhanghel.

Referitor la cuplul format din Ioachim și Ana, există opinii diferite din următorul punct de vedere: dacă Ana a fost doar soția acestuia sau dacă a mai avut și alți soți. De pildă, credințele vechi au ilustrat faptul că Ana a fost doar soția lui Ioachim. În schimb, legende din epoca medievală dezvăluie că Ana ar fi fost căsătorită de trei ori, în afara lui Ioachim (despre care s-a presupus că ar fi decedat la scurt timp după nașterea Fecioarei Maria) ea având următorii soți: Cleopas și Salomas/Solomas. Din fiecare căsătorie, Ana ar fi avut trei fiice: Fecioara Maria, Maria Cleopas și Maria Salomae.

Alături de aceste divergențe, în Biserica Catolică s-a adus în discuție și acest aspect: dacă Sfânta Ana a fost sau nu virgină când a născut-o pe Fecioara Maria. Dacă anumite voci susțin că Fecioara Maria, fiica lui Ioachim și a Anei, a fost concepută în momentul în care părinții ei s-au îmbrățișat la „Poarta de Aur din Ierusalim”, altele consideră că nu există nicio dovadă a faptului că aceasta s-a născut în alt mod decât un copil obișnuit.

Surse foto: commons.wikimedia.org

Cum a ajuns Fecioara Maria la Templu

Deși scrierile canonice din Biblie (din Noul Testament) nu pomenesc nimic despre copilăria Fecioarei Maria, nici despre părinții ei, nici despre educația sa, una dintre cele mai semnificative scrieri în care se vorbește despre astfel de detalii este reprezentată de „Protoevanghelia lui Iacob ” (scrisă pentru prima dată în limba greacă la jumătatea secolului al II-lea). Rezistența acestei scrieri a fost confirmată prin prezența unor manuscrise realizate în dialectul copt, în armeană, în georgiană, în limba slavonă veche și chiar în traducerile arabe.

În cadrul Bisericii Occidentale, „Protoevanghelia” nu a fost văzută ca o sursă sigură de informații mai ales în secolele al IV-lea și al V-lea, dar după ce au fost regăsite diferite manuscrise (atribuite Pseudo-Evangheliei după Matei) în care se vorbea despre copilăria Fecioarei Maria, lucrurile au început să se schimbe. Vor apărea din ce în ce mai multe traduceri și rescrieri despre primii ani ai copilăriei Fecioarei Maria.

Pentru a-și îndeplini promisiunile făcute lui Dumnezeu dacă vor avea un copil, Ioachim și Ana au dus-o pe fiica lor, Maria, la Templu pe când avea vârsta de 3 ani. Potrivit scrierilor din Sfânta Scriptură, Maria a locuit în Templul din Ierusalim ducând o viață ascetică, fiind lăsată  în grija preotului Zaharia.

Surse foto: commons.wikimedia.org

Fecioara Maria și mama sa, Sfânta Ana

Comentatorii biblici din lumea medievală occidentală au dezvoltat așa-numita teorie „Trinubium” potrivit căreia, așa cum s-a menționat anterior, Ana ar mai fi avut alți soți în afară de Ioachim. Având în vedere această teorie, Ana a avut și nepoți de la cele trei fiice ale ei (Maria, Maria Cleopas și Maria Salomae), de aici dobândind și statul de bunică a lui Iisus Hristos. Chiar dacă inițial teoria a fost combătută întrucât existența mai multor fiice și a nepoților erau incompatibile cu statutul de sfântă, treptat aceasta a redevenit apreciată în cultura occidentală după ce Ana a fost legată de Hannah, mama lui Samuel, care a mai născut trei fii și două fiice după ce i-a promis lui Dumnezeu că primul ei născut Îl va servi.

În Biserica Ortodoxă din Orient Sfânta Ana a început să fie mai cunoscută după ce împăratul Iustinian i-a dedicat o biserică în Constantinopol.

O altă dovadă a venerației sale este o frescă din secolul al VIII-lea dintr-o biserică din Roma (Santa Maria Antiqua), care o înfățișează ținând-o în brațe pe Fecioara Maria mică.

Treptat, pe parcursul epocii medievale, s-a putut observa că Ana este celebrată, în bisericile din Occident, ea însăși, nu neapărat prin legătura cu fiica ei, Fecioara Maria, mai ales după ce mai multe relicve ale sale au ajuns în numeroase biserici (cum ar fi Apt, în Provence, Ghent sau Chartres). După anul 1300, tot mai multe lăcașuri de cult din Europa au început să aibă capele sau altare dedicate Sfintei Ana.

Surse foto: commons.wikimedia.org