De ce crizele de furie sunt benefice pentru copilul tău

Atunci când vine vorba despre crize de furie la copil, părintele are tot felul de sentimente, de la cel de inutilitate şi incapacitatea de a-i da o educaţie bună copilului, până la grija ca aceste crize pot avea şi cauze medicale. Foarte rar alte afecţiuni cum ar fi problemele de văz, auz, vorbire, deficitul de atenţie sau o boală cronică pot cauza aceste crize de furie la copil. Pe măsura ce cresc, copiii învaţă să-şi gestioneze emoţiile, mai ales dacă părinţii au atitudinea potrivită în acest sens.

Crizele de furie încep de la minore „smiorcăieli" şi pot ajunge la urlete, lovituri, dificultăţi de respiraţie. De obicei sunt prezente atât la fetiţe cât şi la băieţei, cu vârste cuprinse între 1 şi 3 ani. Frecvenţa diferă de la caz la caz iar acestea fac parte din dezvoltarea copilului, mai ales când acesta îşi dezvoltă limbajul şi încă nu poate exprima ce nevoi are. Cel mai des acestea au loc atunci când copilului îi este foame, când este obosit, are un disconfort sau nu obţine ceva ce îşi doreşte. Deprinderea de a gestiona frustrarea este una dintre cele mai importante, pe măsură ce copilul creşte şi învaţă.

Deşi abia aştepti să dispară aceste crize şi îţi este greu să le gestionezi, există şi beneficii ale crizelor de furie la copil:

Este mai bine să se exteriorizeze, decât să adune frustrări

Lacrimile conţin cortizon, care este denumit hormonul stresului. Atunci când plângi se resimte o diminuare considerabilă a stresului, o echilibrare a tensiunii arteriale şi a stării emoţionale. Ai observat probabil că atunci când copilul are o criză de furie, nimic nu-l mulţumeşte, iar dupa ce apogeul furiei a trecut şi a plâns, starea de spirit se îmbunătăţeşte. De aceea este bine să laşi copilul să se descarce de toată tensiunea.

Plânsul ajută copilul să înveţe

Atunci când un copil este frustrat pentru că nu poate face ceva, plânsul îl ajută să-şi elibereze frustrarile şi să se calmeze. Dupa ce acesta se linişteşte, se poate implica mai uşor în activitatea pe care o avea. De exemplu, dacă se joacă cu un puzzle sau un lego şi întâmpină dificultăţi, după ce are o criză de furie şi se calmează, sunt şanse mai mari să poată termina jocurile.

Eliberarea îl ajută să aibă un somn mai bun

Înveţi să spui „nu"

Cel mai probabil, copilul tău a făcut o criză de furie pentru că i-ai spus „nu", iar asta nu este un lucru rău. Este foarte important ca un copil să înţeleagă ce înseamnă regulile, care sunt limitele pe care nu are voie să le depăşească şi motivul. Uneori părinţii evită să spună „nu", tocmai pentru a evita reacţia furioasă a copilului. Dacă faci această greşeală, copilul nu va avea respect pentru ceea ce decizi şi va crede că poate „negocia" orice îşi doreşte sau că totul i se cuvine. Crizele de furie sunt o ocazie bună de a-i explica celui mic că „nu" este răspunsul venit în urma unei decizii raţionale, nu o răzbunare sau o lipsă de afecţiune din partea părintelui.

Crizele de furie la copil sunt o exprimare a frustrării şi nemulşumirii, dar şi o modalitate de a obţine atenţie din partea celor de care este foarte legat emoţional. Cu persoane străine acest comportament nu este foarte întâlnit. Prin urmare, poţi să te foloseşti de asta, pentru a avea o legătura mai puternică. Dupa ce ai spus „nu" iar copilul a făcut o criză de furie, poţi să-ţi menţii decizia, dar să fii empatică în legătură cu suferinţa lui. Dacă i s-a stricat o jucărie sau nu i s-a mai permis să mănânce ciocolată, îl poţi consola, pentru că de afecţiune are cel mai mult nevoie, dar fără să-ţi schimbi decizia.

Chiar dacă tu te-ai putea lipsi complet de ele, crizele de furie ajută copilul, pentru că astfel îşi formează personalitatea şi capacitatea de a gestiona situaţiile noi şi stresante. Multe comportamente nedorite sunt efectul unei frustrări reprimate, prin urmare este bine să-şi exteriorizeze aceste trăiri, pentru a ajunge în viitor un copil şi un adult echilibrat.

Copilul face ceea ce mulţi adulţi au uitat

Pe măsură ce creşte şi se maturizează, crizele şi plânsul se vor întâmpla din ce în ce mai rar, asta şi pentru că societatea în care trăim nu încurajează foarte mult exprimarea emoţiilor. De aceea, este bine să-l laşi să exprime ceea ce simte, fără să-l blochezi emoţional.

Crizele de furie pot fi benefice şi pentru părinţi

Atunci când asişti la o astfel de criză este epuizant şi pentru tine, ca şi părinte. Instinctiv, preiei din starea negativă a copilului, empatizezi cu el, în acelaşi timp te frustrează faptul că nu ştii cum să reacţionezi şi te întrebi dacă faci greşeli care produc aceste situaţii. De asemenea, situaţia în care te afli cu propriul tău copil îţi poate aduce aminte de propria copilărie, în care poate nu ai avut sprijinul pe care ţi l-ai fi dorit, în care ţi-ai reprimat la rândul tău anumite emoţii. A fi părinte este şi o modalitate de a te vindeca de toate încătuşările emoţionale, având şansa de a nu repeta greşelile părinţilor.

 

Cel mai important este să-ţi păstrezi calmul atunci când ai de-a face cu o criză de furie la copil. Nu complica situaţia exteriorizând propria furie şi frustrare. Aminteşte-ţi că menirea ta este să-ţi ajuti copilul să se calmeze, iar asta nu o poţi face decât dacă şi tu eşti calmă. Exemplul personal este cea mai bună modalitate de a-i arăta copilului ce trebuie să facă. Violenţa fizică sau verbală nu este o soluţie şi nu doar că nu opreşte crizele, ci dau naştere unor probleme mult mai mari între copil şi părinte, faţă de problema iniţială a crizelor de furie.

Copilul tău din ce cauză are crize de furie şi care este modul în care reacţionezi în aceste situaţii?
Crizele de furie pot fi gestionate diferit, în funcţie de situaţie şi de particularităţile fiecărui copil. Uneori este posibil să fie nevoie să-i oferi alinare, alteori să ignori criza şi să-i distragi atenţia cu o altă activitate. Atunci când vorbeşti cu copilul, evită să-i dai foarte multe explicaţii în timpul crizei, pentru că asta îl bulversează şi mai mult. Atitudinea calmă şi senină este cea mai bună abordare.