Din grija pentru copilul tau

Totul despre esofagita

Esofagita reprezinta o afectiune mai des intalnita decat s-ar crede, putand imbraca si forma cronicizata. Are la baza o serie de cauze si necesita un diagnostic complex. Vom afla in continuare aceste lucruri alaturi de ce simptome presupune, dar si ce tratament alaturi de doamna doctor Claudia Mihaela Vasiliu.

Ce este

Constituie o infectie, inflamatie sau iritatie a esofagului (un tub muscular care tranporta mancarea din gura in stomac), de fapt a tesutului sau, si poate cauza dificultate in inghitire. In functie de cauza sa, poate fi clasificata in mai multe forme, putand fi vorba de o infectie, inflamatie sau iritatie; mai exista o clasificare in functie de durata sa in forma acuta-catarala sau flegmonoasa sau cronica-hipertrofica sau atrofica. Cel mai des sunt intalnite urmatoarele variante: esofagita de reflux, infectioasa (candida de obicei), medicamentoasa, eozinofilica si de iradiere sau de chimioradiere. Daca diagnosticul este rapid si corect, evolutia este buna (depinde si de cauza); este mai des intalnita la adulti si mai rar la copii. Boala dispune si de o clasificare in doctrina de specialitate in functie de gradul de lezare a mucoasei: gradul A (una sau mai multe leziuni ale mucoasei<5 mm in lungime), gradul B (una sau mai multe leziuni>5 mm dar lipsite de continuitate in pliurile mucoasei), gradul C (leziuni continue>2 mm care implica mai putin de 75% din circumferinta esofagului), gradul D (leziuni mai mari de 75% din circumferinta esofagului).

Cauze si tipuri

Trebuie sa retineti ca formele de tip infectios (bacterii, virusuri sau fungi) afecteaza in special persoanele imunocompromise (sistem imunitar slabit). Esofagita infectioasa poate fi cauzata de: candida (cei cu sistem imunitar slabit-diabet, HIV, chimioterapie, antibioterapie) care se dezvolta excesiv cauzand inflamatie si durere; herpes (tot cand sistemul imunitar este slabit) sau citomegalovirus.

Esofagita iritativa poate fi cauzata de: refluxul gastroesofagian apare o slabiciune a muschiului ce leaga stomacul de esofag-sfincter esofagian- ce permite acidului gastric sa patrunda in esofag cauzand iritatia mucoasei (in cazuri grave devine eroziva), varsaturi (in urma afectiunilor specifice in care acidul gastric lezeaza esofagul; cand este vorba de varsaturi fortate, se pot desprinde chiar mici portiuni din mucoasa esofagului), hernie (o parte din stomac se poate misca deasupra diafragmei cauzand hernie hiatala; acidul gastric in exces ajunge in esofag), achalazia (capatul inferior al esofagului nu se deschide corect, iar mancarea ramane blocata acolo sau este regurgitata), interventii chirurgicale (anumite tipuri de chirurgie bariatrica pot creste riscul de esofagita).

Esofagita medicamentoasa poate fi cauzata de aspirina si alte medicamente antiinflamatorii care irita mucoasa esofagului; ele pot creste secretia de acid din stomac. De asemenea, si pastilele mari fara suficienta apa sau luate inainte de culcate se pot dizolva sau pot ramane in esofag cauzand iritatie. Si antibioticele, clorura de potasiu si bifosfonatii (previn pierderea masei osoase) pot conduce la esofagita. Conform specialistilor, si ingerarea de vitamine sau suplimente minerale cum sunt vitamina C, fier si potasiu pot cauza aceasta forma a bolii.

Esofagita eozinofilica- reprezinta o inflamatie cauzata de supraproliferarea de leucocite (eozinofile) in mucoasa peretelui esofagului (este vorba de o reactie exagerata a corpului la un alergen); apare o dismotilitate a esofagului si dificultate in inghitire. Se considera ca este asociata cu diverse reactii alergice la persoanele susceptibile la febra fanului, rinita si dermatita. Conform statisticii, se pare ca 1 din 10 000 copii este predispus acestei forme, cel mai adesea fiind vorba de oua, soia, lapte, grau, alune, fasole si carne de vita, dar si polen.

