Când încep bebelușii să doarmă toată noaptea?

De ce nu doarme bebelușul?

Bebelușii și somnul sunt adesea un subiect de îngrijorare și frustrare pentru părinți. În primii ani de viață, mulți bebeluși se agită necontenit în timpul nopții, lăsându-i pe părinți epuizați și în căutare de răspunsuri. Cu toate că fiecare bebeluș este unic, există mai multe motive comune pentru care micuții pot avea dificultăți în a dormi noaptea.

Un prim motiv ar fi foamea. Bebelușii au stomacul mic și au nevoie să se hrănească frecvent, mai ales în primele luni. Este important de reținut că, în cele mai multe cazuri, foamea este motivul principal pentru care bebelușii se trezesc în timpul nopții. Aceștia se bazează pe hrănirile regulate pentru a-și satisface nevoile nutriționale, iar semnalele de foame le pot perturba somnul.

De asemenea, bebelușii dezvoltă adesea asociații de somn sau dependențe de anumite condiții sau obiecte pentru a adormi. Exemple de asociații de somn ar putea fi legănatul, alăptatul sau suzeta. Atunci când bebelușii se trezesc în timpul nopții, ei se pot lupta să adoarmă din nou fără aceste asociații de somn, ceea ce va duce la treziri frecvente.

Un alt motiv îl reprezintă regresiile de somn, și anume perioadele în care tiparul de somn ale bebelușului se schimbă temporar, ceea ce duce la un somn agitat. Aceste regresii pot apărea la patru luni, 8-10 luni, respectiv 18 luni. Ele sunt adesea asociate cu reperele de dezvoltare, apariția primilor dințișori sau schimbările de rutină.

Totodată, bebelușii pot resimți anumite disconforturi fizice care îi împiedică să doarmă bine. Aceste disconforturi pot fi cauzate de factori precum dentiția, anumite boli, colicii, refluxul gastroesofagian sau iritația de scutec. Atunci când bebelușii nu se simt confortabil, pot deveni mai agitați în timpul orarului de somn.

Un alt aspect de luat în calcul este că bebelușii au sistemul nervos în dezvoltare, motiv pentru care sunt foarte sensibili la stimuli externi. Suprastimularea cauzată de lumini sau zgomote puternice, activitate excesivă sau un mediu aglomerat, poate face dificilă calmarea și adormirea lor. Crearea unui mediu de odihnă calm și liniștitor poate ajuta bebelușii să facă tranziția spre o noapte de somn neîntrerupt mai ușor.

Camera bebelușuilui joacă un rol esențial în promovarea unui somn sănătos. Factori precum temperatura, lumina, nivelul de zgomot și confortul pătuțului sau al saltelei, pot avea un impact puternic asupra capacității bebelușului de a adormi și de a rămâne adormit pe parcursul nopții. Așadar, crearea unui mediu favorabil odihnei poate îmbunătăți calitatea somnului celor mici și, implicit, a părinților.

Stabilirea unui program de somn și a unei rutine de culcare sunt esențiale pentru bebeluși. Atunci când există inconsecvență în tiparul de somn, bebelușul poate întâmpina dificultăți de adaptare și se poate împotrivi să doarmă. O rutină previzibilă îi semnalează micuțului că este timpul să se liniștească și să se pregătească pentru somn.

Un alt motiv pentru care cel mic refuză să doarmă poate fi anxietatea de separare. Pe măsură ce bebelușii dezvoltă atașamente emoționale, ei pot manifesta anxietate de separare atunci când sunt despărțiți de îngrijitorii lor primari, în special pe timp de noapte. Această anxietate poate face somnul dificil, mai ales atunci când se pune problema de a rămâne adormiți în mod independent.

Nevoile de somn ale bebelușilor se schimbă pe măsură ce aceștia cresc și se dezvoltă. În timpul perioadelor de creștere rapidă sau a etapelor de dezvoltare, tiparele lor de somn pot fi perturbate. Așadar, e posibil să remarci că etapele principale de dezvoltare, care includ rostogolirea, târârea, ridicarea în picioare sau mersul pe jos, sunt asociate cu episoade de somn mai agitat. Aceste noi abilități pot provoca neliniște sau trezire în timpul nopții.

