Anestezie generala sau epidurala la nastere?

In general, in ce priveste utilizarea anesteziei la nastere, majoritatea viitoarelor mame se incadreaza in una din urmatoarele categorii: cele care sunt destul de sigure ca doresc inlaturarea durerii, cele care nu s-au hotarat in legatura cu modalitatea dorita de eliminare a durerii si cele care doresc sa nasca fara niciun fel de ajutor. In functie de optiunea personala si in special de recomandarea medicului, fiecare metoda de anestezie poate ajuta in acest sens.

Anestezia generala - beneficii

Anestezia generala este utilizata indeosebi la nasterea prin cezariana si presupune pierderea starii de constienta alaturi de inlaturarea durerii pentru o perioada de timp, desi medicii opteaza pentru aceasta in cazuri rare. Aceste situatii includ urmatoarele posibilitati: daca este vorba de probleme de sangerare sau o necesitate pentru nastere imediata (cezariana) sau chiar cand anestezia locala nu este suficient de eficienta. Exista si cazuri deosebite in care poate fi utilizata in nasterea pe cale vaginala, astfel cand exista o prezentatie anormala a copilului (iese mai intai capul), distocia umarului (cand umarul ramane blocat in canalul vaginal), versiunea interna cefalica (manipularea fatului intr-o prezentatie normala in timp ce se afla in uter - rasucirea) sau in cazul extragerii celui de-al doilea din gemeni. In plus, poate fi necesara in timpul nasterilor dificile cand este utilizat forcepsul iar femeile nu pot apela din motive medicale la alt tip de anestezie (ce implica cateter epidural), cum este preeclampsia (risc mare de sangerare).

Anestezia generala poate fi administrata pe cale orala (inhalare de amestec gazos de oxigen si protoxid de azot asociate cu un anestezic volatil) sau parenterala (intravenos) si conduce de asemenea la amnezie si relaxare musculara necesara bunei desfasurari a interventiei; pe durata sa in mod normal nu veti fi constiente de nimic din jur si nu veti resimti nicio durere. Aceasta are efect mult mai rapid decat cea epidurala, tocmai din cauza faptului ca este destinata unor situatii medicale deosebite. Dupa administrarea sa initiala, efectul sau va fi urmarit si mentinut pe durata intregii interventii chirurgicale folosind fie un sistem inhalator, fie unul intravenos, fie o combinatie a celor doua.

Probleme

Trebuie sa retineti faptul ca anestezia generala incetineste multe din functiile normale ale organismului, cum sunt cele care controleaza respiratia, pulsul, circulatia sanguina (tensiunea), tranzitul intestinal si chiar reflexele de la nivelul gatului cum sunt inghititul si tusitul ce previn materiale straine sa fie aspirate pulmonar (la nivelul plamanilor). Deoarece aceasta procedura are o influenta atat de mare asupra corpului, un specialist in domeniu trebuie sa mentina cu atentie un echilibru al medicatiei (poate fi administrata si medicatie analgezica cumulativ cu cea destinata sedarii) in timp ce monitorizeaza pulsul, respiratia, tensiunea si alte functii vitale cu ajutorul unor dispozitive medicale specifice (pulsoximetru, EKG, monitor cardiac etc). Pozitia utilizata in cazul acestei proceduri este de culcat pe spate si vi se va administra oxigen cu ajutorul unei masti speciale plasata peste gura si nas. De obicei, este inserat pana la nivelul laringelui un tub endotraheal (in nas sau gura) pentru a controla si asista respiratia, dar si pentru a preveni respirarea acidului din stomac (sau regurgitarea alimentelor) care poate afecta plamanii. In plus, uneori medicul anestezist poate apela si la un medicament antiacid pentru a neutraliza aciditatea gastrica.

