Studiu despre alăptare și genetică
Se cunoaște deja că există multe beneficii fizice și mentale pe care le oferă alăptarea atât pentru mamă cât și pentru bebeluș. Este însă posibil să se datoreze unor modificări la nivel genetic induse de alăptare? Iată ce susțin concluziile unei cercetări științifice.
Cercetarea a fost publicată în data de 26 septembrie 2018 în revista Pediatrie, fiind condusă de doctorul Barry M. Lester, totodată director al Spitalului pentru Femei și Copii al Centrului Brown pentru Studiul Copiilor Expuși Riscului și profesor de psihiatrie și pediatrie în cadrul Școlii Medicale a Universității Brown. Restul echipei a fost formată din: Elisabeth Conradt, profesor asistent de psihologie în dezvoltare în cadrul Universității Utah, doctor Linda LaGasse și James Padbury, medic în cadrul Spitalului pentru Femei și Copii, doctor Edward Tronick din cadrul Universității Boston Massachusetts și doctor Carmen Marsit din cadrul Universității Emory. Profesorul Lester a declarat următoarele: "am descoperit faptul că îngrijirea maternă modifică activitatea unei gene în rândul bebelușilor, ceea ce reglează răspunsul fiziologic al copilului la stres, în special eliberarea de hormon cortizol."
Doctor Elisabeth Condradt, care și-a finalizat lucrarea post-doctorală cu profesorul Lester, a subliniat: "Cel mai interesant lucru pentru noi este că în trecut putea descrie cum acordarea îngrijirii materne a fost asociată răspunsurilor copilului, dar nu am putut explica. Avem acum o înțelegere mai bună asupra modului în care îngrijirea ajunge efectiv sub pielea bebelușului."
Ce a implicat cercetarea în mod exact?
Studiul a analizat mai mult de 40 de bebeluși (42, mai exact) născuți la termen în vârstă de 5 luni și sănătoși și mamele lor. O jumătate dintre mame au alăptat pentru primele 5 luni și cealaltă jumătate nu a alăptat deloc. Cercetătorii au măsurat reactivitatea la hormonul de stres cortizol în saliva bebelușului (prelevată din obraji cu tampoane) folosind o procedură de interacțiune mamă-bebeluș și metilația ADN-ului (modificarea din segmentul de activitate al ADN-ului fără schimbarea secvenței sale) - a unei regiuni importante regulatorii a genei receptorului glucocorticoid care reglează dezvoltarea, metabolismul și răspunsul imunitar și un răspunsul la stres la nivel hipotalamic. Alăptarea a fost folosită ca intermediar pentru comportamentul animal matern. În urma alăptării s-a constatat o metilație redusă ADN a promotorului glucocorticoid receptor și o reactivitate scăzută a cortizolului. Metilația scăzută ADN a apărut în regiunea care este implicată în reglarea răspunsurilor hipotalamic-pituitar-adrenal și a sistemului imunitar.
Profesorul Lester a declarat în acest sens că "alăptarea a fost asociată cu o scădere a metilației ADN-ului și o reactivitate scăzută în cortizol la copii. Cu alte cuvinte, a existat o schimbare epigenetică în rândul bebelușilor care au fost alăptați, conducând la un nivel de stres mai redus decât a celor care nu au fost alăptați".
Se poate concluziona în baza acestei cercetări că există cu adevărat beneficii fizice și mentale ale alăptării petnru mame și bebeluși datorate modificărilor genetice induse de alăptare; se explică de asemenea efectele pozitive observate în rândul copiilor alăptați.
Beneficii cunoscute ale alăptării
Laptele matern este considerat alimentul perfect al naturii pentru bebeluș. Organizații din domeniul medical, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, Academia Americană a Pediatrilor și Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor recomandă alăptatul exclusiv în primele 6 luni de viață și continuat, dacă se poate, până la 1-2 ani după introducerea diversificării. Laptele matern oferă nutriția ideală pentru bebeluși, având în compoziție un amestec perfect de vitamine, proteine și grăsimi, fiind mai ușor digerabil. Comparativ cu proteinele din laptele de vacă și de soia care stimulează reacțiile alergice, cele din laptele matern sunt mai ușor de digerat.
De asemenea, conține anticorpii care îți ajută copilul să lupte împotriva virusurilor și a bacteriilor și enzime care nu au putut fi reproduse în laborator. Din punctul de vedere al afecțiunilor medicale al căror risc este redus prin alăptare: astmul și alergiile (inclusiv cele de piele), infecțiile urechii (de trei ori mai multe șanse), afecțiunile respiratorii (pneumonia, răcelile - survin de 5 ori mai des în rândul celor hrăniți cu lapte praf), infecțiile de tract urinar și infecțiile gastrointestinale. Alte afecțiuni de care laptele matern protejează prin transmiterea factorilor imunitari și a leucocitelor mamei: meningită spinală, diabet de tip 1 și limfom Hodgkin. În ansamblu, bebelușii alăptați au înregistrat din punct de vedere statistic mai puține spitalizări decât cei hrăniți cu lapte praf și au șanse mai mari să acumuleze cantitatea corectă de kilograme. Conform Asociației Americane a Pediatrilor, alăptarea ajută și la prevenirea sindromului de deces subit al sugarului (riscul este redus la jumătate, conform statisticilor). Cercetările au demonstrat că bebelușii alăptați prezintă un răspuns mai bun al anticorpilor la vaccinuri comparativ cu bebelușii hrăniți cu lapte praf. Nu în ultimul rând, alăptarea a fost asociată cu un scor mai mare de IQ în ultima parte a copilăriei. Datorită apropierii fizice, contactului piele-pe-piele și a schimbului de priviri bebelușul tău se va conecta mai bine cu tine și se va simți mult mai în siguranță după ce vine pe lume.
Nu uita! Decizia de a alăpta este una strict personală. Cu toate că laptele matern oferă beneficii multiple, sunt situații în care mama nu poate sau nu dorește să alăpteze.
Citește și: Alăptarea și beneficiile sale pentru mamă și bebelușul ei
Surse: https://unews.utah.edu; http://pediatrics.aappublications.org; www.sciencedaily.com; www.parents.com