Cercetările sugerează că muzica de fundal, sau muzica care este ascultată în timp ce o persoană se concentrează asupra unei activități, poate îmbunătăți performanța în sarcinile cognitive la adulții în vârstă. Un studiu a constatat că redarea unei muzici mai optimiste a dus la îmbunătățiri ale vitezei de procesare, în timp ce atât muzica optimistă, cât și cea mai slabă, a adus beneficii în ceea ce privește memoria.
Așadar, data viitoare când ai de îndeplinit o sarcină, poate ar fi o idee bună să pui și niște muzică în surdină! Alege piese instrumentale mai degrabă decât melodii cu versuri complexe, care te-ar putea distrage de la ceea ce ai de făcut.
Există dovezi științifice care arată că ascultarea muzicii poate fi o modalitate eficientă de a face față stresului. Muzica meditativă, de exemplu, este creată pentru a liniști mintea și a induce relaxarea.
Într-un studiu din 2013, participanții au fost expuși la un factor de stres, după care au fost supuși unui test de stres psihosocial. Unii participanți au ascultat muzică de relaxare, alții au ascultat sunetul valurilor, iar restul nu au primit niciun stimul auditiv. Rezultatele au sugerat că ascultarea muzicii a avut un impact asupra răspunsului uman la stres, în special asupra sistemului nervos autonom. Cei care au ascultat muzică au avut tendința de a se recupera mai repede după un factor de stres.
Unul dintre cele mai surprinzătoare beneficii psihologice ale muzicii este acela că ar putea fi un instrument util pentru pierderea în greutate!
Potrivit unui studiu, persoanele care au mâncat în restaurantele slab luminate, unde se asculta muzică relaxantă (jazz, blues etc.), au consumat cu 18% mai puțină mâncare decât cele care au mâncat în alte restaurante.
Cercetătorii sugerează că muzica și iluminatul ajută la crearea unui cadru mai relaxat. Deoarece participanții erau mai relaxați și mai confortabili, este posibil ca aceștia să fi consumat mâncarea mai încet și să fi fost mai conștienți de momentul în care au început să se simtă sătui.
Ai putea încerca să pui acest lucru în practică, punând muzică relaxantă acasă în timp ce iei cina. Prin crearea unui cadru relaxant, este posibil să ai mai multe șanse să mâncați încet și, prin urmare, să ajungi mai repede la o senzație de sațietate.
O mulțime de studenți obișnuiesc să asculte muzică în timp ce studiază, dar este aceasta o idee atât de bună? Unii consideră că ascultarea muzicii preferate în timp ce studiază îi ajută să rețină mai bine informațiile, în timp ce alții susțin că aceasta servește pur și simplu la crearea unei atmosfere relaxante, propice studiului.
Cercetările sugerează că muzica, într-adevăr, ar putea ajuta la îmbunătățirea memoriei și a capacității de concentrare. Dar depinde de o varietate de factori, inclusiv de tipul de muzică, de plăcerea ascultătorului pentru acea muzică și chiar de cât de bine pregătit muzical poate fi ascultătorul.
Insomnia este o problemă serioasă care afectează persoane din toate grupele de vârstă. Deși există multe abordări pentru tratarea acestei probleme, cercetările au demonstrat că ascultarea de muzică clasică relaxantă poate fi un remediu sigur, eficient și accesibil.
În cadrul unui studiu care a analizat studenții de facultate, participanții au ascultat muzică clasică, o carte audio sau nimic înainte de culcare, timp de trei săptămâni. Cercetătorii au evaluat calitatea somnului atât înainte, cât și după intervenție. Studiul a constatat că participanții care au ascultat muzică au avut o calitate a somnului semnificativ mai bună decât cei care au ascultat cartea audio sau niciun fel de muzică.
Cercetările au arătat că muzica poate fi foarte utilă în gestionarea durerii. Un studiu efectuat pe pacienți cu fibromialgie a constatat că cei care au ascultat muzică doar o oră pe zi au înregistrat o reducere semnificativă a durerii în comparație cu cei dintr-un grup de control.
La sfârșitul perioadei de studiu de patru săptămâni, participanții care ascultaseră muzică în fiecare zi au înregistrat reduceri semnificative ale sentimentelor de durere și depresie. Astfel de rezultate sugerează că terapia prin muzică ar putea fi un instrument important în tratamentul durerii cronice.
O analiză din 2015 a cercetărilor privind efectele muzicii asupra gestionării durerii a constatat că pacienții care au ascultat muzică înainte, în timpul sau chiar după o intervenție chirurgicală au resimțit mai puțină durere și anxietate decât cei care nu au ascultat muzică.