Nu în ultimul rând, este important de reținut că bebelușii, ca și adulții, au variații naturale ale tiparelor de somn. Unii bebeluși dorm în mod natural mai bine, în timp ce alții au nevoie de mai multă asistență pentru a se culca și a rămâne adormiți. Înțelegerea și acceptarea acestor diferențe individuale îi poate ajuta pe părinți să navigheze cu răbdare și empatie printre provocările de somn ale bebelușului lor.

Este de reținut, de asemenea, că pot exista mulți alți factori, specifici bebelușului, care să contribuie la dificultățile sale de somn. Dacă ai preocupări legate de somnul bebelușului tău, este recomandat să te consulți cu un medic pediatru sau cu un specialist în somn, care îți pot oferi îndrumare și sprijin personalizat.

Cum îl poți adormi pe bebe?

Atunci când bebelușul refuză să adoarmă, poate fi o situație dificilă și frustrantă pentru părinți. Cu toate acestea, există mai multe metode și strategii pe care le poți încerca pentru a-ți ajuta copilul să se liniștească și să adoarmă. Iată câteva tehnici eficiente care te pot ajuta în acest sens.

În primul rând, o rutină de somn bine pusă la punct este esențială pentru a-i semnala bebelușului tău că este timpul să se liniștească și să se pregătească pentru somn. Consecvența este extrem de importantă, așa că este bine să stabilești o rutină care să includă activități precum o baie caldă, un masaj ușor, schimbarea în pijamale, citirea unei cărți sau cântatul unui cântec de leagăn. Această rutină va ajuta copilul să asocieze activitățile premergătoare de calmare cu somnul.

Asigură-te că spațiul de somn al bebelușului este unul calm, confortabil și favorabil odihnei. Păstrează camera slab luminată, folosește zgomot alb sau muzică clasică și menține o temperatură ambientală adecvată. Un mediu de somn propice ajută la fundamentarea unor semnale de somn care îi sugerează micuțului că este timpul să doarmă.

O tehnică bună de a-l ajuta pe cel mic să adoarmă este înfășatul. Înfășatul poate oferi un sentiment de siguranță și poate imita sentimentul de a fi în uter, ajutându-l pe bebe să se simtă mai relaxat. Folosește o păturică de înfășat ușoară, din fibră naturală, sau ia în considerare folosirea unui sac de dormit, care permite o mai mare libertate de mișcare, oferindu-i, în același timp, senzație de confort.

Poți, de asemenea, încerca legănarea sau mișcarea blândă și repetitivă a celui mic. Mulți bebeluși sunt ușor de liniștit prin legănat sau prin mișcăru ușoare. Îl poți legăna pe bebe în brațe, dar poți să folosești și un balansoar sau un leagăn automat pentru copii mici și sugari. Ia aminte doar că cel mic trebuie transferat în pătuț sau pe suprafața de dormit odată ce este somnoros, dar nu complet adormit.

 O idee bună și utilă este să folosești zgomot alb sau muzică de relaxare. Sunetele de fundal, mai ales cele repetitive, pot ajuta la anularea sunetelor deranjante și la crearea unui mediu liniștitor pentru copil. Poți folosi un aparat de zgomot alb, un ventilator sau poți chiar pune muzică de relaxare sau sunete din natură pentru a crea o ambianță liniștitoare, care să favorizeze somnul.

Nu în ultimul rând, foamea sau disconfortul provocat de gaze poate împiedica copilul să adoarmă. Asigură-te că bebelușul este bine hrănit și că a râgâit, înainte de a încerca să îl adormi. Dacă îl alăptezi, asigură-te că se prinde bine și că te afli într-un spațiu cu atmosferă calmă și cu lumină difuză, pentru a evita suprastimularea.