Riscurile asociate anesteziei generale sunt potential fatale si includ: inabilitatea de a pozitiona tubul endotraheal, aspiratia (lichidelor sau corpurilor straine) care poate conduce la pneumonie sau lezare cerebrala permanenta), toxicitate/anafilaxie la medicatia anestezica, constienta partiala (in cazuri rare), hipertermie maligna (cresterea temperaturii si ruperea fibrelor musculare), globul vezical (paralizia temporara a vezicii urinare), tensiune/respiratie scazuta si detresa respiratorie in cazul noului nascut. De asemenea, acest tip de anestezie poate opri contractiile uterine si cauza hemoragie excesiva dupa nastere, iar bebelusii pot prezenta dificultati in respiratie, in supt sau tonus muscular redus (in cazuri rare de obicei).

Pentru a evita aceste riscuri este necesara o discutie prealabila cu medicul anestezist. Veti putea intelege modul in care va decurge procedura, va veti informa despre eventuale probleme de sanatate/alergii care pot interfera si veti putea comunica eventuale interventii chirurgicale anterioare si mai ales medicatia curenta (in special beta-blocante hipoglicemice, anticoagulante). Uneori este necesar si un examen medical ce implica si masurarea ureei, a glicemiei in sange, electrocardiograma sau radiografie pulmonara. Cand anestezia generala reprezinta o certitudine cunoscuta, nu trebuie sa se consume alimente cu o seara inainte, iar anestezia va fi administrata cat mai aproape de momentul nasterii pentru a reduce cantitatea de medicamente ce vor fi asimilate de corpul mamei si de cel al copilului. Uneori se apeleaza la un sedativ usor pentru a impiedica voma, incetinirea frecventei cardiace sau hipersalivatia inainte de operatie.

Gradul de recuperare dupa anestezie generala depinde in primul rand de doza de medicamente primita, de modul cum raspunde organismul la aceasta si daca ati primit sau nu alte medicamente care pot intarzia recuperarea. Dupa ce vi se extrage sonda endotraheala veti putea respira independent si starea de somnolenta va disparea. Veti resimti si o usoara durere/disconfort la nivelul gatului din cauza sondei. Pe masura ce va reveniti din anestezie veti experimenta confuzie, dezorientare, chiar dificultate in gandire sau tremur, ceea ce este normal. Pot aparea insa si alte efecte adverse cum sunt: greturi, varsaturi sau o temperatura corporala usor scazuta si va dura un timp pana efectele sale vor disparea complet; vor trece cateva ore pana se poate bea sau manca. De obicei se administreaza postoperator analgezice de tip ibuprofen pentru a indeparta disconfortul resimtit.

Doamna doctor Coralia Stefanescu - medic primar obstetrica ginecologie, Spital Euromaterna ne mentioneaza:

"Anestezia generala se instaleaza rapid si consta in pierderea totala a constientei si a sensibilitatii corpului. Printre indicatiile pentru efectuarea anesteziei generale se numara imposibilitatea sau esecul efectuarii anesteziei epidurale sau rahianesteziei din anumite motive. In cazul anesteziei generale exista mai multe dezavantaje decat in anestezia epidurale sau rahidiene intrucat ea afecteaza sistemul nervos al mamei dar si pe cel al fatului. Daca este anesteziata general, mama va dormi pe tot parcursul interventiei iar bebelusul va fi la randul sau somnoros.

Unele studii indica faptul ca procentul de femei care au murit la nastere din cauza anesteziei generale este cel putin dublu fata de cel cauzat de anestezia locoregionala. Cea mai grava complicatie care poate aparea in urma anesteziei generale pentru mama este penumonia de aspiratie cauzata de inhalarea de particule de alimente sau suc gastric. Pneumonia de aspiratie este o afectiune foarte grava deoarece poate rezulta in afectarea permanenta a creierului. Alte complicatii pentru gravidele care s-au aflat sub anestezie generala mai pot fi si varsaturile, greata, hipotentensiunea arteriala, ametelile. Pentru fat, cea mai mare problema care apare in cadrul anesteziei generale este irigarea precara cu sange la nivel uterin, fapt care va duce la afectarea ritmului sau cardiac si uneori la suferinta cerebrala si respiratorie. De aceea actual se foloseste foarte rar la nasterea prin operatia cezariana, cel mai des in situatii de urgenta, cum ar fi: suferinta fetala acuta severa, sangerare materna foarte abundenta sau eclampsie (crestere a tensiunii arteriala insotita de convulsii)."

