Povestea lui Mitru Marius – Gabriel

Carmen Toma

Marius - Gabriel a venit pe lume pe 9 noiembrie 2009, dupa o zi de dureri si o ora jumatate pe masa de nasteri, prin nastere naturala .

Dupa atata suferinta, Marius s-a nascut cu asfixie si era verde cand a iesit .

A doua zi, Marius a fost trimis la Iasi, la Maternitatea "Cuza Voda", pentru a primi ingrijire speciala. Eu am ajuns acolo abia a treia zi deoarece nu aveau loc in spital pentru mine .

In tot acest timp, Marius a facut doua convulsii, prima la nastere, iar cealalta in a treia zi de la nastere . Dupa doua saptamani in care Marius a reusit sa fie stabilizat si sa manance cu biberonul, am plecat acasa , la Vaslui .

Timp de trei luni, Marius a fost bine, manca din biberon, incepuse sa dea semne ca stie cand e cineva in jurul lui, incerca sa se joace si chiar se uita dupa persoanele din casa .

La varsta de trei luni, a inceput sa faca niste spasme. Isi incorda tot corpul cu mainile , picioarele si capul indreptate inainte. Spasmele nu durau mult, cam jumatate de minut, apoi Marius se comporta ca si cum nimic nu s-a intamplat . Nu plangea , nu isi dadea ochii peste cap sau sa se uite stramb ci pur si simplu isi continua joaca .

Dupa alte trei luni in care am stat acasa crezand ca aceste spasme vor trece de la sine, la sfatul unei cunostinte, am mers la Spitalul "Alexandru Obregia" la Bucuresti . Acolo am aflat adevarul : Marius suferea de tetrapareza spastica si sindrom west .

I s-a facut o tomografie de unde am aflat ca Marius are probleme cu vazul si auzul pe partea stanga . Dupa un timp si mai multe controale la diferiti medici, am aflat ca Marius suferea si de intoleranta la gluten, sindrom de malabsorbtie si reflux gastroesofagian.

De atunci, pentru Marius "acasa" inseamna orice spital din tara sau strainatate .
In acesti trei ani de lupta continua, am facut :

-o sesiune de hiperbara la Constanta, adica 14 sedinte, mai mult nu ne-am permis iar alta sesiune nici atat ;
-un control la spitalul "Acibadem" din Turcia pentru operatia de rizotomie, unde am primit raspuns negativ deoarece Marius nu sta in sezut ;
-recuperare la Sanatoriul de Copii "1 Mai" din Oradea, la Spitalul de Psihiatrie si Neurologie din Sibiu si acasa . Am renuntat la recuperarea facuta la "1 Mai" din cauza conditiilor de spitalizare, adica era curent in camere, pe holuri , chiar si la bazin, iar Marius, din cele trei saptamani de tratament, reusea sa faca jumatate. Eram obligati sa stam trei saptamani, altfel nu ne elibera biletul de iesire sau nu ne mai primeau alta data .

Singura raza de speranta pe care am avut-o a fost in anul 2012, cand lui Marius i s-a facut la Chisinau, pe data de 20 noiembrie, operatia de miofibrotomie subcutanata si astfel a reusit sa-si indeparteze picioarele .
In 17 martie 2013 am fost la Fundatia "Ikon" din Galati la doctorul Platon, care vine special din Chisinau si care se ocupa de control si face programarile pentru operatia de miofibrotomie subcutanata, unde ne-am facut o noua programare pentru luna noiembrie 2013 .

De la ultima interventie chirurgicala, din noiembrie 2012, incercam sa facem tot mai multa gimnastica dar locuim in cel mai sarac judet din Romania iar salariile sunt foarte mici .
Singurul centru de recuperare din Vaslui apartine de Protectia Copilului si sunt inscrisi foarte multi copii. Marius merge acolo de doua ori pe saptamana pentru jumatate de ora si doar pentru gimnastica caci nu au bazin iar la masaj sunt foarte ocupati . De terapie ocupationala nici nu poate fi vorba, dupa spusele psihologului de acolo, deoarece Marius nu stie sa apuce cu manuta, dar eu cred ca e din cauza ca el tipa foarte mult cand il obligi sa faca ceva .
Marius rade, se joaca, incearca sa faca lucruri pe care le vede la ceilalti copii si cand nu poate, se apuca de plans sau de tipat .

Au trecut patru ani de cand mica minune a venit in viata noastra , patru ani in care fiecare zi e inca o incercare de a-l ace pe el sa zambeasca , In acesti patru ani am vazut altfel viata , am parcurs sute de kilometri doar pentru ca Marius sa poata face recuperare , am mers cate 12 ore cu trenul , pana in celalalt capat de tara ; am luptat cu sistemul , cu oamenii din jurul nostru doar ca Marius sa poata zambi a doua zi .

