Cât de gravă poate fi hiperemeza gravidică? „M-am simțit izolată și am avut stări depresive”

S-a confruntat cu hiperemeză gravidică la a doua sarcină

O mamă cu doi copii s-a confesat „BUSINESS INSIDER” pentru a povesti prin ce a trecut din pricina hiperemezei gravidice. Astfel, își începe confesiunea spunând cât de greu i-a fost să aibă grijă de fiica ei mai mare în perioada în care era însărcinată cu cel de-al doilea copil:

„Acum zece ani mă străduiam să fac față sărbătorilor de iarnă petrecându-mi timpul în dormitor. Eram însărcinată cu cel de-al doilea copil și mă simțeam foarte rău. Aveam vărsături în mod constant, dar trebuia să am grijă de copilul meu mai mare. Soțul meu o ducea la grădiniță, iar în jurul orei 11:30 trebuia să mă târăsc și să mă dau jos din pat, să ajung la mașină și să îmi iau fiica de acolo. Mă confruntam cu hiperemeză gravidică, pe care am resimțit-o ca pe o adevărată tortură.

Aveam lângă mine, în mașină, o pungă de plastic, pe care o puteam folosi în cazul în care îmi venea să vomit pe parcursul drumului. Dacă eram nevoită să cobor din mașină, mă mișcam cât mai puțin, în condițiile în care chiar și o simplă briză mă putea face să mă prăbușesc.

Când ajungeam acasă cu Pepper, fiica mea în vârstă de 3 ani, o lăsam să se uite la televizor- ceea ce nu obișnuiam să fac înainte- în timp ce mă odihneam. O lăsam să stea la televizor până când se plictisea, după care mergeam la baie și urcam amândouă sus. Ea începea să se joace cu jucăriile, iar eu închideam ochii și mă rugam să îmi revin cât mai repede și soțul meu să ajungă acasă cât mai devreme.  

În acel an, nu am făcut deloc prăjituri de Crăciun și nici nu am participat la reuniuni cu ocazia sărbătorilor. Mă simțeam mult prea rău ca să mai am putere să mai port conversații. De fapt, de cele mai multe ori, mă simțeam atât de rău, încât abia mă mai puteam suporta pe mine însămi. 

Deși mi-a fost foarte greu să mă ocup de copilul meu cel mare pe parcursul sarcinii, cel puțin știam la ce să mă aștept”.

A avut de suferit din pricina hiperemezei și la prima sarcină

Cea care s-a confesat pentru sursa citată a mărturisit că s-a simțit foarte rău și în timpul primei sarcini și că atunci a pierdut mult în greutate. În același timp, a precizat că, pe parcursul celei de-a doua sarcini, a recurs și la medicamente pentru reducerea stărilor de greață:

„Când am fost însărcinată pentru prima dată, am slăbit aproximativ 9 kg. Medicii se uitau șocați la mine de fiecare dată când urcam pe cântar și cântăream din ce în ce mai puțin. Mă simțeam ca o femeie ratată, care nu putea trece peste „grețurile matinale”, pe care alte persoane le depășeau fără probleme. Însă hiperemeza gravidică reprezintă mult mai mult decât atât.

Odată ce am aflat că sunt însărcinată din nou, eram pur și simplu îngrozită de ceea ce mă aștepta. De aceea, am început să iau medicamente contra grețurilor, însă tot nu am putut să scap de manifestările neplăcute până în jurul săptămânii 15 de sarcină- când în sfârșit nu mai vărsam tot ceea ce mâncam și beam.

Au trecut 10 ani de când nu am mai avut de suferit din cauza hiperemezei gravidice, însă tot mă documentez în legătură cu descoperirile ce țin de această afecțiune, sperând că lucrurile se vor îmbunătăți pentru toate femeile care suferă luni de zile pe parcursul sarcinii”.

A venit cu explicații care țin de cauzele responsabile de apariția hiperemezei gravidice

Mama care a trecut prin hiperemeză gravidică în timpul ambelor sarcini a ținut să aducă în prim-plan concluziile unui studiu apărut în revista „Nature”. Pentru sursa menționată, a venit cu următoarele precizări:

„Săptămâna aceasta am descoperit ceva care m-a făcut să zâmbesc. Mai demult, se discuta adesea despre faptul că hiperemeza gravidică este produsă de fluctuațiile hormonale. Un nou studiu al „Universității Cambridge” a demonstrat însă că o persoană poate avea de suferit mai mult sau mai puțin de grețurile din timpul sarcinii în funcție de sensibilitatea la GDF15, un hormon produs în organism pe măsură ce fătul crește. Astfel, oamenii de știință au descoperit că femeile cu variante genetice ale hormonului GDF15 legat de un risc mai ridicat de hiperemeză gravidică aveau niveluri mai reduse ale hormonului respectiv în perioadele în care nu erau însărcinate. În plus, femeile ce aveau o boală a sângelui asociată cu niveluri ridicate de GDF15 nu se confruntau aproape deloc cu stări de rău pe parcursul sarcinii.

Toate aceste lucruri sunt extraordinare, în condițiile în care este prima dată când oamenii de știință vorbesc despre o cauză responsabilă de hiperemeza gravidică. De asemenea, aceste descoperiri arată că pot începe să facă și cercetări pentru a se găsi cu un tratament eficient. Mai mult decât atât, cei care au realizat studiul menționat au sugerat că expunerea la hormonul GDF15 înainte de sarcină le poate ajuta pe femeile ca mine să fie mai puțin expuse riscului de a dezvolta hiperemeză gravidică”.

Și-a exprimat solidaritatea față de femeile care suferă de pe urma hiperemezei gravidice

După ce și-a spus povestea, mama care a luptat cu hiperemeza gravidică nu a ezitat să-și exprime solidaritatea față de toate cele care au de înfruntat un asemenea obstacol. Potrivit aceleiași surse, și-a încheiat confesiunea după cum urmează: 

„Orice femeie care trece mai multe săptămâni sau chiar mai multe luni prin episoade nesfârșite de greață și vărsături își dă seama cât de îngrozitor este. Practic, este o adevărată provocare să îți vezi de viață, iar presiunea pe care o simți la nivel mental este și mai copleșitoare.

Copiii mei au acum 14, respectiv 9 ani și nu intenționez să devin din nou mamă- de fapt, am știut acest lucru încă de când a venit pe lume fiul meu. De altfel, când l-am luat pentru prima dată în brațe, am fost extrem de recunoscătoare că nu aveam să trec din nou prin hiperemeza gravidică. 

Cu toate acestea, pot spune că încă mă gândesc la această afecțiune și mă simt legată de femeile despre care știu că suferă și că se străduiesc să facă față fiecărei zile. Știu prin ce trec și nu voi uita niciodată cât de groaznic m-am simțit când nimeni nu mă înțelegea”. 

„Nu m-am putut mișca, nu am putut mânca și abia puteam respira”. Prin ce clipe greu de imaginat a putut trece o femeie în timpul sarcinii