Voi incepe cu o poveste, care incepe in curtea Facultatii de Agronomie, unde, in fiecare week-end, bucurestenii se bucura de un targ cu produse traditionale. Eu si sotul meu il vizitam destul de des, si eram incantati pentru ca gaseam carnati de curcan, pastrama din piept de pui, pastrama de peste, mere, pere, miere, unt, iaurt, branza si cascaval, carne - toate, presupuse a proveni de la tara, preparate cu drag si grija pentru sanatatea noastra. Asa spun ei... micii producatori. Doua lucruri s-au intamplat in ultimul an. Primul, mai mult decat suparator: am regasit aceleasi produse in hipermarketuri, de la aceleasi brand-uri, cu o mare eticheta plina de E-uri pe ele. Sau am descoperit ca pastrama de vita de la taranul autentic, rosu in obraji, cu palarie, are un gust identic cu pastrama din raftul de mezeluri a hipermarketului. Si de aici, rasare a doua problema: pretul nesimtit de piperat al acestor produse care se vor traditionale. Oricat de mult ti-ai iubi copilul, iti dai seama ca acei carnati de curcan, singurii pe care ii mananca cu pofta, chiar daca nu au produse chimice in ei, parca nu isi merita un pret de aproape 100 de lei pe kilogram, mai ales ca nu ai certitudinea ca sunt intr-adevar curati din punct de vedere al ingredientelor. Nu spun ca toti cei care isi vand produsele in acel targ isi justifica preturile uriase cu minciuni, poate ca exista si cativa dintre ei care, intr-adevar, au produsele pe care zic ca le au. Insa, cum ii deosebesc cu adevarat? Degeaba ma uit la culoare, textura, iar de eticheta nu mai zic, poate sa fie o minciuna gogonata. Legea le impune sa puna toate ingredientele pe eticheta, insa nu si cantitatea lor, iar unii isi permit sa plateasca amenzile, daca sunt prinsi cu minciuna de pe eticheta.
Vine si partea a doua a povestii. Pe la jumatatea anului trecut am descoperit un produs foarte bun, care se gasea in hipermarket, o sunculita de curcan care se alinia cu standardele mele: 98% carne, fara nitriti si arome, cu piure de castane si sare. Iar pretul - 150 de grame, 10 lei. Nici nesimtit, nici ieftin. Era o solutie acceptabila. La inceputul acestui an, produsul are o altfel de eticheta, cu mai putina carne, cu nitriti si monoglutamat de sodiu. Nu stiu de unde decizia acestui brand de a schimba produsul (sau poate eticheta era doar o minciuna, au fost prinsi si amendati si obligati sa scrie adevarul pe ea). Cert este ca mi-am pierdut orice incredere mai aveam in orice inseamna produs de raft, iar cand le citesc eticheta care pare, mai degraba un roman de ingrediente, din care doar 2-3 sunt intr-adevar naturale, nu numai ca ma infurii, dar ma simt ingrozita.
De fapt, discutam aici despre produsele alimentare culturale, acele produse rezultate din imaginatia omului, cele pe care nicio alta fiinta in afara de om nu le mananca, care nu au corespondent in natura si sunt transformate, chinuite, injectate cu liste intregi de chimicale produse si ele de om. Si, da, vorbim aici si de fructe si legume, nu numai de produse din carne sau lactate. Cu cat un aliment este mai procesat, mai transformat, mai "mutant", cu atat este mai periculos pentru sanatatea noastra si a copiilor nostri. Mai mult, daca organismul nostru a ajuns la maturitate, si stie cum sa se lupte cu astfel de interventii alimentare, cel al copilului nostru inca se mai dezvolta si, lupta pe care o duce cu aceste chimicale poate sa aiba un final tragic.
Prin urmare, este momentul, dragi parinti, sa ne unim si sa renuntam la aceste alimente culturale. Sa gasim alternative mai sanatoase. Sa obligam industria alimentara sa se schimbe, pentru ca fagasul urmat de ea este unul care ne otraveste copiii. Sa facem iaurtul, smantana, icrele, carnatii in casa, cu retetele simple si delicioase ale bunicii, sa cumparam muschiuletul de vita sau pieptul de curcan proaspat (chiar daca este, poate, si el injectat, macar nu este procesat in fel si chip), sa il tinem intr-un amestec de condimente peste noapte si sa il preparam a doua zi la foc mic la cuptor. Iar cu ajutorul unui cutit ascutit, cu siguranta vom avea felii de "mezel" delicioase si sanatoase de pus in sandvisul copilului. Sa inlocuim margarina cu untul fara sare. Margarina nu este un "produs 100% vegetal", este un produs 100% chimic. Sa renuntam la ketchup, si sa facem bulion sau sos de rosii in casa, simplu si mult mai gustos. Mai bine sa ii punem noi zahar, celui facut in casa, decat sa consumam cantitatile uriase de zahar si chimicale din cel de pe raft. Sa renuntam la mixurile de condimente care au toate pe eticheta nitriti si monoglutamat de sodiu. Sa preparam noi compoturile, dulceturile, gemurile, prajiturile, inghetatele, aluaturile, painea. Sa ne facem timp pentru asta in secolul vitezei si sa ne ajutam copiii sa creasca sanatosi, intr-o lume in care "slow food" sa fie tendinta in alimentatia, si in niciun caz "fast-food."
Alaturi de echipa Qbebe am decis ca in acest an informatia sa fie mai mult decat oricand concentrata pe alimentatie. In primul rand, pentru ca alimentatia este, in acest moment, la nivel mondial, principala problema a oamenilor, cauzatoare de cancere, diabet, obezitate si alte boli mai mult sau mai putin grave. Pentru ca vrem sa ajutam, pentru ca ne dorim, dragi parinti, sa aveti informatii corecte in aceasta privinta, si sa nu va lasati pacaliti de ambalaje fermecatoare si minciuni care imbolnavesc si ucid. Vom invata impreuna cum sa ne crestem copilul sanatos, cu ajutorul unei alimentatii sanatoase, si, tot impreuna vom reusi sa gasim alternative pentru alimentele culturale care ne otravesc usor, dar sigur, copiii. Nu ne trebuie petitii, sau legi, sau interventii politice. Trebuie doar sa nu mai cumparam. Haideti sa ingrosam randurile parintilor responsabili si nu conturile bancare ale producatorilor mincinosi!
Cu drag,
Gabriela Paladi
Redactor Sef Qbebe
Urmareste-ne pe Google News
