Industria mamelor surogat în România. Fetele sunt convinse să renunțe la copil după naștere pentru câteva mii de euro, intermediarii negociază prețurile și medicii ocolesc legea

De Mariana Voinea

Marţi, 16.06.2026

O anchetă Observator a scos la iveală o piață ascunsă, dureroasă și greu de controlat: industria mamelor surogat din România. În spatele unor grupuri private de pe rețelele sociale, femei tinere, unele aflate în situații vulnerabile, ajung să își ofere corpul pentru a purta o sarcină contra unor sume care pot varia de la câteva mii la zeci de mii de euro. De cealaltă parte sunt oameni disperați să devină părinți, care caută soluții într-o zonă în care legea nu oferă un cadru clar, iar lipsa regulilor lasă loc negocierilor, intermediarilor și unor proceduri făcute la limita legalului.

Investigația, realizată cu o cameră ascunsă, arată cum tinerele sunt convinse să meargă la analize, să fie programate la fertilizare și, ulterior, să renunțe la copil după naștere.

În unele discuții, totul pare tratat ca o tranzacție: se negociază prețuri, se caută variante mai ieftine, se discută despre declarații, acte, recunoașterea paternității și o posibilă adopție ulterioară. După difuzarea materialului, Ministerul Sănătății a anunțat controale de urgență la unitățile medicale menționate în anchetă.

Cum îi explici copilului că ai apelat la o mamă surogat pentru a-i aduce frățiorul pe lume?

O piață neagră înflorește pe internet: femei tinere, prețuri negociate și copii promiși altor familii

Potrivit anchetei Observator, totul începe pe grupuri private de socializare, acolo unde cererile și ofertele se întâlnesc direct. Sunt cupluri care caută o femeie dispusă să ducă o sarcină, dar și tinere care cer bani pentru a deveni mame surogat. Unele lasă numere de telefon, altele preferă discuțiile private, iar prețurile diferă enorm. O tânără din Suceava, de puțin peste 20 de ani, ar fi cerut 30.000 de euro pentru a purta copilul altcuiva.

În discuțiile filmate, tânăra a explicat că avea nevoie de bani pentru probleme personale și că partenerul ei era de acord cu înțelegerea. Ea susținea că, după naștere, copilul urma să fie trecut pe numele soțului femeii care își dorea copilul, iar ea urma să renunțe la custodie.

„În certificat o să fie trecut soţul dumneavostră. Eu renunţ la custodie!”, apare în discuția redată de Observator. În același material, femeia a povestit că a ajuns la ideea de mamă surogat după ce a discutat cu o prietenă și după ce a început să caute pe Facebook

Mamele surogat sau purtatoare: o industrie intr-o continua crestere

Ancheta arată și partea cinică a acestei piețe: intermediarii discută despre variante „low-cost”, despre fete de 18-19 ani și despre sume mult mai mici decât cele cerute inițial. Într-una dintre discuții, un intermediar spune că 30.000 de euro este mult și că „pe la Galaţi s-au dat şi 4.000”, iar „10.000 s-a reuşit”. Practic, corpul femeii, sarcina și copilul ajung să fie tratate ca elemente dintr-o negociere, într-un mecanism în care vulnerabilitatea, dorința de a avea un copil și lipsa unei legislații clare se întâlnesc periculos.

Intermediarii explică pașii, iar medicii arată cum poate fi ocolită legea

Reporterii Observator au ajuns, prin intermediari, atât la o maternitate de stat, cât și la o clinică privată, unde au fost discutate posibile variante pentru ca procedura să pară, pe hârtie, legală. Mecanismul prezentat presupune ca bărbatul din cuplul care își dorește copilul să fie declarat partener al femeii care duce sarcina, apoi să fie trecut drept tată, iar ulterior mama biologică să renunțe la copil.

Jurnalul notează că reporterii au documentat inclusiv discuții despre recunoașterea paternității și transferul custodiei, în condițiile în care maternitatea de substituție nu are în România o lege specială.

În ancheta Observator apare și următoarea discuție, purtată cu o doctoriță de la un spital de stat:

„-Ideea e aşa: dumnevoastră aveţi un soţ, soţul dumneavoastră se va declara partener cu această femeie!

Trebuie să declare că sunt într-o relaţie! Se prezintă cu soţul, spun că vor să facă un copil şi vedem pas cu pas! Şi de născut ar naşte tot aici?

Da, tot aici!”

La clinica privată, discuția a mers și mai departe, cu detalii despre plata eșalonată și despre felul în care părțile nu ar putea apărea împreună în fața instanței.

În materialul Observator apare declarația: „O să vă spunem noi cum se face. Îi dăm o sumă la embriotransfer. Îi dăm eşalonat, nu aşa! Nu e ce vrea ea! Nu putem să apărem la tribunal cu toţii! Asta e ce se face în România, nu avem cum altfel! Aşa facem toţi! În clinici este lege! El o exploatează, ia şi el din bani!” Aceste discuții ridică întrebări grave despre rolul unor cadre medicale și despre modul în care procedurile pot fi împinse într-o zonă greu de controlat.

Mama surogat: ce înseamnă și cum funcționează în România

Ministerul Sănătății trimite Corpul de Control după dezvăluirile anchetei

După difuzarea anchetei, Ministerul Sănătății a anunțat declanșarea unor controale de urgență. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a dispus verificări prin Corpul de Control al ministerului, pentru analizarea circumstanțelor și a aspectelor semnalate în material. Instituția a precizat însă că eventualele fapte penale sau responsabilitățile individuale ale persoanelor surprinse în înregistrări nu pot fi stabilite de minister, ci de organele competente, conform legii.

Ministerul Sănătății a transmis și că va solicita colaborarea Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București pentru controlul la maternitatea de stat menționată în anchetă, unitate aflată în subordinea acestei instituții. „Demersul comun are ca obiect asigurarea desfășurării în bune condiții a verificărilor și clarificarea completă a situației”, a transmis Ministerul Sănătății pentru Observator.

Cazul readuce în discuție o problemă mai amplă: România nu are o lege specială pentru maternitatea surogat, nu există registre oficiale, statistici sau raportări clare. În alte state, procedura este reglementată prin legislație specifică, însă în România această lipsă de cadru lasă loc unor aranjamente făcute în umbră. Jurnalul notează că ancheta apare și într-un context sensibil, în care natalitatea este în scădere, iar tot mai multe cupluri se confruntă cu probleme de fertilitate.

În spatele acestei industrii nu se află doar bani, ci și drame: oameni care își doresc cu disperare un copil, femei vulnerabile care acceptă să ducă o sarcină pentru sume negociate și copii care ajung, încă înainte de a se naște, parte dintr-o înțelegere complicată.

Ancheta reșporterilor a arătat un mecanism care funcționează la vedere, dar fără reguli clare, într-o zonă în care dorința de a deveni părinte, exploatarea și lipsa de control se amestecă periculos. Rămâne de văzut ce vor stabili verificările autorităților și dacă aceste dezvăluiri vor duce la reguli mai clare pentru o practică lăsată, până acum, într-o zonă gri.

Vezi si