Totul despre histeroscopia diagnostică și intervențională

Totul despre histeroscopia diagnostică și intervențională

Andra Purdea

Ai auzit vorbindu-se despre histeroscopie, dar nu știi exact la ce se referă ? Histeroscopia este o procedură medicală prin care se examinează interiorul uterului, utilizată în mai multe scopuri. Descoperă mai jos cum are loc o histeroscopie, ce presupune, de ce se face și cum este corpul tău afectat de procedură.

Ce este histeroscopia 

Histeroscopia este o procedură medicală prin care un medic examinează interiorul uterului cu ajutorul unui tub subțire și luminos numit histeroscop. Acest tub este introdus prin vagin și în uter, permițând medicului să vadă mucoasa uterină și deschiderile trompelor uterine.

Histeroscopia poate fi utilizată în două moduri:

  • în scopuri de diagnosticare, pentru a investiga probleme precum sângerări anormale, avorturi spontane recurente sau prezența unor excrescențe precum polipi sau fibroame.
  • pentru tratamente sau efectuarea anumitor proceduri de sterilizare. Este o modalitate minim invazivă atât pentru a diagnostica, cât și pentru a trata problemele uterine. 

Când se recomandă histeroscopia 

Histeroscopia poate fi recomandată de medicul specialist, în diverse situații, atât pentru a diagnostica, cât și pentru a trata. 

Iată câteva dintre cele mai comune motive pentru care femeile ajung să recurgă la o histeroscopie: 

Sângerare uterină anormală: Dacă o femeie se confruntă cu sângerări menstruale abundente, neregulate sau prelungite, o histeroscopie poate ajuta la identificarea cauzei. 

Avorturi spontane recurente: Dacă o femeie a avut mai multe avorturi spontane, histeroscopia poate fi folosită pentru a verifica dacă există anomalii uterine care ar putea contribui la pierderea sarcinii. 

Evaluarea infertilității: În unele cazuri de infertilitate inexplicabilă, se poate efectua o histeroscopie pentru a evalua cavitatea uterină pentru probleme care ar putea afecta fertilitatea, cum ar fi țesutul cicatricial sau anomalii.

Polipi sau fibroame: Histeroscopia este adesea utilizată pentru a îndepărta sau biopsia polipi uterini sau fibroame, care pot provoca simptome precum sângerări abundente sau probleme de fertilitate. 

În cazul unui test Papanicolau anormal: Atunci când un frotiu Papanicolau sugerează celule cervicale anormale și colul uterin trebuie examinat, se poate folosi o histeroscopie pentru a examina colul uterin și interiorul uterului. 

Sterilizare: Unele forme de sterilizare feminină implică plasarea unor mici implanturi în interiorul trompelor uterine cu ajutorul histeroscopiei. 

Plasarea sau îndepărtarea dispozitivelor intrauterine: Histeroscopia poate fi utilizată pentru a ajuta la plasarea sau îndepărtarea unui dispozitiv intrauterin (sterilet). 

Evaluarea durerii pelviene inexplicabile: Dacă o femeie are dureri pelviene cronice fără o cauză clară, o histeroscopie poate face parte din procesul de diagnosticare. 

Evaluarea imagisticii anormale: Dacă studiile imagistice, cum ar fi ultrasunetele sau RMN, arată anomalii la nivelul uterului, histeroscopia poate ajuta la o privire mai atentă și la confirmarea diagnosticului. 

Cum te pregătești pentru histeroscopie 

Pregătirea pentru o histeroscopie implică, de obicei, câțiva pași pentru a te asigura că procedura decurge fără probleme și în siguranță. 

În primul rând, consultă-te cu medicul tău. El are responsabilitatea de a îți explica procedura, riscurile și beneficiile acesteia. Asigură-te că îi aduci la cunoștință orice afecțiune medicală pe care o ai, alergii sau medicamente pe care le iei. El îți va putea cere să întrerupi anumite medicamente înainte de procedură, în special medicamentele care subțiază sângele, deoarece acestea pot crește riscul de sângerare în timpul sau după histeroscopie. 