Citeste si: Nasterea prin cezariana - tot ce trebuie sa stii 

Anestezia epidurala - beneficii

Anestezia epidurala poate fi folosita si in cazul nasterii naturale, dar si in cezariana, fiind preferata atat de mame, cat si de medici pentru contactul direct cu nou-nascutul si experienta nasterii, respectiv in cazul celor din urma (medici) pentru controlul mai bun asupra functiilor vitale, dar si pentru o recuperare mai rapida si risc mai mic de complicatii asociate. Se realizeaza in mod diferit de cea generala, fiind inserata in portiunea inferioara a spatelui (cu un ac), pentru ca medicatia sa patrunda in lichidul spinal (din maduva spinarii) si sa ramana in aceasta zona. Se pare ca doza de anestezic este destul de mare (in comparatie cu anestezia spinala cu care nu trebuie confundata), putand fi si mai usor de plasat (pentru specialist). Va aparea in consecinta o senzatie de amortire a partii inferioare a corpului, gradul acesteia variind in functie de cat de jos este administrata injectia, cat de jos ramane medicatia si de concentratia solutiei utilizate.

Scopul acestei anestezii este mai degraba de a ameliora durerea decat a elimina orice senzatie, fiind blocate impulsurile nervoase ce provin din zona inferioara coloanei vertebrale. Substantele utilizate reprezinta o combinatie a mai multor tipuri de medicamente si de obicei sunt indicate de medicul ginecolog inainte de nastere alaturi de kit-ul specific (trebuie achizitionate de voi in prealabil).

Din cauza ca acest tip de anestezie are capacitatea de a opri travaliul intr-un moment critic, se utilizeaza intr-un stadiu avansat al acestuia (dilatatie minim 4-5 cm) sau in nasterile cezariene (in cazul in care se slabesc contractiile sau se incetineste travaliul se poate apela la oxitocina). In comparatie cu anestezia caudala, senzatia de amortire nu se extinde pana la canalul vaginal si la picioare, gravida putand impinge mai bine. In timpul travaliului si pe timpul nasterii, mama va primi suplimentar si 1-2 litri de lichide intravenos. Pozitia in care este cel mai des utilizata este cea ghemuita pe o parte (stanga) pentru a preveni eventuale probleme si a spori eficacitatea si, mai ales, pentru a se deschide spatiile dintre oasele coloanei vertebrale. In cazul in care este realizata o anestezie epidurala combinata, acul va fi retras ramanand cateterul si miscarile vor fi mai usor de realizat, existand o libertate mai mare in acest sens. Efectul anesteziei dureaza intre 4-8 ore (apare in maxim 15 minute de la administrare si se reinnoieste doza la fiecare 2 ore), veti observa echilibrul, forta musculara si viteza de reactie reduse in acest interval.

Aceasta metoda de anestezie confera mamelor posibilitatea de a-si pastra vigilenta pe intregul proces al nasterii, dar si ulterior, neresimtind o senzatie de adormire sau vreo diminuare a capacitatii mintale. Recuperarea este de obicei rapida si, cel mai important beneficiu, contractiile nu mai sunt resimtite in mod acut.

Probleme

Din pacate, sunt dese situatiile in urma carora anestezia epidurala a cauzat nasteri asistate de forceps sau de vacuum (dar sunt binecunoscute si cele in care moasa impinge practic abdomenul gravidei) deoarece femeile nu mai pot impinge adecvat in urma anesteziei. Aveti in acest sens posibilitatea de a solicita reducerea dozei pe perioada expulziei. De asemenea, un alt inconvenient care poate surveni este posibilitatea unei scaderi bruste a tensiunii imediat dupa administrarea anestezicului, in acest mod fiind redusa si cantitatea de oxigen disponibila bebelusului. Dar acest efect este cunoscut indeaproape si odata ce apare (tensiunea fiind constant monitorizata) poate fi tratat dupa caz cu medicamente, oxigen etc. Bebelusul va fi monitorizat constant in ce priveste frecventa cardiaca.