Deși ascultarea muzicii în orice moment a fost eficientă, cercetătorii au remarcat că ascultarea muzicii înainte de operație a dus la rezultate mai bune. Revizuirea a analizat date de la peste 7.000 de pacienți și a constatat că cei care ascultau muzică au avut nevoie, de asemenea, de mai puține medicamente pentru a-și gestiona durerea. De asemenea, a existat o îmbunătățire ușor mai mare, deși nu semnificativă din punct de vedere statistic, a rezultatelor în ceea ce privește gestionarea durerii atunci când pacienților li s-a permis să își aleagă propria muzică.
Există un motiv întemeiat pentru care ne este mai ușor să facem exerciții fizice în timp ce ascultăm muzică. Cercetătorii au descoperit că ascultarea muzicii cu ritm alert îi motivează pe oameni să facă exerciții mai mult.
Un experiment conceput pentru a investiga acest efect a însărcinat 12 studenți sănătoși de sex masculin să pedaleze pe o bicicletă staționară la viteze autopropulsate. În cadrul a trei încercări diferite, participanții au pedalat timp de 25 de minute în timp ce ascultau un playlist cu șase melodii diferite, cu ritmuri diferite.
Fără ca ascultătorii să știe, cercetătorii au făcut diferențe subtile în ceea ce privește ritmul muzicii și apoi au măsurat performanța. Muzica a fost lăsată la o viteză normală, crescută cu 10% sau redusă cu 10%. Accelerarea melodiilor a dus la creșterea performanței în ceea ce privește distanța parcursă, viteza de pedalare și puterea exercitată. În schimb, încetinirea tempo-ului muzicii a dus la scăderi ale tuturor acestor variabile.
Un alt beneficiu al muzicii, confirmat științific, este că s-ar putea să ne facă mai fericiți.
În cadrul unei examinări a motivelor pentru care oamenii ascultă muzică, cercetătorii au descoperit că muzica i-a ajutat pe aceștia să obțină o stare de spirit mai bună și să devină mai conștienți de sine.
Un alt studiu a constatat că încercarea intenționată de a stimula starea de spirit prin ascultarea de muzică pozitivă ar putea avea un impact în decurs de două săptămâni. Participanții au fost instruiți să încerce în mod intenționat să își îmbunătățească starea de spirit ascultând muzică pozitivă în fiecare zi, timp de două săptămâni.
Alți participanți au ascultat muzică, dar nu au fost îndrumați să devină mai fericiți în mod intenționat. Când participanții au fost rugați ulterior să își descrie propriul nivel de fericire, cei care au încercat în mod intenționat să își îmbunătățească starea de spirit au declarat că se simt mai fericiți după doar două săptămâni.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că terapia prin muzică poate fi un tratament sigur și eficient pentru o varietate de tulburări, inclusiv pentru depresie.
Un studiu a constatat că terapia prin muzică a fost o modalitate sigură și cu risc scăzut de a reduce depresia și anxietatea la pacienții care suferă de afecțiuni neurologice, cum ar fi demența, accidentul vascular cerebral și boala Parkinson.
În timp ce muzica poate avea cu siguranță un impact asupra stării de spirit, tipul de muzică este, de asemenea, important. Muzica clasică și muzica de meditație oferă cele mai mari beneficii de stimulare a dispoziției, în timp ce muzica heavy metal și muzica techno sunt ineficiente și chiar dăunătoare.
Un alt beneficiu psihologic important al muzicii constă în capacitatea sa de a stimula performanța. În timp ce oamenii au o frecvență preferată a pașilor atunci când merg și aleargă, oamenii de știință au descoperit că adăugarea unui ritm puternic și ritmic ar putea inspira oamenii să obțină o mai bună performață. Alergătorii nu numai că sunt capabili să alerge mai repede în timp ce ascultă muzică, dar se simt și mai motivați să se țină de treabă și dau dovadă de o rezistență mai mare. Tempo-ul ideal pentru muzica de antrenament este undeva între 125 și 140 de bătăi pe minut.
În timp ce cercetările au constatat că sincronizarea mișcărilor corpului cu muzica poate duce la o performanță mai bună și la o rezistență sporită, efectul tinde să fie cel mai pronunțat în cazul exercițiilor de intensitate mică sau moderată. Cu alte cuvinte, o persoană obișnuită are mai multe șanse să culeagă roadele ascultării muzicii mai mult decât ar putea să o facă un atlet profesionist.
Așadar, de ce muzica stimulează performanța la antrenament? Ascultarea muzicii în timp ce se antrenează scade percepția de efort a unei persoane. Lucrezi mai mult, dar nu pare că depui mai mult efort. Deoarece atenția vă este distrasă de muzică, este mai puțin probabil să observi semnele evidente ale efortului, cum ar fi respirația crescută, transpirația și durerile musculare.