Dacă bebelușul tău este agitat sau are probleme în a se liniști, tehnicile blânde de calmare pot fi de ajutor. Aceste tehnici pot include bătăi ușoare pe spate sau pe funduleț, sunete ritmice de șuierat sau frecarea ușoară a spatelui sau a burticii. Joacă-te cu diverse tehnici pentru a găsi ceea ce funcționează cel mai bine pentru copilașul tău.

Dormitul în comun,în condiții de siguranță pentru micuț, poate oferi confort și poate ușura trezirile nocturne atât pentru bebe, cât și pentru părinți. E o idee bună să iei în calcul folosirea unui pătuț lângă pat, sau a unui co-sleeper, care se atașează în siguranță la patul tău, permițând apropierea și asigurând, în același timp, o suprafață de somn separată pentru bebeluș.

Este important să reții că nu ești singură în acest proces de navigare a provocărilor de somn ale bebelușului. Atunci când te simți copleștită, nu uita să apelezi la rețelele de sprijin, cum ar fi familia, prietenii sau grupurile de părinți, pentru a împărtăși experiențe și a obține sfaturi.

Când încep bebelușii să doarmă toată noaptea?

Momentul în care bebelușii încep să doarmă toată noaptea variază foarte mult de la un caz la altul. Astfel, în timp ce unii bebeluși pot începe să doarmă pentru perioade mai lungi de timp la o vârstă mai fragedă, altora le poate lua mai mult timp pentru a se stabili într-un tipar de somn mai consolidat. În general, majoritatea bebelușilor devin capabili să doarmă toată noaptea începând cu vârsta de șase și până la nouă luni, deși este important să reții că variațiile individuale sunt perfect normale.

Nou-născuții au stomacul mic și au nevoie de hrăniri frecvente, așa că este normal pentru ei să se trezească la fiecare 2-3 ore pentru a mânca. Pe măsură ce cresc, capacitatea stomacului lor crește, permițând perioade mai lungi între hrăniri. În jurul vârstei de 3-4 luni, mulți bebeluși sunt apți, din punct de vedere al dezvoltării, să doarmă pe perioade mai lungi, unii ajungând să doarmă chiar și până la opt ore, la un moment dat.

Cu toate acestea, este important de reținut că, deși un bebeluș este capabil să doarmă perioade mai lungi, somnul său poate suferi, totuși, întreruperi, din cauza unor factori cum ar fi perioadele de creștere, dentiția, etapele de dezvoltare, boala sau schimbările de rutină. Aceste regresii temporare ale tiparelor de somn pot apărea intermitent pe parcursul primului an și pot perturba temporar capacitatea lor de a dormi toată noaptea, în mod constant.

Stabilirea unor obiceiuri de somn sănătoase poate contribui la o tranziție mai ușoară către somnul de noapte. Aceasta include implementarea unei rutine consistente înainte de culcare, crearea unui mediu de somn calm și încurajarea abilităților de auto-calmare. Încurajarea asociațiilor independente de somn, cum ar fi culcarea copilului somnoros, dar treaz, îl poate ajuta să învețe să adoarmă din nou singur atunci când se trezește în timpul nopții.

Este important de reținut că modelele de somn și etapele de dezvoltare pot varia foarte mult în funcție de bebeluși. Dacă ești îngrijorată cu privire la somnul bebelușului tău sau dacă cel mic are, în mod constant, dificultăți în a dormi toată noaptea dincolo de primul an, este recomandat să te consulți cu un medic pediatru sau cu un specialist în somn. Aceștia îți pot oferi îndrumare profesională și pot repera orice problemă medicală din timp.

Dacă bebelușul tău nu reușește să aibă parte de somn neîntrerupt pe durata nopții după împlinirea vârstei de un an, e important să vorbești cu medicul pediatru, pentru a stabili dacă există o cauză medicală. Printre alte semne la care se recomandă să discuți cu medicul tău pediatru se numără:

• bebelușul sforăie sau respiră greu
• bebelușul pare extrem de agitat la culcare și/sau după ce a fost hrănit (ar putea fi un indicator de boala refluxului gastroesofagian sau de alte afecțiuni gastrointestinale)