Esofagita de iradiere- poate apare in urma unei radieri a pieptului pentru tratamentul cancerului; apar arsuri ce esofagitaconduc la cicatrizare si la inflamarea esofagului.

Inghitirea de substante toxice sau corpi straini poate irita, leza sau arde esofagul, dar si consumul de alcool sau fumatul. Retineti ca exista si anumite boli ce presupun dificultate in inghitire cum este sclerodermia. Mai rar este vorba de sindromul Behçt (denumit si boala lui Behçet) care este o forma de vasculita ce poate cauza ulceratii in gura, esofag si alte parti din corp. De asemenea, in urma transplantului (in special cel de maduva) poate aparea o complicatie constand in esofagita cand celulele transplantate ataca corpul gazdei.

Cand nu este tratata, inflamatia esofagului poate cauza modificari in celulele care alcatuiesc mucoasa esofagiana-apare esofagul Barrett ce creste riscul de cancer esofagian.

Doamna doctor Claudia Vasiliu - Medic Specialist Gastroenterologie clinica MEDAS Regina Elisabeta

"Esofagita reprezinta inflamatia esofagului, mai exact a invelisului intern al acestuia, denumit mucoasa. Este o afectiune care se manifesta prin pirozis (disconfort, senzatie de arsura sau durere retrosternala date de refluxul acid), poate asocia disfagie si odinofagie (dificultate, respectiv disconfort la inghitirea alimentelor).

Cauzele esofagitei pot fi: refluxul de acid gastric (datorat incompetentei sfincterului esofagian inferior ca in boala de reflux; refluxul apare si in hernia hiatala), infectii fungice (Candida), infectii virale (cu herpes virus, citomegalovirus), medicamente (antiinflamatoare precum aspirina, antibiotice de tipul clindamicinei sau medicamente folosite in tratamentul osteoporozei, ca alendronat), ingestie accidentala sau voita de substante alcaline sau acide (soda caustica), radioterapia, trauma mecanica (de exemplu pasajul tubului nazogastric), boli cronice cu componenta genetica sau autoimuna (boala Crohn, esofagita eozinofilica)." 

Simptome si factori de risc

Principalele simptome includ dificultate in inghitire (disfagie), dar si durere la inghitire (odinofagie), raguseala, durere de gat, arsura in piept (dispepsie), ragait excesiv, reflux acid, durere de piept/disconfort in timpul/dupa consumului de alimente (care iradiaza spre spate), respiratie urat mirositoare (halitoza), greata, varsaturi, durere abdominala (in special in portiunea superioara), senzatie de plenitudine si balonare, scaderea apetitului (sau anorexie), tuse. Mai rar apare wheezing si hematemeza (varsaturi cu sange), durere epigastrica, febra si sepsis, ulceratii bucale. In cazul copiilor mici, mai ales cei care nu pot explica disconfortul sau durerea, simptomele pot include: dificultati in hranire si in dezvoltare.

Factorii de risc pentru aparitia esofagitei includ: sistem imunitar slabit (HIV sau SIDA, diabet, leucemie, limfom, alta boala autoimuna), hernie hiatala, chimioterapie sau terapie cu iradiere a toracelui, interventii chirurgicale in zona pieptului, medicamente pentru a preveni respingerea organului transplantat, medicatie antiinflamatorie, varsaturi cronice, obezitate, sarcina, abuz de alcool si tigari, istoric familial de alergii sau de esofagita.