Senzatia resimtita dupa epidurala este de raceala, amortire pe o parte a corpului in special la nivelul picioarelor. Uneori apare si durerea de cap din cauza scurgerii lichidului cefalorahidian (incidenta este la mai putin de 1% din cazuri) sau frisoane, dureri de spate, greata sau dureri la urinare dupa ce este introdus acul in coloana vertebrala. Este posibil sa aveti nevoie de ajutor sa va deplasati dupa nastere din cauza persistentei amortelii.

Au existat in trecut si pareri conform carora epidurala sporeste riscul necesitatii cezarinei deoarece prelungeste travaliul, insa studiile recente au infirmat aceasta idee. In alte studii, se considera ca bebelusii pot prezenta detresa respiratorie, pozitie fetala necorespunzatoare. Ca si in cazul anesteziei generale, exista cateva contraindicatii pentru efectuarea sa, cum este o medicatie anticoagulanta preexistenta, un numar scazut de trombocite sau o hemoragie, o infectie, probleme ale sistemului nervos, daca dilatatia nu este suficienta/timpul este prea scurt pentru a o administra.

In acest sens, inainte de efectuarea sa este importanta o discutie cu medicul anestezist in primul rand pentru a-i putea comunica eventuale alergii la alimente sau medicamente si pentru a va explica in detaliu modul in care va decurge procedura, putand adresa eventuale nelamuriri.

Complicatiile pot aparea exista si in cazul acestui tip de anestezie si includ: hematom, paralizie, leziuni neurologice, abcese, febra, existand din pacate un procent de 15% de persoane care au inregistrat o eficacitate partiala a acesteia, iar in 5% din cazuri nu a avut deloc efect.

In final trebuie sa subliniem un aspect care ingrijoreaza pe toate mamele, si anume modul in care este afectata alaptarea de anestezie, fiind efectuate o multime de studii in acest sens (fara a fi concludente). In ambele cazuri (anestezie generala si epidurala) au existat persoane care au observat fie o somnolenta a copilului, fie un supt mai putin activ, dar si persoane care nu au remarcat nicio modificare dupa nastere cu privire la acest lucru. Prin urmare, alegerea anesteziei potrivite ramane la latitudinea medicului specialist, dar si a voastra si va poate ajuta mai mult sau mai putin, insa constituie cu siguranta o optiune de luat in seama.

Doamna doctor Coralia Stefanescu - medic primar obstetrica ginecologie, Spital Euromaterna ne informeaza:

"Anestezia epidurala (peridurala) este o tehnica de anestezie locoregionala constand in injectarea unei solutii de anestezic in spatiul peridural (intre vertebre si duramater, invelisul meningean cel mai exterior). Efectuata in regiunea lombara, este utilizata in cursul nasterilor pe cale naturala pentru atenuarea durerilor din timpul travaliului sau, mai rar, pentru a efectua o operatie cezariana (cand in general se prefera anestezia rahidiana).

Contraindicatiile sunt tulburarile de coagularea sangelui, administrarea de medicamente anticoagulante, hipovolemia (diminuarea volumului sangvin), hemoragia, febra si orice stare infectioasa in momentul anesteziei, malformatiile grave ale coloanei vertebrale, precum si unele boli cardiace. Ca reactii adverse o peridurala poate declansa o scadere a tensiunii arteriale si/sau frisoane in timpul interventiei, o retentie tranzitorie a urinei dupa interventie, ceea ce necesita adesea o sondare vezicala, dureri de cap (rare, se trateaza cu analgezice, odihna si o buna hidratare) si, foarte rar, hematom peridural. Medicamentele utilizate nu afecteaza direct fatul in timpul travaliului dar pot creste incidenta aplicarii de forceps prin prelungirea expulziei si incidenta nasterii prin operatie cezariana datorita scaderii ritmului cardiac fetal prin hipotensiunea severa a mamei."

Citeste si: Anestezia epidurala

Multumim doamnei doctor Coralia Stefanescu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:
http://health.howstuffworks.com; www.healthline.com; www.webmd.com; www.painfreebirthing.com; www.sfatulmedicului.ro; www.whattoexpect.com