O femeie care a lucrat vreme de peste 27 de ani la o creșă susține că a fost martora unor situații înfiorătoare

Andrea este mama a trei copii și a fost educatoare la o creșă din Queensland (Australia). Într-o intervenție pentru „Kidspot”, a povestit la ce situații a fost martoră cât a lucrat acolo. 

A văzut copii care nu erau hrăniți cu alimente adecvate vârstei lor sau care nu primeau suficientă mâncare de acasă

Unul dintre lucrurile care au șocat-o pe Andrea a fost să vadă cum un copil de 15 luni avea Coca-Cola în biberon. Pentru „Kidspot”, a relatat următoarele:

„Odată am fost nevoită să înfrunt o mamă în legătură cu băutura pe care o avea în biberon fiica ei, întrucât băutura era de culoare închisă, iar mama mi-a spus că era „Coca-Cola”. I-am zis „Știți că aici avem o politică legată de apă și lapte?”, însă ea a râs, a spus că se grăbea... Am luat biberonul copilului, am vărsat băutura în chiuvetă, am spălat biberonul și l-am umplut cu apă. După aceea am privit-o în ochi pe mamă și i-am spus: „Sper că nu o să se mai întâmple asta, nu-i așa?” Din păcate, acel copil era adus la creșă cu fața și cu hainele murdare, având și părul nepieptănat...”

A vorbit și despre copii care primeau de acasă hrană alterată: „Am avut bebeluși care erau trimiși la creșă cu lapte ce se întărise în biberon și pe care trebuia să-l aruncăm, cu iaurturi expirate, cu sticle, biberoane sau cutii pentru gustări pline de mucegai.”

În același timp, a precizat că, la un moment dat, s-a gândit să cumpere mâncare pentru doi copii aflați în plasament, care nu primiseră de acasă suficientă mâncare: „Acei copiii fuseseră luați de la părinții biologici din cauza faptului că aceștia consumau alcool și droguri și fuseseră puși în plasament, considerându-se că era o opțiune mai bună pentru ei. Bieții copii, care aveau 15 luni, veneau zilnic la creșă cu un prânz minimal- fiecare avea câte un baton de muesli și un sandviș înțepenit, care era atât de tare, încât abia puteai să muști din el. Eu și asistenta mea intenționam să le cumpărăm mâncare, în vreme ce femeia care îi luase în plasament avea cinci copii, toți bine îmbrăcați și înscriși la școli private.”

A văzut copii care erau lăsați murdari de părinți

Andrea a adus în prim-plan faptul că de mai multe ori a fost în situația de a vedea copii cărora nu li se schimba la timp scutecul și care, din acest motiv, ajungeau să aibă iritații, arsuri, răni și chiar infecții. Potrivit sursei citate anterior, a relatat și următoarele experiențe:

„Am văzut arsuri de gradul I provocate de urină, bășici și răni pe toată suprafața posteriorului, dar și candidoze la fetițele care nu erau spălate corect, infecții severe la băieți la nivelul organelor genitale, leziuni cu puroi din cauza igienei necorespunzătoare. 

Mai demult, m-am apucat să schimb scutecul unui băiețel; scutecul era ud, putrezit, era evident că nu fusese schimbat de seara de dinainte, iar urina ajunsese să aibă o consistență solidă, similară cu aceea a jeleului. Bietul copil avea pielea foarte înroșită și arsură de gradul I din pricina urinei. Când l-am spălat cu apă rece, a plâns tot timpul. Din păcate, pentru el nu a fost singura experiență de acest fel, însă era cea mai dură de până atunci, așa că până la urmă am făcut un raport pe care l-am trimis Departamentului de Protecție a Copilului. 

S-a ajuns în situația în care am început să punem un semn pe scutecele copiilor, iar dacă aceștia erau aduși a doua zi cu aceleași, îi trimiteam acasă. Cei mai mulți dintre părinți au spus că aveau același tip de scutece acasă, dar când copilul revine la creșă cu scutecul pe care am făcut noi semn, înseamnă că am fost mințite. În cazurile de neglijență severă, așa cum sunt și exemplele menționate, trebuie să raportăm incidentele respective...

Am avut și copii care veneau la creșă cu aceleași haine ca în ziua anterioară- era clar că nu au fost spălați și că nu au primit alte haine. Uneori, întrucât interveneau mirosurile neplăcute, eram nevoite să-i spălăm noi și să le dăm haine curate.” 

De multe ori, copiii erau aduși la creșă bolnavi

Alte provocări prin care a trecut Andrea au fost legate de faptul că unii copii erau aduși la creșă chiar și când aveau răni, infecții și diverse probleme de sănătate. Pentru aceeași sursă, educatoarea a declarat că:

„Creșa nu este spital, dar la un moment dat am avut un copil care a fost adus cu o arsură de gradul III la mână, având un simplu bandaj. „S-a ars aseară la cuptor, este bine acum, puteți să-i dați Panadol dacă vreți”, a spus mama lui după ce am sunat-o să o întrebăm ce s-a întâmplat.

Am văzut inclusiv leziuni contagioase acoperite cu leucoplast și i-am auzit pe părinți explicând „este doar o mușcătură de țânțar, dar el s-a scărpinat și de aceea s-a infectat”. În același timp, am fost și în situația de a vedea răni foarte infectate acoperite cu bandaj, din care ieșea puroi și care aveau nevoie să fie curățate.

De cele mai multe ori, părinții nici nu ne răspundeau la telefon când îi sunam, deși copiii lor erau bolnavi.”

Nu au lipsit nici situațiile în care copiii au fost uitați la creșă

Cea care a lucrat 27 de ani într-o creșă nu s-a ferit să dezvăluie că au fost zile în care copiii nu au fost luați acasă la finalul programului. Raportându-se la situațiile la care a fost martoră, Andrea nu s-a abținut să nu vină și cu sfaturi pentru părinți, așa cum reiese și din sursa menționată:

„Pe lângă aceste experiențe și situații înfiorătoare, nu îmi pot imagina cum este ca un părinte „să uite” să-și ia copilul de la creșă. 

Majoritatea creșelor se deschid în jurul orei 6:30 dimineața și se închid în jurul orei 18:30, așa că, dacă se întâmplă să fie 18:15, iar părintele să nu poată să ajungă până atunci, ar trebui să dea măcar un telefon de politețe. Până la 18:25 ar trebui să sune din nou. Dacă este 18:30, părintele este sunat, iar dacă nu poate fi contactat urmează un telefon la poliție. Chiar dacă această măsură pare extremă, este necesară în cazul în care un copil este uitat la creșă. 

Scuzele părinților variază, ca de exemplu „am adormit pe canapea” sau „am pierdut noțiunea timpului”. Unii părinți ne-au explicat că pur și simplu „au uitat” unde se află creșa...

Dragi părinți, vă rog să vă gândiți bine la acțiunile voastre, la impactul lor asupra copiilor voștri. Priviți și din altă perspectivă, gândiți-vă cum ar fi să fiu eu acel părinte care își trimite copilul la creșă cu scutecul neschimbat din ziua precedentă, cu hainele murdare și care îl uită acolo, oare cum ați reacționa, ce ați spune despre mine?

Când devii părinte, nu primești un manual cu instrucțiuni, însă ai parte de o responsabilitate cu totul specială... copilul tău.”