Am acceptat să o luăm pe soacra în concediu ca să ne ajute cu copiii. A venit fără niciun ban, a cerut cameră singură și mese zilnic la restaurante scumpe

Recunosc, de la început nu am fost de acord, dar am acceptat pentru cp soțul a insistat. „Hai, măi, să o luăm și pe mama. Ne ajută cu cei mici, ne mai odihnim și noi.” Am strâns din dinți și am acceptat. Credeam că vom petrece o vacanță liniștită, că în sfârșit vom reuși să stăm și noi, ca părinți, cu un pic de timp doar pentru noi. Avem doi copii mici și nu ne este deloc ușor, mai ales în vacanțe.

Soacra a venit fără bani, dar cu chef de plimbare. Nepoții au fost inexistenți pentru ea!

Am închiriat un apartament cu două camere în Mamaia, cu gândul că va sta cu copiii într-un pat, iar noi doi, în celălalt. Măcar noaptea să dormim liniștiți, împreună, ca în vremurile bune. Însă realitatea a fost complet diferită.

Soacra mea vine la noi ca la ea acasă. De fiecare dată îmi trezește bebelușul din somn, după ce mă chinui ore întregi să-l adorm

Soacra a venit fără niciun ban la ea, dar cu o listă lungă de dorințe. În fiecare zi voia să mănânce la restaurant sau la autoservire, iar noi i-am plătit totul. Am luat de acasă șnițele, chiftele, ca orice familie, am plecat cu apă și suc după noi, dar nu a vrut nimic... A mâncat trei feluri la fiecare masă în fiecare zi, iar noi mâncam mai mult în cameră. 

Nu doar că nu a stat cu copiii, dar nici nu s-a arătat interesată. Ea avea planuri: plajă cât e ziua de lungă, plimbări prin împrejurimi, suveniruri, relaxare. Când am încercat timid să-i spun că poate ar trebui să stea o oră-două cu cei mici, a oftat și a zis: „Eu sunt în vacanță, mamă, nu bonă!”

Într-un dormitor am dormit noi cu cei doi copii într-un pat, în celălalt s-a „lăfăit” soacra care se întorcea la miezul nopții de pe faleză

Așa că eu, „mama”, m-am trezit alergând toată ziua între cearșafuri, scutece, nervi și umbrele de soare, în timp ce ea își făcea poze pe faleză.

Soacra mea a cerut să fie prima care ține în brațe bebelușul meu, după ce se naște

Dar știți care este partea cea mai tristă? Am dormit toți patru, eu, soțul și copiii, înghesuiți în același pat. Iar soacra a dormit în cealaltă cameră, singură, cu aer condiționat, liniște și televizor. Exact invers de cum plănuisem. Motivul? Ea se întorcea noaptea târziu de pe faleză de la plimbare și nu avea cum să stea cu copiii.

A fost poate cel mai scump concediu pe care l-am avut vreodată, nu doar financiar, ci emoțional. Eu personal m-am întors mai obosită decât am plecat. Și cu o lecție dureroasă: niciodată nu merge în vacanță cu cineva care crede că i se cuvine totul doar pentru că e „mamă de băiat”.
De data asta, am tăcut. Data viitoare... nu mai plec nicăieri cu soacra!