În funcție de scopul histeroscopiei (diagnostic sau tratament), aceasta poate fi programată la un anumit moment în timpul ciclului tău menstrual. Tot medicul tău îți va recomanda care este momentul potrivit. 

Un alt pas pe care va trebui să-l urmezi va fi să-ți faci un test de sarcină. Dacă există vreo șansă să fii însărcinată, testul va fi, cel mai probabil, recomandat de medic. 

În unele cazuri, medicul îți poate recomanda un medicament sau un dispozitiv pentru a ajuta la dilatarea (deschiderea) ușoară a colului uterin înainte de histeroscopie. Acest lucru poate face ca procedura să fie mai ușor de efectuat. De asemenea, înainte de procedură, este posibil să ți se ceară să-ți golești vezica urinară pentru a avea o vedere mai clară a uterului în timpul histeroscopiei. 

În funcție de tipul de histeroscopie și de amploarea procedurii, ți se pot oferi diferite opțiuni pentru anestezie. Aceasta poate varia de la anestezie locală (amorțirea doar a colului uterin) la anestezie generală (adormindu-te pentru procedură). Medicul tău va discuta cu tine care este alegerea potrivită. În cazul în care  vei fi supusă unei forme de anestezie, asigură-te că vei fi însoțită de cineva care să te conducă acasă după procedură. 

De asemenea, este posibil să ți se ceară să postești o anumită perioadă înainte de histeroscopie, mai ales dacă ți se va administra anestezie generală.

Nu uita să porți haine confortabile la procedură, deoarece te vei schimba într-un halat de spital. 

Cum decurge histeroscopia

Etapele specifice procedurii pot varia în funcție de scopul acesteia (diagnostic sau operație) și de circumstanțele individuale ale pacientului. Iată o prezentare generală a modului în care se efectuează o histeroscopie: 

1. Pregătirea

Te vei schimba într-un halat de spital. Dacă va fi necesar, ți se poate pune o perfuzie intravenoasă pentru administrarea de lichide sau medicamente. 

2. Anestezia

În funcție de tipul histeroscopiei și te preferința ta, poți primi una din cele trei tipuri de anestezie: locală, generală sau sedare. 

3. Procedura

Vei fi așezată pe spate pe patul de examinare, cu picioarele așezate în suporturi, la fel ca la un examen pelvian. Dacă este necesară o ușoară dilatare (deschidere) a colului uterin pentru a permite trecerea histeroscopului, acest lucru se va putea face folosind medicamente sau dilatatoare mecanice.

Medicul va introduce ușor un histeroscop prin vagin și în colul uterin, permițându-i să intre în uter.

Histeroscopul conține o sursă de lumină și o cameră, care trimite imagini ale cavității uterine pe un ecran.

În funcție de scopul histeroscopiei, medicul va putea face diverse proceduri: să preleveze mostre de țesut (biopsie) pentru teste suplimentare, să îndepărteze polipi, să corecteze septul uterin, etc. 

4. Recuperarea

Dacă ai primit anestezie, vei fi monitorizată într-o zonă de recuperare până când vei fi stabilă și te vei trezi. Este posibil să ai crampe ușoare și sângerări vaginale, ceea ce este normal după procedură. În cele mai multe cazuri, poți pleca acasă în aceeași zi. Mai multe despre recuperarea după o histeroscopie, află un pic mai jos. 

Complicațiile care pot apărea în timpul histeroscopiei 

Deși histeroscopia este, în general, o procedură sigură, ca orice intervenție medicală, aceasta poate implica anumite riscuri și complicații. Acestea sunt relativ rare, dar trebuie discutate cu medical tău înainte de a fi supusă procedurii. 

Infecție: Poate apărea o infecție a uterului sau a altor organe de reproducere, ceea ce duce la simptome precum febră, dureri abdominale și secreții vaginale anormale.