Doar aceasta bucurie ne-a mai ramas , Marius poate zambi si in felul lui ne arata cat ne iubeste . Dar aceasta bucurie dispare putin cate putin pentru ca in ultimul timp am ajuns in situatia disperata de a nu mai avea nici bani de mancare . Marius are intoleranta la gluten iar aceste produse sunt foarte scumpe .

Va rugam ajutati-ne sa ii vedem zambetul in fiecare dimineata si sa reusim sa-i facem terapiile necesare pentru a-si tine capusorul . Nu mai stim cui sa cerem ajutorul pentru a ne putea vedea copilul zambind .


Persoana de contact: Mitru Ionela Diana
Telefon : 0741.79.00.73
E-mail : dianamitru@yahoO.com
CONT LEI : RO65 RNCB 0762 1224 7571 0001
CONT EURO: RO38 RNCB O762 1224 7571 0002
BENEFICIAR : MITRU MARIUS GABRIEL

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Povestea lui Piglet, cățelușul orb și surd care a schimbat lumea
    Povestea lui Piglet, cățelușul orb și surd care a schimbat lumea

    Piglet, un cățel din SUA născut orb și surd, oferă adevărate lecții de viață copiilor și adulților. Descoperă-i povestea parcurgând articolul de mai jos!

    Povestea lui Nicușor, cel mai bun din clasă, dar abuzat de părinții lui: „Doar câinele mă iubește. Mi-am luat bătaie cu pumnii”
    Povestea lui Nicușor, cel mai bun din clasă, dar abuzat de părinții lui: „Doar câinele mă iubește. Mi-am luat bătaie cu pumnii”

    Generații întregi au crescut cu convingerea că „Bătaia-i ruptă din Rai” sau că „Unde dă mama, crește”. În România sunt atât de multe...

    Cine a fost Sfânta Ana, mama Fecioarei Maria? Povestea misterioasă a celei care a fost bunica lui Iisus
    Cine a fost Sfânta Ana, mama Fecioarei Maria? Povestea misterioasă a celei care a fost bunica lui Iisus

    Figura Sfintei Ana a fost dintotdeauna învăluită în mister, în jurul ei circulând numeroase legende. Pacurgând cu atenție articolul de mai jos vei afla...

    Povestea lui Robert. Un copil care în 4 ani de viață, a suferit 7 intervenții chirurgicale, peste 20 de anestezii
    Povestea lui Robert. Un copil care în 4 ani de viață, a suferit 7 intervenții chirurgicale, peste 20 de anestezii

    Robert-Mihai, un copil aparent normal și perfect sănătos la naștere. 3 luni mai târziu, o veste devastatoare: complet nevăzător. Urmează o serie de diagnostice greșite, de...

    Povestea lui Luca, bărbatul singur de 41 de ani care a adoptat o fetiță cu Down, respinsă de mama ei și de alte 20 de familii
    Povestea lui Luca, bărbatul singur de 41 de ani care a adoptat o fetiță cu Down, respinsă de mama ei și de alte 20 de familii

    Un bărbat a adoptat o fetiță cu sindromul Down care a fost respinsă de mama ei și de 20 de familii adoptive! Luca Trapanese - un bărbat din Italia care sfidează stereotipurile legate...

    Când toți medicii nu îi dădeau șanse, eu spuneam cu tărie că va trăi și va fi un copil normal. Povestea mea este povestea a mii de mame
    Când toți medicii nu îi dădeau șanse, eu spuneam cu tărie că va trăi și va fi un copil normal. Povestea mea este povestea a mii de mame

    În povestea noastră nu e nimic special. Sunt mii de copii care se nasc prematur. Prin prisma meseriei (sunt cadru medical în obstetrică) văd astfel de povești aproape zilnic....

    M-am vaccinat anti-Covid! Și am plecat în lacrimi de la Institutul Marius Nasta
    M-am vaccinat anti-Covid! Și am plecat în lacrimi de la Institutul Marius Nasta

    În momentul în care scriu aceste rânduri a trecut mai puțin de o oră de când am ieșit din centrul de vaccinare de la Marius Nasta din București. Am avut...

    Am crescut într-un orfelinat de pe vremea lui Ceaușescu și am vrut să-i ofer copilului meu ceea ce eu nu am putut avea. Povestea unei mame singure...
    Am crescut într-un orfelinat de pe vremea lui Ceaușescu și am vrut să-i ofer copilului meu ceea ce eu nu am putut avea. Povestea unei mame singure...

    Povestea mea e tristă, cu o viață grea, dar un final dacă nu fericit, cel putin liniștit. Oricât de greu mi-ar fi fost, eu am încercat să fac pentru fiica mea ceea ce...

    © 2023 Qbebe