Diagnostic

Trebuie sa stiti in primul rand ca examenul fizic nu poate confirma esofagita fara complicatii, insa poate releva alte surse. Examinarea ar trebui sa includa:
- examen rectal (pentru identificarea hemoragiilor oculte)
- examinarea cavitatii bucale (pentru candida sau ulceratii)
- simptome de imunosupresie si de boli sistemice ale pielii
- teste de laborator-utile cand nu sunt prezente complicatii (cum ar fi hemoragie gastrointestinala) si pot consta in hemoleucograma completa (la pacientii cu neutropenie sau imunosupresie), nivel CD4 si HIV (la cei cu factori de risc), colagen (in functie de boala asociata).
- manometrie esofagiana-acest test este utilizat pentru a masura presiunea din partea inferioara a esofagului; un tub subtire, sensibil la presiune trece prin gura pana in pana in stomac de unde este tras usor inapoi in esofag. Pacientii sunt rugati sa inghita si presiunea contractiilor musculare este masurata prin mai multe sectiuni din tub

Radiografia nu este indicata decat in caz de complicatii. Alte procedee de tip imagistic:
- studii cu dublu-contrast cu bariu recomandate ca procedeu initial pentru disfagie, desi sunt la fel de utile si endoscopiile gastrointestinale. Procedeele cu bariu nu sunt indicate celor cu disfagie absoluta sau cu odinofagie, ci endoscopia superioara; acestea sunt mai degraba pentru completare. Pentru studiile cu bariu, trebuie sa ingerati o solutie cu aceasta denumire sau o pastila care va imbraca mucoasa esofagului si a stomacului si va pemite organelor sa fie evidentiate in radiografii (se poate identifica ingustarea esofagului sau alte modificari structurale, hernie hiatala, tumori sau alte anormalitati). In cazul endoscopiilor, se introduce un tub subtire cu o camera video mica prin gat si esofag; pot fi vizualizate neregularitatile din tesuturile esofagului si eventual preleva mostra de tesut pentru testare (biopsie) pentru a evalua severitatea afectarii esofagului. Aspectul esofagului poate oferi indicii cu privire la cauza inflamatiei (arata diferit daca este de tip medicamentos sau de reflux). Veti fi usor sedati in timpul acestui test.
- teste alergice-pentru situatia in care este suspectata esofagita eozinofilica si pot include eliminarea din alimentatie a anumitor produse (in special cele alergene), teste cutanate (picaturi din extract de alergen sunt aplicate pe suprafata pielii si sunt lasate 15 minute pentru a observa eventualele reactii alergice-umflatura rosie, ce confera senzatie de mancarime).

Alte studii: citologie oarba, mai rar utilizata, electrocardiograma, marker troponina sau alti markeri cardiaci (cand se ia in considerare sindromul coronarian).

Tratment

In cazul in care este vorba de reflux, tratamentul poate presupune: inhibitori de pompa protonica (blocheaza producerea de acid in stomac si permit esofagului un timp de vindecare) cum sunt omeprazol, esomeprazol, lansoprazol, dar si altele ce pot ameliora simptomele temporar, insa nu vor avea efect semnificativ asupra esofagitei; fundoplicatura-procedeu chirurgical folosit cand alt metode nu functioneaza (o portiune din stomac este esofagitainfasurata in jurul valvei ce-l separa de esofag, intarind astfel sfincterul si prevenind revenirea acidului; poate corecta si problemele legate de hernia hiatala).

Esofagita eozinofilica presupune in primul rand evitarea/eliminarea alergenului si reducerea reactiei alergice prin medicamente cum sunt: steroizi cu administrare orala (corticosteroizi-pot ameliora inflamatia; efectele pe termen lung sunt grave incluzand pierderea densitatii osoase, crestere incetinita la copii, diabet, acnee si tulburari comportamentale; sunt indicati initiali steroizii inhalatori folositi in special penru astm care vor fi mai degraba inghititi-va va invata medicul cum sa procedati); inhibitori de pompa protonica (cand se suspecteaza si refluxul gastroesofagian) care blocheaza productia acidului si dieta restrictiva (poate fi de ajutor sfatul unui nutritionist; este uneori necesara suplimentarea cu vitamine), antihistaminice.