Sângerare: Unele sângerări sunt normale după o histeroscopie, dar sângerările abundente sau prelungite pot reprezenta o complicație. Aceasta poate necesita asistență medicală. 

Perforație: În cazuri rare, histeroscopul sau alte instrumente pot perfora accidental peretele uterin, ceea ce duce la leziuni sau daune. Perforația poate necesita un tratament suplimentar sau o intervenție chirurgicală. 

Adeziuni: După îndepărtarea excrescențelor uterine sau a aderențelor, există riscul formării de țesut cicatricial (aderențe) în interiorul uterului, ceea ce poate afecta fertilitatea sau fluxul menstrual. 

Reacții alergice: În cazuri rare, persoanele pot avea reacții alergice la medicamente sau materiale utilizate în timpul procedurii. 

Complicații ale anesteziei: Dacă ți se administrează anestezie, pot exista efecte secundare sau complicații legate de tipul de anestezie utilizat. 

Supraîncărcare cu lichide: Lichidul utilizat pentru a extinde uterul în timpul procedurii poate fi absorbit în fluxul sanguin, ceea ce duce la o supraîncărcare cu lichid, care poate afecta inima și plămânii. Acest lucru este foarte rar, dar este o complicație potențială. 

Durere sau disconfort persistent: Unele persoane pot avea dureri sau disconfort continuu după procedură, care ar putea fi legate de afecțiunea de bază sau de histeroscopia în sine. 

Îndepărtare incompletă: Dacă histeroscopia este pentru o procedură chirurgicală, cum ar fi îndepărtarea fibroamelor, există posibilitatea ca nu toate excrescențele să fie îndepărtate. 

Recuperarea după histeroscopie

Recuperarea după o histeroscopie implică, de obicei, să ai grijă de tine, pentru a-ți asigura un proces de vindecare fără probleme. 

Oferă-i corpului tău timp pentru a se recupera. Ia-ți o zi liberă după procedură și nu te aglomera cu multe planuri. Este normal ca după procedură să ai crampe ușoare sau disconfort. Analgezicele fără prescripție medicală, cum ar fi ibuprofenul sau paracetamolul, pot ajuta la gestionarea acestui lucru.

De asemenea, nu te speria dacă vei avea unele sângerări vaginale sau pete de sânge timp de câteva zile după procedură. Folosește absorbante în loc de tampoane, pentru a reduce riscul de infecție. Fii atentă la semnele de complicații, cum ar fi sângerări abundente, dureri abdominale severe, febră, frisoane sau secreții neobișnuite. 

Nu uita să te hidratezi și să bei multe lichid. Evită alcoolul timp de cel puțin 24 de ore după anestezie.

Abține-te de la ridicarea de greutăți, de la exerciții fizice viguroase și de la relații sexuale pentru o perioadă recomandată de medicul tău (de obicei se recomandă o săptămână). 

Nu în ultimul rând, e posibil să ai urinări frecvente după o histeroscopie, mai ales dacă ți s-a introdus un cateter în timpul procedurii. 

La cât timp după histeroscopie poți rămâne însărcinată

Momentul în care poți încerca să rămâi sarcină după o histeroscopie poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv motivul procedurii, tratamente sau intervenții efectuate în timpul procedurii.

Dacă histeroscopia a fost doar în scopul unui diagnostic și nu s-au efectuat tratamente sau intervenții, poți  încerca să rămâi însărcinată de îndată ce te simți pregătită din punct de vedere fizic și emoțional.

Dacă histeroscopia a implicat o procedură precum îndepărtarea polipilor, a fibroamelor sau a aderențelor, sau dacă ți s-a corectat un sept, medicul îți va recomanda probabil să aștepți o anumită perioadă înainte de a încerca o sarcină. Această perioadă de așteptare este, de obicei, pentru a permite o vindecare adecvată și pentru a reduce riscul de complicații. Ea poate varia de la câteva săptămâni la câteva luni. 

