Informatii utile: totul despre concediul de odihna

Cand si cum se acorda?

Conform art. 145 din Codul muncii in vigoare, „durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare", insa acesta se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Pentru angajatii care lucreaza in conditii grele, pentru tinerii de pana la 18 ani, dar si pentru cei care prezinta un handicap, se acorda un concediu de odihna suplimentar de minimum 3 zile lucratoare.
Sarbatorile legale, dar si zilele libere platite, stabilite prin contractul de munca, nu se includ in concediul de odihna anual.

Nu se acorda bani in schimbul zilelor de concediu neefectuate

Regula acordarii concediului de odihna o reprezinta efectuarea acestuia pana la sfarsitul anului in curs.

In cazuri exceptionale, strict prevazute de contractul colectiv de munca sau de lege, concediul de odihna se poate realiza si in anul imediat urmator.
Insa, acesta nu poate fi compensat in bani decat in cazul incetarii contractului individual de munca. Aceasta interdictie este valabila chiar si in situatia in care salariatul ar fi de acord sa renunte la dreptul sau la concediul de odihna, in schimbul unei sume de bani.

Concediul de odihna trebuie programat cu minimum 60 de zile inainte

Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. Insa, salariatul trebuie sa solicite acordarea concediului cu minimum 60 de zile inainte de efectuarea acestuia.
Daca angajatul a solicitat realizarea concediului fractionat, si nu in totalitate, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt. In vechile reglementari ale Codului muncii, aceasta perioada era de 15 zile lucratoare, insa ulterior a fost redusa la 10.

Salariatul beneficiaza de indemnizatie de concediu

Potrivit art. 150 din Codul muncii, „salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva". Aceasta trebuie platita de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.
Cum se calculeaza? Se face media zilnica a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, inmultit cu numarul de zile de concediu solicitate.

Angajatorul poate rechema salariatul din concediu doar in caz de urgenta

In cazul in care exista situatii urgente ce impun prezenta salariatului la locul de munca, angajatorul poate solicita acestuia sa revina din concediul de odihna. In aceasta situatie, tot angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a inreruperii concediului de odihna (art. 151 din Codul muncii).

Zile libere platite in cazul evenimentelor familiale

In cazul evenimentelor familiale deosebite, salariatii au dreptul de asemenea, la zile libere platite, zile ce nu se includ in concediul de odihna. Aceste evenimente pot fi incluse in regulamentul intern al companiei sau in contractul colectiv de munca aplicabil.
Evenimentele familiale deosebite reglementate de HG 250/1992 sunt urmatoarele:
- casatoria salariatului (5 zile)
- nasterea sau casatoria unui copil (3 zile)
- decesul sotului sau al unei rude de pana la gradul al doilea (3 zile)
Pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concedii fara plata (art. 153 din Codul muncii).

Ce parere aveti despre prevederile Codului muncii cu privire la concediul de odihna? Voua vi s-au respectat toate aceste drepturi de catre angajatori?