swipe
↓ citeste mai jos ↓
Concluziile unui studiu recent Concluziile unui studiu recent
1 / 6
Obiceiurile alimentare mediază predispoziția spre obezitate Obiceiurile alimentare mediază predispoziția spre obezitate
2 / 6
Factorii genetici meniți să ducă la obezitate pot fi ținuți sub control Factorii genetici meniți să ducă la obezitate pot fi ținuți sub control
3 / 6
Factorul genetic se manifestă  în proporție de 45-90% Factorul genetic se manifestă  în proporție de 45-90%
4 / 6
Principalele cauze Principalele cauze
5 / 6
Un stil de viață sănătos Un stil de viață sănătos
6 / 6

Obezitatea se moștenește: „ciugulitul” între mese și mâncatul emoțional sunt parte din gena familiei

Concluziile unui studiu recent

Specialiști din Viena au colaborat cu Universitatea din Helsinki (Finlanda) pentru a descoperi în ce măsură obiceiurile alimentare din familie își pot pune amprenta asupra apariției obezității. În acest scop s-a apelat la un număr mai mare de 4000 de gemeni, cu vârste cuprinse între 31 și 37 de ani, care au fost analizați din următoarele puncte de vedere: predispoziția genetică spre obezitate, obiceiurile alimentare, masa corporală și circumferința taliei. Plecându-se de la analizarea unor gene ce sunt legate de obezitate, echipa de cercetători a încercat să delimiteze factorii de mediu de cei genetici pentru a realiza un „scor al riscului” pentru dezvoltarea excesului ponderal.

Obezitatea se moștenește: „ciugulitul” între mese și mâncatul emoțional sunt parte din gena familiei

Obiceiurile alimentare mediază predispoziția spre obezitate

Pentru a se desprinde o concluzie cât mai clară, coordonatorul studiului a propus analizarea a patru tipuri de tipare ale mâncatului: gustările, mesele neregulate, cu alimente nesănătoase, mâncatul cu restricții și mâncatul emoțional. Prima concluzie a oamenilor de știință a fost că gemenii monozigoți (identici) au obiceiuri alimentare mai asemănătoare decât în cazul celor dizigoți (fraternali, diferiți).

Altă constatare a fost că obiceiurile alimentare mediază predispoziția spre obezitate. Acest aspect se referă cu precădere la ceea ce înseamnă „luarea de gustări”. Practic, s-a putut sesiza dificultatea participanților la studiu de a se opri la timp din mâncat, de a lua permanent gustări între mese, de a mânca prea mult, de a lua gustări seara, târziu.

Obezitatea se moștenește: „ciugulitul” între mese și mâncatul emoțional sunt parte din gena familiei

Factorii genetici meniți să ducă la obezitate pot fi ținuți sub control

Cei care au realizat studiul au precizat că persoanelor cu predispoziție genetică spre obezitate le va fi mult mai greu să-și mențină o greutate corporală normală, prin comparație cu aceia care nu au o asemenea predispoziție.În acest context, s-a insistat asupra eforturilor de schimbare a obiceiurilor alimentare de către persoanele ce se confruntă cu așa ceva.

De asemenea, coordonatorul studiului a adus în atenție următorul aspect: factorii genetici meniți să ducă la obezitate pot fi ținuți sub control dacă se apelează la transformări în stilul de viață, legate mai ales de încercarea de a avea o alimentație echilibrată, de a face mai multă mișcare și de a avea parte, pe cât posibil, de suficient somn.

Obezitatea se moștenește: „ciugulitul” între mese și mâncatul emoțional sunt parte din gena familiei

Factorul genetic se manifestă în proporție de 45-90%

Un studiu publicat online în anul 2018 a arătat că factorul genetic are un rol semnficativ în apariția obezității, manifestându-se, pe parcursul vieții, în proporție de 45-90%. În vederea formulării unei concluzii s-a recurs la persoane care au fost adoptate și s-a analizat cum a evoluat masa lor corporală din adolescență până la maturitate. S-a putut sesiza că, la maturitate, persoanele adoptate erau similare părinților lor naturali.

Obezitatea se moștenește: „ciugulitul” între mese și mâncatul emoțional sunt parte din gena familiei

Principalele cauze

S-a comparat inclusiv indicele de masă corporală a unor perechi de gemeni și s-a stabilit că factorul genetic avea o rată de aproximativ 70% în apariția obezității ca adulți tineri. Printre principalele cauze pe care specialiștii le-au găsit responsabile de acest fenomen sunt:

  • Mutația unei singure gene (din parcursul leptinei- melanocortinei- acestea reglează greutatea corporală, leptina inducând sațietatea și ținând în frâu apetitul)
  • Obezitatea severă asociată unor anomalii în privința dezvoltării neurologice, care au generat și anomalii în cadrul sistemelor/organelor
  • Existența unei obezități poligenice: genele ce predispun la obezitate au fost stimulate de factori de mediu

În vederea ținerii sub control a obezității, autorii studiului au vorbit despre gestionarea cât mai eficientă a factorilor de mediu, a celor legați de comportament, plecându-se de la premisa că adipozitatea excesivă este determinată de interacțiunea dintre acești factori și de genetică. În același timp, s-a vorbit și despre adoptarea unei alimentații sănătoase și de practicarea activităților fizice în vederea prevenirii obezității.

Obezitatea se moștenește: „ciugulitul” între mese și mâncatul emoțional sunt parte din gena familiei

Un stil de viață sănătos

Un studiu recent (publicat online la sfârșitul anului trecut) a demonstrat că un rol fundamental în diminuarea riscului de obezitate la copii și adolescenți îl are evitarea unor obiceiuri dăunătoare precum: săritul peste mese, aportul ridicat de gustări, consumul intens de alimente fast-food, mâncatul în timp ce se privește la televizor, săritul peste micul dejun, obiceiul de a nu se lua mese în familie, un aport scăzut de fructe, de legume.

În schimb, coordonatorii studiului insistă asupra adoptării unor obiceiuri ce vor scădea riscul obezității:

  • O dietă echilibrată
  • Luarea meselor acasă
  • Mese în familie
  • Mese cât mai regulate
  • Porții de mâncare ce nu sunt exagerat de mari, ci proporționale cu nevoile nutriționale ale copiilor și adolescenților