Pas cu pas de la specialist: ce să faci când copilul are rană deschisă

Informații importante despre răni deschise la copii

Rănile deschise la copii constituie o problemă inevitabilă, dat fiind faptul că cei mici explorează constant mediul înconjurător odată ce învață să meargă.
Câteva sfaturi pentru a le preveni: aplicați elemente de siguranță la sertarele unde există obiecte tăioase (cuțite, foarfece etc.), așezați obiectele care se pot sparge într-un loc inaccesibil (pahare, căni, oglinzi), depozitați diverse unelte în containere ermetice, verificați în permanență eventuale obiecte periculoase de pe traseul celor mici (inclusiv diverse obiecte cu muchii tăioase).

Instrucțiuni pentru perioada de recuperare în cazul rănilor deschise: aplicați un bandaj nou zilnic (și mai des dacă acesta se udă sau se murdărește), aplicați pe zona vindecată un produs de protecție solară cu SPF 30 minim (pielea nou formată se poate arde ușor în contact cu razele solare, iar cicatricea va deveni mai vizibilă)

Când trebuie să apelați de urgență la medic: rană este profundă iar marginile sunt separate în mod evident sau sunt crestate (pot fi necesare suturi), sângerarea nu încetează nici dupa 15 minute de compresie, sângele tâșnește (poate fi secționată o arteră), sunt vizibile semne de infecție (inroșire, inflamație, puroi, rana este caldă la atingere), rana provine de la mușcătura unui animal/alt copil, rana este însoțită de o fractură/leziune a unui tendon, membrul afectat nu poate fi folosit, rana este localizată la ochi/față/regiune anală sau genitală, durerea este foarte puternică. În cazul rănilor deschise perforate (cauzate de obiecte ascuțite sau metalice) și dacă copilul are vârsta mai mică de 4 ani sau nu a beneficiat de vaccin antitetanos în ultimii 5-10 ani (în funcție de gravitatea rănii), este important să verificați cu medicul specialist dacă nu este necesar un vaccin.

Citește și: Masurile de prim ajutor in cazul plagilor 

Următorul articol a fost realizat prin amabilitatea doamnei Mihaela Arion, Redactor Radio București FM, web: suntprimulajutorjunior.ro, http://bucurestifm.ro:

Informații despre răni deschise la copii

Plaga sau rana deschisă este o ruptură a ţesuturilor provocată de un accident (rănire, arsură) sau de o intervenţie chirurgicală. Plăgile accidentale trebuie să fie examinate cu atenţie, deoarece ele pot fi pline de corpi străini (pământ, fragmente de sticlă, diverse particule) şi, în acest caz se pot infecta. Observăm în acelaşi timp abundenţa sângerării şi mai ales nu lăsăm să scape neobservată o leziune profundă.

Plaga superficială
O plagă se numeşte superficială atunci când afectează numai pielea sau ţesuturile imediat următoare. Sângerarea poate fi abundentă dacă zona atinsă este bogată în vase mici superficiale. Atunci când plaga nu este infectată cu vreun corp străin, se
poate opri sângerarea prin comprimarea uşoară cu ajutorul unei pânze curate sau, mai bine, cu o compresă sterilă.
Plaga profundă
O plagă se numeşte profundă atunci când ea cuprinde artere, nervi, organe. Sângerarea trebuie atunci să fie oprită pe cale chirurgicală.
Plăgi prin muşcătură
Muşcătura de om: are mare potenţial de infecţie din cauza multiplelor microorganisme din cavitatea bucală - se impune o toaletă minuţioasă, necesită spitalizare şi antibioterapie.

Muşcătura de animal: pisică, urs, câine, şobolan, cal - există riscul de transmitere a unor boli infecţioase grave. Muşcături de animale veninoase (afectează sistemul nervos): prezintă pericolul efectelor sistemice ale veninului (neurotoxice, hemotoxice);
Prognosticul depinde de:
• dimensiunea victimei (un copil este mult mai vulnerabil decât un adult, veninul distribuindu-se în toată masa organismului);
• locul muşcăturii (cele la cap, gât și trunchi sunt de 2-3 ori mai periculoase),
• sunt mai vulnerabili bolnavii cu hemofilie, sub tratament anticoagulant, vârstnicii etc.