Sângerări după histeroscopie: normale sau nu

Așa cum am menționat și mai sus, este normal ca după o procedură de histeroscopie să ai un anumit grad de sângerare vaginală. Cantitatea și durata sângerării pot varia de la o persoană la alta și pot depinde de diverși factori precum tipul de histeroscopie, dacă urmezi vreun tratament, etc. 

Cum vor fi aceste sângerări ?

Ele ar trebui să fie ușoare până la moderate sau pot fi pete de sânge timp de câteva zile după procedură. În majoritatea cazurilor, sângerarea ar trebui să scadă treptat și să se oprească în decurs de o săptămână. Poate fi similară unui flux menstrual ușor și poate avea o culoare care variază de la roșu la maro. Dacă vei sângera mai mult (să fii nevoită să schimbi câteva absorbante într-o oră) vorbește cu medicul tău cât mai repede.

De asemenea, este posibil să apară unele cheaguri mici de sânge. În cazul în care sunt mai mari sau mai frecvente trebuie raportate medicului tău.

Articolul urmator
Alergia la apă: simptome si tratament
Alergia la apă: simptome si tratament

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Rihanna și rolul de mamă: „Voi fi o mamă psihopată! Totul până la copilul meu”
    Rihanna și rolul de mamă: „Voi fi o mamă psihopată! Totul până la copilul meu”

    La începutul anului, Rihanna dezvăluia lumii întregi că se pregătește să intre în rândul mămicilor. Artista în vârstă de 33 de ani a anunțat că...

    Cele mai posesive zodii. Nevoia lor de a controla totul destramă relația
    Cele mai posesive zodii. Nevoia lor de a controla totul destramă relația

    Orice femeie își dorește alături un partener grijuliu, iubitor și protector, care să îi ofere un sentiment de siguranță. Dar ce se întâmplă atunci când...

    Viața cu un copil cu autism: noțiunea de joacă a căpătat un cu totul alt sens
    Viața cu un copil cu autism: noțiunea de joacă a căpătat un cu totul alt sens

    Diagnosticarea cu autism pune dezvoltarea copilului în cu totul altă perspectivă. Asta include și noțiunea de joacă. Uite ce a învățat această mămică de când a...

    Totul despre laminarea genelor
    Totul despre laminarea genelor

    Laminarea genelor este o procedură cosmetică cu efect semi-permanent de volumizare și curbare a genelor. Această metodă nu este același lucru cu extensia de gene și nu presupune...

    Copiii cumnatei mele distrug totul în casă, așa că le-am interzis să îmi mai calce pragul
    Copiii cumnatei mele distrug totul în casă, așa că le-am interzis să îmi mai calce pragul

    Tu cât de mult iubești copiii? Suficient încât să treci cu vederea faptul că atunci când trec pragul casei tale, lasă în urmă numai dezastru? O femeie de...

    Gândiți-vă că sunt femei ca mine care ar da totul ca să fie mame, dar nu pot, în vreme ce multe altele își abandonează copiii...
    Gândiți-vă că sunt femei ca mine care ar da totul ca să fie mame, dar nu pot, în vreme ce multe altele își abandonează copiii...

    Știi cum este să îți dorești ceva din toată inima și să nu poți avea acel ceva niciodată?

    Am fost diagnosticată cu autism la aproape 40 de ani. Totul are sens acum
    Am fost diagnosticată cu autism la aproape 40 de ani. Totul are sens acum

    Potrivit „Scientific American”, diagnosticarea fetelor cu tulburări de spectru autist se realizează mai dificil decât în cazul băieților, în condițiile...

    Mi-au spus că totul e bine, dar fetița mea a trăit numai 12 zile
    Mi-au spus că totul e bine, dar fetița mea a trăit numai 12 zile

    Pierderea unui copil este una dintre cele mai dure experiențe și, din păcate, este o situație ce poate surveni oricând în cazul bebelușilor microprematuri. Prin așa ceva a...

    © 2024 Qbebe