Colesterolul la copii

Informații despre colesterolul la copii

Colesterolul în sine nu reprezintă o componentă nocivă; corpul are nevoie de el pentru a proteja nervii, a crea țesuturile și a produce anumiți hormoni. Ficatul este cel care îl produce, fiind furnizat de alimente, inclusiv de produse animale precum ouă, carne și lactate. Însă când apare în exces sunt afectate vasele sanguine. De asemenea, trebuie realizată o diferență între colesterolul rău sau LDL (lipoproteine de densitate mică); există persoane unde organismul produce în exces, dar nivelul acestuia poate crește și în urma consumului de alimente bogate în grăsimi saturate, trans și colesterol alimentar. Colesterolul bun sau HDL (lipoproteine de densitate mare) al cărui nivel echilibrat poate proteja împotriva bolilor cardiace; exercițiul fizic poate crește nivelul său, dar și evitarea grăsimilor trans și o alimentație sănătoasă. Pentru a estima riscul exact pentru diverse afecțiuni, trebuie verificat care dintre acestea două este mai crescut.

Problemele cu colesterolul pot începe încă din copilărie, persistând și agravându-se în perioada maturității (crește astfel riscul de probleme de sănătate subsecvente, respectiv boli cardiace-cauza principală de deces in SUA). Un nivel prea mare de colesterol conduce la acumularea de plăci de aterom pe pereții arterelor care transmit sânge inimii și celorlalte organe; aceaste plăci pot îngusta arterele și blochează fluxul sanguin către inimă, conducând la probleme cardiace și infarct.

În general, un nivel crescut al colesterolului la copii nu se manifestă în plan clinic în niciun fel (nu există simptome evidente, însă adulții pot prezenta mici depozite de grăsime pe piele, mărirea ficatului și a splinei și în cele din urmă atac de cord, accident vascular cerebral și boală vasculară periferică.

Citește și: Tot ce trebuie sa stii despre colesterol 

Cauze și factori de risc

Cauzele pentru care apare un nivel mare de colesterol sunt: ereditate (un părinte), lipsa activității fizice, alimentație defectuoasă, obezitate,
Riscul de a prezenta un nivel crescut al colesterolului este mai mare în cazul persoanelor care au un istoric familial de boli cardiace, diabet, supraponderabilitate sau obezitate, au obiceiuri alimentare nesănătoase, nu sunt active pe plan fizic sau fumează (fumat pasiv).

Diagnostic pentru colesterolul la copii

Majoritatea copiilor nu necesită testarea pentru colesterol ridicat, cu excepția cazului în care există un istoric familial în acest sens (de boli cardiace sau hipercolesterolemie-240 mg/dL sau mai mare, ateroscleroză coronariană sau boală vasculară periferică/cerebrovasculară, intervenție medicală coronariană) sau dacă suferă de diabet. Pentru a fi diagnosticat, este necesar un simplu test sanguin. Institutul Național al Inimii, Plămânilor și Sângelui din Academia Americană a Pediatrilor recomandă ca toți copiii să fie testați o dată între vârsta de 9-11 ani și din nou între 17-21 ani.

Screening-ul selectiv este recomandat, după cum am menționat, în cazul copiilor cu un istoric familial de colesterol crescut sau nivel crescut de grăsimi sau boli cardiace premature cum ar fi atac de cord sau deces cardiac subit (vârsta de 55 ani sau mai mică pentru bărbați, 65 sau mai mică pentru femei). Acest screening este de asemenea indicat copiilor cu un IMC mai mare de percentila 95 la copiii cu vârsta 2-8 ani și la cei care prezintă alți factori de risc (expunere la fum de țigară, diabet, hipertensiune); vârsta maximă la care trebuie să fie efectuat este 10 ani (cei mai mici de 2 ani nu trebuie testați). Dacă profilul de lipide a jeun este normal, screening-ul trebuie repetat în 3-5 ani.

Tratament și prevenire

În general, pentru copiii care sunt supraponderali sau obezi si care au un nivel crescut de grăsimi în sânge sau nivel scăzut de colesterol HDL, gestionarea greutății reprezintă tratamentul primar. Prin urmare, se impune îmbunătățirea alimentației cu consiliere nutrițională și exercițiu fizic în plus. Este bine ca cei mici să consume alimente cu puține grăsimi, grăsimi saturate și trans și colesterol, dar și să fie evitate băuturile carbogazoase sau alimentele de tip fast food. Cantitatea totală de grăsime pe care un copil o consumă trebuie să fie în procent de 30% sau mai puțin din caloriile zilnice totale (nu este valabil și pentru copiii sub 2 ani). Grăsimile saturate trebuie să reprezinte mai puțin de 10% din caloriile zilnice totale, iar cele trans trebuie evitate. Înlocuiți grăsimea nesaturată cu grăsimea saturată (aceasta din urmă este de obicei solidă la temperatura camerei și provine din grăsimi animale, ulei de cocos și palmier; cea nesaturată este lichidă la temperatură camerei și provine din plante câteva exemple fiind ulei de măsline, rapiță și arahide).

Citește și: Despre grasimi bune si grasimi rele in alimentatia copilului 

 

Copiii din grupul de risc trebuie să păstreze nivelul grăsimilor saturate la 7% din caloriile totale și colesterolul alimentar la 200 mg pe zi. Încercați să le oferiți mai multe variante de alimente pentru a primi toate nutrimentele necesare și asigurați-vă că efectuează regulat exerciții (aerobice, ciclism, alergat, mers și înot) care pot crește colesterolul HDL și respectiv scădea riscul de boli cardiovasculare.

Pentru copiii cu vârsta de 8-10 ani și peste cu nivele foarte mari de colesterol (sau nivel ridicat coroborat cu istoric familial), care suferă de diabet, sunt supraponderali/obezi, tratamentul medical trebuie luat în considerare (medicamente statine, cholestyramină, colestipol și colesevelam). Nivelul de colesterol trebuie retestat și monitorizat în decurs de 3 luni după modificările alimentare menționate anterior sau după inițierea medicației. Rețineți că nu toate medicamentele sunt sigure pentru copii, așadar nu le administrați medicamente pe care le folosiți voi.

Pentru a preveni problemele cu colesterolul, ajutați copiii să mențină o greutate sănătoasă învățându-i să facă alegeri alimentare sănătoase și să fie activi fizici.

Surse:

http://familydoctor.org; www.webmd.com; www.heart.org; www.emedicinehealth.com