Tratamentul acestor muşcături cuprinde o serie de măsuri de urgenţă:
• prim ajutor: victima este aşezată în siguranţă, cu membrul muşcat imobilizat.

• medicale;
• antivenin (când există şi este disponibil);
• măsuri chirurgicale: excizie a pielii şi ţesutului din zona muşcăturii, mai ales dacă aceasta este recentă (sub o oră).
Cea mai bună protecţie împotriva tetanosului este oferită de vaccin.

Curăţarea este cel mai important aspect al îngrijirii unei plăgi tăiate. Acest lucru se face prin curăţarea tegumentelor din jurul plăgii cu apă şi săpun. Medicul va decide cea mai bună modalitate de tratare a leziunii.
Unele tăieturi minore pot fi tratate prin aplicarea de leucoplast sau benzi adezive speciale.
Plăgile mai profunde necesită coaserea (sutura chirurgicală) pentru a repara structurile profunde. Se pot folosi diferite tipuri de pansamente în funcţie de proprietăţile lor. Unele materiale sunt mai bune deoarece nu se lipesc de rană. Unele sunt mai absorbante, asigurând presiunea necesară pe suprafaţa plăgii sau ajutând la menţinerea imobilă a plăgii.

Mai pot fi aplicate bandaje compresive în funcţie de întinderea leziunii.

Clasificarea rănilor deschise

În funcţie de natura agentului traumatic:
• mecanic - tăiere, înţepare, muşcătură, împuşcare, intervenţie chirurgicală sau accidentală;
• termic - arsură, degerătură;
• chimic - arsură chimică;
• electric - electrocutare, trăsnet.
În funcţie de regiunea anatomică interesată:
• cap (scalp, faţă, etc.);
• gât;

• membre;
• trunchi (abdomen, torace, pelvis).
În funcţie de timpul scurs de la traumă:
• plăgi recente (până la 6 ore de la accident, fără semne de infecţie);
• plăgi vechi (peste 6 ore de la accident).

Tratamentul unei răni deschise

Tratamentul plăgilor presupune mai multe etape:
Hemostaza reprezintă primul gest terapeutic în prezenţa unei plăgi (urgenţă absolută):

Hemostaza iniţială (de obicei provizorie) se poate face prin:
• compresie la distanţă (comprimare a vasului mare aferent ce este lezat în plagă);
• pansament compresiv la nivelul plăgii.
Hemostază definitivă: se realizează de obicei la spital.
Anestezia poate fi de mai multe tipuri:
• locală - injectarea unei substanţe în pielea intactă de la periferia plăgii;
• topică (de contact) - se foloseşte mai ales pentru blocarea percepţiei dureroase la nivelul mucoaselor şi conjunctivelor;
• regională (se poate practica atunci când nervii ce ajung în plagă sunt situaţi relativ superficial);
• generală: se practică în cazul plăgilor extinse pe suprafeţe largi, complexe şi în special în cazul plăgilor penetrante cu leziuni
viscerale (care ating organele interne).

Înţepăturile de insecte, arahnide
Înţepăturile de insecte pot fi produse de: albine, viespi, furnici, purici, ploşniţe, gândaci, păduchi, păianjeni, căpuşe...
Tratamentul implică:
• extragerea acului fără a-l strânge pentru a nu evacua complet glanda cu venin aflată la capătul acului;

• dezinfectarea locului şi aplicarea de gheaţă şi/sau tratament pentru a reduce durerea;
• tratament specific în funcţie de tipul insectei care a produs înţepătura.

Citește și: Ghid de tratare a taieturilor si loviturilor 

Surse: www.aboutkidshealth.ca; www.parenting.com; www.whattoexpect.com; www.parents.com
 

Mulțumim doamnei Mihaela Arion pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.