Ce înseamnă o glicemie mare?

Cum poate fi definită o glicemie mare?

O glicemie mare sau o cantitate mare de glucoză în sânge este reprezentată de obicei de un nivel al glicemiei ce excede 11.1 mmol/l (200 mg/dl), dar simptomele aferente devin observabile abia la valori mai ridicate, respectiv 15-20 mmol/l (~250-300 mg/dl). O persoană care are un nivel constant al glicemiei între ~5.6 and ~7 mmol/l (100-126 mg/dl) este considerată de către Asociația Americană a Diabetului drept hiperglicemică, în timp ce o valoare de peste 7 mmol/l (126 mg/dl) este de obicei aferentă diabetului. Nivelurile glicemiei mai mari de 7 mmol/l (125 mg/dl) pe termen lung pot produce leziuni ale organelor (afecțiuni ale vaselor sanguine și ale diverselor organe, conducând la complicații ale diabetului).

Nivelul de glicemie poate varia înainte și după masă, precum și la anumite momente din zi, definiția de "normal" fiind de asemenea diferită în rândul specialiștilor; fluctuațiile în glicemie sunt normale, iar un nivel crescut este normal să apară după o masă. Pentru evaluări cât mai precise este recomandată măsurarea glicemiei a jeun printr-un simplu test de sânge (nu trebuie să mâncați/beți nimic în prealabil). În cazul în care rezultatul aferent primului test este mare, se impune repetarea acestuia în decurs de o săptămână. Există și un test special pentru estimarea hiperglicemiei cronice desemnat HbA1c (hemoglobina glicozilată) care reprezintă cantitatea medie de glucoză din sânge de pe întreaga durată de viață a globulelor roșii din corp, respectiv 120 zile.

Citește și: Glicemia la copii: ce trebuie sa stii 

Simptome pentru o glicemie mare

Glicemia mare temporară este de obicei benignă și asimptomatică. Nivelul glicemiei poate crește peste normal pentru perioade semnificative de timp fără a produce efecte permanente sau simptome. Însă dacă este vorba despre o hiperglicemie cronică la niveluri mari, se pot observa mai multe complicații grave pentru o perioadă lungă de timp, inclusiv leziuni renale, neurologice, cardiovasculare, ale retinei sau ale picioarelor. Neuropatia diabetică poate reprezenta un rezultat al unei glicemii mari pe termen lung.

Un nivel exagerat de mare al glicemiei (hiperglicemie acută) constituie o urgență medicală și poate produce rapid complicații serioase (precum pierderea de lichide prin diureză osmotică), fiind de cele mai multe ori observat la persoanele care suferă de diabet insulino-dependent care nu este ținut sub control.

Iată în mod concret și simptomele asociate cu o glicemie mare: polifagia (senzație frecventă de foame pronunțată), polidipsia (senzație frecventă de sete excesivă), poliuria (volum crescut de urină - nu frecvență crescută), vedere încețoșată, oboseală, amețeală sau senzație de dezorientare, scădere în greutate, vindecare deficitară a rănilor (zgârieturi, tăieturi etc.), gură uscată, piele uscată sau mâncărime a pielii, senzație de furnicături în picioare sau călcâie, disfuncție erectilă la bărbați, infecții recurente, infecții ale urechii externe, aritmie cardiacă, stare de inconștiență, comă, convulsii. O senzație frecventă de foame în lipsa altor simptome poate indica un nivel mic al glicemiei (poate apărea la dibeticii care urmează o medicație de tip hipoglicemic prea mare raportată la cantitatea de alimente consumată). Polidipsia și poliuria se instalează când glicemia crește suficient de mult pentru a conduce la excreția glucozei în exces prin rinichi, în consecință apărând și în urină.

Cauze pentru o glicemie prea mare

- Diabet - în cazul diabetul o glicemie mare constituie chiar trăsătura definitorie, în stadiile prediabetice fiind prezentă intermitent. Hiperglicemia este de fapt determinată de fapt de nivele reduse de insulină și/sau de rezistență la insulină la nivel celular în funcție de tipul și stadiul afecțiunii
- Medicamente precum corticosteroizi, betablocante, epinefrină, diuretice, niacină, inhibitori de protează și unii agenți antipsihotici pot crește riscul de hiperglicemie.
- Afecțiuni cronice precum accident vascular cerebral sau infarct miocardic
- Alte afecțiuni: disfuncția glandei tiroide/adrenale/pituitare, diverse afecțiuni pancreatice, diverse infecții, afecțiuni intracraniene, convulsii, intervenții chirurgicale majore, bulimia, un nivel ridicat de stres și traumă fizică

Tratament

Pentru a trata o glicemie mare se impune eliminarea cauzei, precum diabetul. Forma acută poate fi tratată prin administrarea de insulină, iar formele grave cu terapie de scăderea a glicemiei (medicație) și modificări în stilul de viață. Dacă nivelul glicemiei este doar ușor ridicat, poate fi ținut sub control prin alimentație și exercițiu fizic zilnic. În cazul în care este prezent diabetul (cea mai frecventă cauză a hiperglicemiei cronice), tratamentul urmărește menținerea glicemiei la un nivel cât mai aproape de normal printr-o combinație de alimentație adecvată, exercițiu fizic regulat și administrarea de insulină sau alte medicamente specifice.  

Complicații cauzate de o glicemie mare

O glicemie mare poate constitui o problemă gravă în lipsa unui tratament adecvat, apărând cetoacidoza - când corpul nu are suficientă insulină; în lipsa insulinei, organismul nu este capabil să utilizeze glucoza ca sursă de energie, prin urmare începe să descompună grăsimile. Cetoacidoza constituie o afecțiune cu potențial fatal care necesită tratament medical de urgență; este caracterizată de următoarele simptome: scurtarea respirației, respirație cu miros fructat, greață / vărsături și gură extrem de uscată. Hiperglicemia cronică conduce la leziuni cardiace în cazul persoanelor cu un istoric de boli cardiace sau diabet și poate determina atac de cord și chiar deces. De asemenea, un nivel mare al glicemiei accelerează boala arterială coronariană, determinând insuficiență renală și, în lipsa unei control adecvat, poate determina pierderea vederii, leziuni ale nervilor și amputația membrelor.

Surse:

https://en.wikipedia.org; www.livestrong.com; www.endocrineweb.com