Esofagita medicamentoasa se trateaza in primul rand prin evitarea medicamentului (cand se poate) si reducerea riscului prin respectarea unor reguli (poate fi recomandat un medicament alternativ, eventual sub forma lichida, ingerarea pastilei cu un pahar intreg de apa-daca nu aveti probleme renale, pozitie verticala timp de cel putin 30 minute dupa ingerarea pastilei).

Esofagita infectioasa poate fi tratata cu medicatie antibacteriana (antibiotice cu spectru larg), antifungica sau antiparazitara (aciclovir, foscarnet sunt des recomandate).

Cand esofagita se datoreaza unei proceduri medicale, medicatie antiblocanta poate fi prescrisa pe termen lung.
Daca sunt prezente si complicatii, se poate impune o interventie chirurgicala ce presupune dilatarea esofagului (mai ales cand ingustarea esofagului este grava sau mancarea se blocheaza in acesta); se apeleaza la mai multe dispozitive endoscopice si eventual un balon care poate fi umflat dupa inserarea in esofag. Prognosticul depinde de cauza bolii si de starea generala de santate, persoanele cu sistem imunitar bun recuperandu-se dupa aproximativ 3-5 zile.

Doamna doctor Claudia Vasiliu - Medic Specialist Gastroenterologie clinica MEDAS Regina Elisabeta

"Tratamentul presupune regim alimentar, modificarea stilului de viata si tratament medicamentos si la nevoie chirugical. Pacientii trebuie sa respecte orarul meselor, sa aiba mese mici cantitativ si dese, sa evite pozitia culcat cel putin jumatate de ora dupa mese, precum si anumite alimente, precum citrice, ciocolata, menta, alcool, ceapa, usturoi, condimente, medicalimente fierbinti. Pacientii supraponderali sunt incurajati sa scada in greutate. De asemenea, se recomanda renuntarea la fumat. Tratamentul medicamentos se adreseaza refluxului gastroesofagian, care reprezinta principala cauza a esofagitei si presupune administrarea de substante care inhiba productia de acid gastric (precum Omeprazol, Lansoprazol, Famotidina) sau neutralizeaza aciditatea gastrica (Maalox, Gaviscon). In functie de cauzele esofagitei, se pot utiliza antifungice (pentru tratamentul candidozei esofagiene) sau steroizi (pentru tratamentul esofagitei eozinofilice).

In cazul aparitiei complicatiilor poate fi nevoie de tratament endoscopic si chiar chirurgical (pentru dilatarea stricturilor, rezectia zonelor de mucoasa cu modificari displazice precanceroase)."

Complicatii

Poate aparea ingustarea esofagului (strictura esofagiana), inele de tesut anormal in mucoasa esofagiana (inele esofagiene), esofagul lui Barrett (prezentat mai sus, reprezinta risc pentru cancer esofagian). Cand este cauzata de reflux, poate conduce la hemoragii, ulcere si cicatrici cronice (apare ingustarea esofagului si este afectata abilitatea de inghitire). Rar apar perforatie in mediastin, scaderea in volum si pierderea in greutate, laringita, pneumonie de aspiratie si bronhospasm, iar la copii probleme in dezvoltare si apnee.

Doamna doctor Claudia Vasiliu - Medic Specialist Gastroenterologie clinica MEDAS Regina Elisabeta

"Complicatiile esofagitei sunt stenoze sau stricturi esofagiene (adica ingustarea calibrului esofagului), esofag Barrett (afectiune cu risc de transformare maligna caracterizata prin inlocuirea invelisului epitelial esofagian normal cu epiteliu intestinal), ulcer esofagian, perforatia esofagului secundar ulcerului esofagian si hemoragia digestiva superioara(varsatura cu sange)."

Prevenire

Alimentatia reprezinta cheia reducerii simptomelor de esofagita, in special cand este cauzata de reflux, si presupune consumul de alimente cu putine grasimi si bogate in proteine, evitarea celor grase, picante si acide (citrice si rosii), evitarea alimentelor ce pot cauza sau agrava arsurile in piept (ciocolata, menta, ceapa sau usturoi), mese mai mici consumate mai des, alimente moi usor de digerat, opritul inainte de a va simti plini, evitarea cafelei, a ceaiului, a alcoolului si a bauturilor carbogazoase. Pentru persoanele alergice, este bine sa se evite alergenii cunoscuti. De asemenea, este recomandat sa slabiti daca aveti probleme cu greutatea si sa va mentineti sanatosi, sa ramaneti in pozitie verticala un timp dupa ce mancati, sa mestecati incet cu imbucaturi mici, sa evitati mancarea cu cel putin 3 ore inainte de culcare si sa purtati haine largi.

Multumim doamnei doctor Claudia Vasiliu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Citeste si:

Reflux gastroesofagian la sugari

Regurgitarea la bebelusi - cauze si tratament 

Alimentatia in bolile digestive 

Reflux gastroesofagian la bebelusi 

Surse:

http://en.wikipedia.org; http://emedicine.medscape.com; www.nlm.nih.gov; www.healthline.com; www.webmd.com; www.medicinenet.com; www.mayoclinic.org; www.emedicinehealth.com 

Senzație de înțepătură în timpul alăptării: cauze și tratament

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Totul despre sex: 13 sfaturi pentru a va creste libidoul
    Totul despre sex: 13 sfaturi pentru a va creste libidoul

    Desi multi se lauda ca stiu totul despre sex, in realitate putini aplica in practica „teoria". Va mai amintiti ultima data cand v-ati grabit sa ajungeti acasa pentru cateva momente de...

    Avertisment pentru părinți: copiii văd totul!
    Avertisment pentru părinți: copiii văd totul!

    Un nou studiu ne demonstrează faptul că micuții noștri pot fi mult mai receptivi atunci când vine vorba de multi-tasking, decât suntem noi. Atenția distributivă a copiilor...

    Totul despre prima menstruatie la fete
    Totul despre prima menstruatie la fete

    Prima menstruatie la fete. Aparitia menstruatiei este un stadiu important al pubertatii la fete. Este unul dintre semnele ca fetita ta se transforma, incet, dar sigur, in femeie. Aparitia...

    Mami, ma doare burtica! Totul despre durerile abdominale la copii
    Mami, ma doare burtica! Totul despre durerile abdominale la copii

    Durerile abdominale sunt foarte des intalnite in special la scolari si prescolari. Studii recent efectuate arata ca 10 - 15% dintre copiii cu varste cuprinse intre 4 si 16 ani acuza in mod...

    Doi tați s-au luat la bătaie în parc, din cauza copiilor. De la ce a pornit totul!
    Doi tați s-au luat la bătaie în parc, din cauza copiilor. De la ce a pornit totul!

    Locul de joacă ar trebui să fie o oază de relaxare pentru copii și cel mult un moiv de agitație pentru părinții care sunt nevoiți să îi supravegheze mereu, dar atunci...

    Acest TEST spune TOTUL despre tine. Priveste cu atentie imaginile urmatoare si descopera ce fel de persoana esti
    Acest TEST spune TOTUL despre tine. Priveste cu atentie imaginile urmatoare si descopera ce fel de persoana esti

    Testele pot dezvalui foarte multe lucruri despre personalitatea ta, unele dintre ele de care nici macar nu ai fost constient. Ceea ce vei vedea in imaginile urmatoare dezvaluie atat...

    Durere de burta la copii! Totul despre durerile abdominale. Ce trebuie sa stie parintii
    Durere de burta la copii! Totul despre durerile abdominale. Ce trebuie sa stie parintii

    Durere de burta la copii. Durerile abdominale sunt foarte des intalnite in special la scolari si prescolari. Studii recent efectuate arata ca 10 - 15% dintre copiii cu varste cuprinse intre...

    © 2019 Qbebe